Vesti din China: locuri de vizitat

O prezentare super pe RCI:

În luna decembrie, Nordul Chinei este acoperit de frigul cumplit de iarnă. În partea Sud - vestică a ţării, însă, în comunităţile din comunele şi oraşele mici, o serie de cadouri placute vă vor aştepta dacă ajungeţi acolo: clima temperată şi umedă, plantele în plină floare şi arborii care încă se păstrează verzi. Aici parcă timpul stă pe loc. Dacă vreţi să scăpaţi de iarna geroasă, este bine să petreceţi un concediu călduros şi plăcut în Sud - vestul Chinei.

Mangshi, orăşel din provincia Yunnan, are o climă subtropicală, cu temperatura medie anuală de 19 grade Celsius. În fiecare colţ al oraşului cresc plante luxuriante tropicale, mai ales flori violete de prun. Viaţa zilnică din localitate este lentă şi tihnită. Localnicii îşi păstrează modul de viaţă fără grabă şi o stare sufletească plăcută. În fiecare dimineaţă, aici pot fi văzuţi localnici care practică boxul tradiţional Taiji şi beau ceai, bucurându-se de timpul liber şi tihnit. În parcul Monbana, pot fi văzute specii de plante rare şi frumoase, precum şi zeci de păuni care se plimbă liber în parc, fără să se teamă de oameni.

http://romanian.cri.cn/301/2011/12/20/1s123236.htm

<< 1 2 3 4 5 6 >>

Poate va intereseaza: Traducătorii de literatură mizează pe Europa

Acum am citit stirea, dar mai bine mai tarziu decat niciodata, nu?

 Între 1-3 decembrie, peste 150 de traducători au participat la Bruxelles la un congres dedicat traducerii literare şi problemelor complexe cu care se confruntă la ora actuală traducătorii de literatură în Europa. Traducătorii literari, prost plătiţi, necunoscuţi publicului, contează pe aceasta iniţiativă europeană pentru a-şi îmbunătăţi condiţia. România a fost reprezentată de Irina Horea, preşedinta secţiei de traducători a Uniunii Scriitorilor, alături de profesor universitar doctor Rodica Lascu Pop, de la Univeresitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi de Marina Vazaca de la ICR Bruxelles. 

PETRA (Platforma europeană pentru traducerea literară) şi-a asumat misiunea de a susţine traducerea şi pe traducătorii de literatură, ca urmare a examinării unor date recente puse la dispoziţie de studiile şi sondajele efectuate începând din 2008 de mai multe organizaţii profesionale.

Concluziile studiilor efectuate în 2008-2010 au fost publicate într-oCartografie, care a constituit baza discuţiilor din cele trei zile. Problemele majore identificate sunt insuficienta vizibilitate a traducătorului şi puţina consideraţie de care se bucură, consecinţe ale lipsei de informare privind specificul şi imporanţa activităţii sale, atât sub aspect cultural cât şi economic, situaţia materială precară, de unde şi o cvasimarginalizare a sa chiar în contextul producţiei de carte (relaţia cu editorii în principal), aspecte care s-au agravat în contextul crizei economice.
 
Scopul congresului a fost sintetizarea reacţiilor şi recomandărilor în vederea publicării, până în februarie 2012, a unei Pledoarii pentru schimbare, care va fi supusă atenţiei autorităţilor europene, precum şi celor locale şi naţionale, în vederea conturării unei politici europene a traducerii, informeaza comunicatul de presa remis Hotnews.ro.

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-10940705-traducatorii-literatura-mizeaza-europa.htm

小年Xiǎonián Micul An Nou chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii cea mică

În ziua a 23- a a ultimei luni a calendarului lunar, respectiv de Micul An Nou este cinstit Spiritul bucătăriei 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, căruia i se aduc ofrande. Acest Spirit al bucătăriei are foarte diverse nume în funcţie de foarte diversele zone şi epoci din China: Zeul/ Regele/ Unchiul/ Domnul bucătăriei.
Ar părea un obicei bizar dacă am uita că şi la români există conform tradiţiei un spirit ocrotitor al casei ce poate fi asimilat cu acest personaj chinezesc. Fără îndoială că şi la alte popoare există sub diverse denumiri.

Spiritul bucătăriei este aşadar cel care este responsabil de norocul unei familii. Se spune că în această a 23- a zi, 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn îi relatează lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati, Marele Împărat de Jad ( zeitatea daoistă supremă) tot ce a făcut , bune şi rele, fiecare familie pe parcursul anului ce se încheie, iar împăratul hotărăşte dacă familia merită răsplată ori pedeapsă pentru faptele sale. De aceea, în această zi, la vremea când trebuie să apară 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, oamenii pun în faţa statuii lui dulciuri, apă, boabe de soia şi nutreţ. Ultimele trei sunt pentru calul pe care 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn coboară din cer. Dulciurile, de preferinţă anume fel de dulciuri, vor fi prezentate topite şi se pun în gura lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn. Cu gura astfel încleiată de dulciuri, Zàoshén/ Dzaoşăn nu va putea să vorbească oamenii de rău în faţa lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati/ Marele Împărat de Jad. Se respectă cu această ocazie obiceiul conform căruia: ” Aşa cum bărbaţii nu venerează Luna, nici femeile nu venerează bucătăria” , de unde obiceiul că ofrandele aduse lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn sunt prezentate exclusiv de bărbaţi.
În Ajunul Anului Nou, Spiritul bucătăriei 灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn coboară pe pământ împreună cu toate zeităţile din cer pentru Sărbătoarea Primăverii, iar Micul An Nou ar fi deci o ceremonie în care se urează în mod special bunvenit lui灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn.
Oamenii încep a face curăţenia casei ca pregătire pentru Sărbătoarea primăverii încă din a opta zi a ultimei luni aşa cum arătam în prezentarea precedentă. Această mare curăţenie/ numită şi curăţirea casei ori desprăfuirea se încheie la Micul An Nou. Se face efectiv mare curăţenie, cu gândul că se înlătură nenorocul şi se aduce norocul, respectiv ceea ce e vechi este purtător de ghinion, în timp ce noul aduce norocul. Se face o curăţenie atentă, astfel ca totul să strălucească. La Pekin de pildă, cea de- a 24- a zi din calendarul lunar este „ Ziua curăţeniei” . În fiecare an la această dată gospodinele acoperă cu huse paturile şi mobila, iar ele îşi acoperă capul. După care pereţii sunt periaţi cu mături, apoi se curăţă mesele şi podeaua şi se continuă până la a face o curăţenie desăvârşită, ce va aduce casei şi implicit familiei o nouă înfăţişare. Astfel, familia este pregătită să întâmpine Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou chinezesc, prima mare sărbătoare din an şi de fapt cea mai mare dintre sărbători.

Bijuterii adevarate

argint, turcoaze, corali Tibet

Greutate: 170 g x 2

înălţime: 14.5 cm

lăţime: 5. 3 cm

preţ: 3738 euro ( transport neinclus în preţ)

Femeile nobile din Lhassa purtau acest gen de ornament al urechilor, care au extremităţile în formă de muguri de lotus stilizat. Numite " Akor" , aceste ornamente " monumentale" pentru urechi se agăţau ( dată fiind greutatea lor considerabilă) de coafură de o parte şi de alta a feţei acunzând urechile şi direcţionate spre în faţă pentru a pune în valoare frumuseţea pietrelor. 

aşa arată pe verso

deci faţă- verso sunt aşa: