vineri, 31 mai 2013

Vesti din China: Ziua portilor deschise la Curtea Populara Suprema a Chinei

Circa 120 de elevi si cadre didactice de la Liceul si colegiul nr 166 precum si de la Scoala generala Banchang au vizitat joi, 30 mai 2013, Curtea Populara Suprema a Chinei in cadrul unei zile a portilor deschise organizata de institutie.


se viziteaza o sala de audiente


Un muzeograf al Muzeului tribunalelor din China prezinta elevilor sistemul judiciar chinez


Moment din vizita la Curtea Populara Suprema a Chinei


Elevii asculta o prezentare despre Curtea Populara Suprema a Chinei


Elevii pun intrebari in cadrul zilei portilor deschise
foto: Wang Quanch





marți, 21 mai 2013

Traducere: Zâna apelor şi scoica


Zâna apelor şi scoica

În ultimele zile textul de mai jos, postat pe acest site în 2009, a fost accesat asiduu de una şi aceeaşi persoană. Îl pun mai la vedere, ca să nu facă mult prea mari eforturi persoana respectivă pentru a- l căuta din nou, deşi mi se pare cam monoton să citeşti zilnic acelaşi lucru. 
Textul a fost selectat de mine din câteva zeci, la fel ca şi celelalte texte din volum, pentru ineditul subiectului.

Mulţumesc celor care intră cu bunăvoinţă pe acest site fără pretenţii.

( textul este inclus în volumul " Literatură populară chineză contemporană ( I) " Editura Pastel Braşov, 2008 traducere: Maria Bălaşa) 
Într- o zi, Zâna apelor s- a gândit să întrebe câteva vieţuitoare din adâncuri care cred că sunt persoanele cele mai importante din lume. L- a întrebat mai întâi pe delfin, care i- a răspuns:
- Cei mari sunt importanţi.
Broasca ţestoasă, pe care a întrebat- o apoi, i- a spus:
- Cei puternici sunt cei mai importanţi.
Steaua de mare, la rândul său şi- a spus părerea:
- Cei frumoşi sunt cei mai importanţi.
Delfinul, broasca ţestoasă şi steaua de mare au început apoi să se certe. Pe jumătate
îngropată în nisip, scoica auzi zvon de ceartă. Ea nu era nici mare, nici puternică şi nici frumoasă, aşa că le strigă:
- Aşadar eu aş fi cea mai puţin importantă, nu ?
Chiar în acel moment, un peştişor apăru grăbit nevoie mare:
- Ajutor, salvaţi- mă, peştele- ciocan vrea să mă mănânce! Salvaţi- mă!
Steaua de mare, delfinul şi broasca ţestoasă ziseră fiecare:
- N- avem cum să te salvăm! După care dispăru fiecare speriat.
- Am să te ajut eu! spuse scoica deschizându- şi cochilia. Haide, ascunde- te în cochilia
mea!
Peştele- ciocan apăru imediat şi dându- şi seama de şiretlic, încercă să deschidă
cochilia scoicii, dar în zadar. În cele din urmă renunţă şi plecă.
Scoica îşi deschise cochilia, iar peştişorul ieşi.
- Scoica este cea mai curajoasă dintre vieţuitoarele apei, se auzi vocea Zânei apelor.
După care adăugă: cei curajoşi sunt cei mai importanţi în lume.

sâmbătă, 18 mai 2013

Franţa- China: Reîntoarcerea în patrie a unor obiecte de artă chinezeşti

                   Colateral vizitei preşedintelui Hollande în China, familia Pinault a restituit Chinei două statuete din fostul palat de vară. Un cotidian din Pekin arăta că acest lucru este " o victorie franceză" .
                    François Hollande a fost primul şef de stat dintr- o ţară occidentală, care a mers în China după instalarea la putere a noilor conducători chinezi. Conform mass- media din Franţa, de la comanda de şaizeci de Airbus la problema datoriei suverane, de la centralele nucleare la cinematografia franceză, călătoria în China a şefului de stat francez a vizat mai ales echilibrarea schimburilor economice şi comerciale între cele două ţări.
                    S-a simţit faptul că demersul diplomatic al preşedintelui francez a căutat abordarea laturii sentimentale prin care să obţină unele profituri. Delegaţia de oameni din industrie care l- a însoţit pe şeful statului francez a purtat în bagaje şi două capete, unul de şobolan, iar celălalt de iepure, care făceau parte dintr- o colecţie de sculpturi animaliere de provenienţă din fostul Palat de Vară din Pekin, Yuanmingyuan ( jefuit în 1860 de trupele britanice şi franceze) . Nişte bronzuri cărora francezii nu le acordau prea mare importanţă, dar care sunt considerate drept excepţionale de către chinezi. Aceste capete de animale cu valoare sentimentală deosebită au fost desenate de iezuitul italian Giuseppe Castiglione, pictor al împăraţilor dinastiei Qing şi au fost apoi realizate de meşteri- artizani de la curtea imperială. Oricum ai lua- o, nu sunt decât douăsprezece robinete fabricate cu grijă de străini. Totuşi, urmare marii campanii de promovare orchestrată de o casă străină de licitaţii lacomă, marketingul sentimental ce i- a vizat pe chinezi a avut rezultatul scontat şi diverşi oameni de afaceri patrioţi gata să- şi bage mâna în buzunar au roit la vânzare ( în 2009, omul de afaceri Pierre Bergé, acţionar în grupul Le Monde, din care face parte Courrier international, - au propus spre vânzare cele două bronzuri la Christie's Paris, suscitând un val de declaraţii naţionaliste chineze în ce priveşte patrimoniul jefuit de către Occident; cumpărătorul chinez a abandonat) . Puse sub lupa mass- media din China şi străinătate, aceste " răţuşte urâte" ale colecţiilor de artă chinezeşti " furate" în străinătate, au fost urcate la rangul de comori naţionale. 



Francezii continuă să profite de pe urma prăzii de război a strămoşilor
                       Restituirea acestor două capete de animale ( de către familia Pinault) constituie o victorie pentru francezi: acum o sută şaizeci de ani, după ce au pus într- un mod sălbatic stăpânire pe China, trupele franco- britanice ne- au jefuit bogăţiile ( obţinând privilegii comerciale) . În ziua de azi, în vreme de pace, ei profită încă de prada de război a strămoşilor lor pentru a- şi dezvolta relaţiile comerciale şi creşte beneficiile în favoarea integrării economice impusă de mondializare. 
                       Totuşi, aclamaţiile chinezilor cu ocazia recuperării capetelor de animale creează perplexitate. O sută- şaizeci de ani mai târziu, odată cu boom- ul economic al Chinei, din ce în ce mai multe opere de artă sunt repatriate în China, dar în acelaşi timp, un mare număr de piese arheologice şi construcţii istorice sunt demolate şi lăsate în groapa uitării istoriei, duse de valul urbanizării şi industrializării. 
                        Asemenea unei răni populare profunde, deja închise, dar care nu se poate cicatriza, istoria marilor umilinţe suportate în urmă cu mai bine de o sută de ani ne- a modelat inconştientul colectiv: aspirăm la a fi proslăviţi şi recunoscuţi de restul lumii. Indiferent care ar fi preţul, suntem capabili, datorită imensului nostru amor- propriu, să aclamăm ceva ce alţii consideră fără valoare.
Mai degrabă decât să salutăm recuperarea acestor capete de animale, n- am face mai bine să ne gândim la următoarele: de ce locuitorii acestor ţări reuşesc să conserve într- o atât de bună stare obiectele luate din străinătate? Totodată, de ce Pekin- ul a făcut atât de puţine eforturi în a- şi proteja zidurile de întărire ale oraşului ( distruse complet în anii 60) şi casele cu curţi pătrate ( rase de pe faţa pământului în ultimii cincisprezece ani) , în timp ce Parisul a avut grijă să păstreze aspectul vechii capitale, creând noi oraşe, într- o perioadă de urbanizare galopantă?

http://www.courrierinternational.com/article/2013/05/17/le-retour-des-tetes-du-yuanmingyuan-une-victoire-francaise


Veşti din China: UNESCO a publicat declaraţia de la Hangzhou asupra culturii

                                    Congresul internaţional UNESCO şi- a încheiat vineri, 17 mai 2013, la Hangzhou lucrările prin publicarea unei declaraţii prin care se recunoaşte importanţa culturii în cadrul unei dezvoltări durabile.
                                   Alissandra Cummins, preşedinta Consiliului executiv al Organizaţiei naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură ( UNESCO) a arătat că declaraţia publicată constituie un rezultat pozitiv al acestui congres.
Prin această declaraţie, UNESCO face apel la întreaga lume pentru intergrarea culturii în toate planurile şi politicile de dezvoltare, pentru facilitarea dezvoltării culturii, pentru înţelegerea reciprocă şi reconcilierea culturilor, pentru protejarea drepturilor culturale ale fiecăruia prin promovarea unei dezvoltări sociale incluzive, precum şi pentru stimularea rolului culturii în reducerea sărăciei şi dezvoltarea incluzivă.
Se preconizează totodată folosirea culturii în realizarea de progrese în domeniul viabilităţii mediului înconjurător şi pentru ameliorarea capacităţii oamenilor în a face faţă catastraofelor şi în adaptarea la schimbarea climatică.
Peste 400 de delegaţi din 81 de ţări şi 20 de organizaţii au luat parte la congres, care şi- a deschis lucrările miercuri în provincia orientală chineză Zhejiang.

Vesti din China: centru comercial international de marfuri la Taizhou in provincia Jiangsu

In 16 mai 2013 s- a deschis Centrul comercial mondial de marfuri la Taizhou in provincia Jiangsu.


specialisti chinezi si straini la ceremonia de deschidere


lapte danez


produse frantuzesti


vineri, 17 mai 2013

Veşti din China: Templul Zongfo din Xishuangbanna, Yunnan

S- au încheiat lucrările de renovare la templul Zongfo din Jinghong, prefectura Xishuangbanna, provincia Yunnan , care se întinde pe o suprafaţă de 3000 mp şi care este în prezent deschis publicului, cu acces gratuit.







Vesti din China: Târg de bunuri din Taiwan la Shijiazhuang

Ieri, 16 mai 2013, şi-  a deschis porţile la Shijiazhuang, capitala provinciei Hebei, acest târg, care va dura patru zile. Participă 180 de întreprinderi din Taiwan. Sunt prezentate diverse obiecte, bunuri printre care tablouri şi un ecran tactil de forma unui covor.










joi, 16 mai 2013

Cannes 2013: Ceremonia de deschidere a festivalului

A 66- a ediţie a festivalului de la Cannes se desfăşoară în perioada 15- 26 mai. Ieri a avut loc ceremonia de deschidere. Personalităţi din lumea filmului chinez prezente pe covorul roşu:
                                                                  Actriţa Zhang Ziyi:



Actorul Chen Kun şi realizatoarea Flora Lau:        

Actriţa Fan Bingbing:

Actorul Zhao Tao şi actriţa Wang Baoqiang:

Actriţa Zhang Yuqi:




marți, 14 mai 2013

Un picuţ de chineză: pe SMS şi Internet


Generaţiile九零后 jiǔlínghòu, 八零后bālínghòu şi 零零 línglínghòu ( cei născuţi după 90, 80, 2000) în China, ca peste tot în lume au creat propriul limbaj pentru SMS- uri şi internet etc. În chineză însă pentru acest gen de vocabular sunt folosite mai degrabă nu cuvinte, respectiv prescurtări, ci cifre:

LOL (Laughing Out Loud/ mort de râs) : 233333 (èr sān sān sān sān sān) . Origine: un emoticon binecunoscut pe un forum Internet chinez, emoticon care poartă numărul 233 şi arată un pisoi râzând în hohote. În utlizarea actuală, numărul de cifre 3 după 233 indică gradul de amuzament.

 我爱你 wŏ ài nĭ (te iubesc) se transformă în 520 (wǔ èr líng), 

bye bye în 88 (bā bā) , iar 

是啊,是啊shì a shì a ( de acord, aşa e) în 4242 (sì èr sì èr). 

Foarte curent este de asemenea: 

38 (sān bā) , desemnând o bârfitoare, ţaţă şi vizând evident data de 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii.

De semnalat şi un alt nou fenomen datorat noilor tehnologii : « 提笔望字tibiwangzi », ( a ridica stiloul şi a uita hieroglifele) . 
Este vorba despre cei care nu mai ştiu să scrie anumite caractere chinezeşti întrucât pentru a scrie utilizează zilnic calculatorul şi implicit transcrierea fonetică, pinyin.

vineri, 10 mai 2013

Vesti din China: Milionari în China, Kǒng Dōngméi, 孔东梅

Recent, presa chineză a adus în prim plan o personalitate chineză, milionară aflată pe locul 242 în topul celor mai bogaţi chinezi, nepoata preşedintelui Mao Ţedun/ Máo Zédōng/ 毛泽东
Kǒng Dōngméi, 孔东梅. 



Este descendentă a preşedintelui pe linia celei de- a doua ( sau a treia?) soţii a acestuia, Hè Zǐzhēn, 贺子珍.



Cuplul prezidenţial a avut o fiică, Lǐ Mǐn, 李敏, născută în 1936, care a fost de asemenea pentru o perioadă în primul plan al lumii politice chineze. 





                              ( foto actual)

Se numeşte Li şi nu Mao, pentru că în perioada respectivă preşedintele, care era vânat de guomindangnişti, şi- a schimbat vremelnic numele din Máo Zédōng/ 毛泽东 în Lǐ Déshèng, 李德胜. Li Min, fiica preşedintelui Mao s- a căsătorit în 1959 cu Kǒng Lìnghuá, 孔令华 şi a avut doi copii: un fiu, Kǒng Jìníng,  孔继宁, şi o fiică, Kǒng Dōngméi, 孔東梅. 

Aceasta din urmă este născută în 1972 la Shanghai, iar prenumele Dōngméi, Trandafirul Orientului, i- a fost ales de bunicul Mao Ţedun. 
A fost crescută în principal de bunica Hè Zǐzhēn , la Shanghai până la vârsta de 6 ani, când se întoarce la părinţi la Pekin, pentru că începea şcoala. Este absolventă, în 1996, a Universităţii de aeronautică şi astronautică din Pekin, pasiunea în domeniu fiind moştenită de la tatăl său, profesor de marcă la acest institut. În 1999 face un masterat în domeniul comunicare- multimedia la Universitatea Pensylvania în SUA, după care obţine titlul de doctor la Universitatea din Pekin. 
În 2001 îşi creează o companie în domeniu, la Pekin, 北京东润菊香书屋有限公司, care este e fapt o mare librărie. 

Din 2011 Kǒng Dōngméi este căsătorită cu industriaşul şi omul de afaceri chinez 陈东升Chén Dōngshēng



( născut în Hubei la 17.12.1957) , absolvent al Universităţii Wuhan, Facultatea de economie,ca primă şcoală superioară, după care şi- a îmbogăţit studiile, cu o strălucită carieră politică şi profesională şi cu o biografie bogată şi interesantă. Este fondatorul unei foarte importante companii de asigurări de viaţă, un investitor important. Este din anul 2000 în topul celor mai bogaţi chinezi.
 .

marți, 7 mai 2013

Veşti din China: Opera din Şanghai


Opera din Şanghai sau Marele Teatru din Şanghai 上海大剧院 (shànghǎi dà jùyuàn) este o construcţie modernă din oraşul Shanghai din China.
Clădirea este amplasată la intersecţia Bulevardului Central cu Huangpi Road South, la nord de Piaţa Poporului, din districtul Huangpu.

Clădirea este concepţia arhitectului francez Jean-Marie Charpentier şi se întinde pe o suprafaţă de 62.803 m2, are 10 etaje dintre care două la subsol şi două pentru podurile de scenă. Holul operei, singur, are o suprafaţă de 2000 m2.
Construcţia a fost începută în 1994 şi terminată patru ani mai târziu. Opera din Şanghai şi- a deschis porţile în data de 27 august 1998.
Marele teatru are trei scene:
- o scenă principală de 1800 locuri pentru balet, opera şi muzică clasică
- un teatru mediu de 600 de locuri pentru orchestre
- un mic auditorium de 200 de locuri pentru piese de teatru şi parade ale modei.


http://www.chine-informations.com/guide/opera-de-shanghai_3025.html

http://www.shgtheatre.com/main.jsp

http://www.youtube.com/watch?v=tcBJtkNN884

luni, 6 mai 2013

Cursul aurului: o prăbuşire brutală, dar nu aşa de misterioasă

Lumea financiară se confruntă cu o veritabilă prăbuşire a cursului aurului de câteva zile.
Într- o perioadă speculativă normală, prăbuşirea unei pieţe este însoţită de redresarea alteia. Problemă: toate celelalte pieţe cedează în acelaşi timp. Când nimic nu merge ...
După ce a bătut recorduri de neînţeles, indicii bursieri, atât europeni cât şi americani şi asiatici, dau semne îngrijorătoare de slăbire.

Creşterea chineză bate pasul pe loc. Băncile centrale sugerează timid nişte limite la " ajutoarele" lor nelimitate. Rezultatele trimestriale americane sunt dintre cele mai morocănoase. Nici măcar cifrele de pe piaţa muncii din SUA nu mai reuşesc să salveze aparenţele.

O prognoză financiară complet debusolată

Iată că aurul, valoare de refugiu prin excelenţă, dă în clocot. Ce se întâmplă? Ce dereglare climatică financiară şi misteriosă se află la originea acestui bizar cataclism?

Niciun mister, spune presa avizată, de specialitate, din care aflăm că a sosit momentul unui război deschis între lumea economico- politică şi cea financiar- bancară.
Scăderea cursului aurului înseamnă panică. Nimic altceva decât panică. Panica aceea care împinge băncile la a- şi vinde repede şi la preţ redus poziţiile de aur- hârtie pentru a obţine lichidităţile care le lipsesc. Fiindcă datoriile la băcănie nu pot fi plătite prin recunoaşterea datoriilor vechi cu care sunt infestate.
Odată trecut un anume prag critic de panică, nu se mai poate face refugierea de la o piaţă la alta. E ora la care se sună " scapă cine poate" , o salvare, pe deasupra, în dezordine. Prognoza financiară treversează o depresie urâtă.
Pe scurt, e foc în aceste barăci. Numai că pompierii de serviciu ( bănci centrale, state- providenţiale) au întrerupte furtunele care să vină să stingă incendiul.
Urmarea? Păi pentru urmare, e suficient pentru observator să aştepte şi să numere punctele. Dacă aş fi ministru de finanţe, mi- aş adăposti repejor patrimoniul. Fiindcă atunci când nimic nu mai merge ...

Hristos a înviat!


CARGO si Dorin Teodorescu - Cantec de Paste