Vești din China: China în ajunul marilor hotărâri

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol restanță la tradus de către mine, apărut în 06 aprilie 2018.)

China pare a fi ajuns în momentul hotărâtor de a lua decizii pe care le tot amână de decenii. În 2 aprilie, Xi Jinping a condus prima sesiune a Comisiei centrale pentru economie și finanțe, adusă la statutul actual exact pentru a-i permite să accelereze orice hotărâre privitoare la poluare, lupta anti-sărăcie ori datorii publice. În prezent nu mai pot face presiuni nici Consiliul de Stat nici Comitetul Central și niciun lobby: comisia are puteri depline în a face să i se aplice instrucțiunile acolo unde o putea face în cea mai mică măsură: la nivel de provincii. În prezența lui Li Keqiang și a lui Han Zheng, această reuniune a tras toată spuza pe prioritatea absolută, datoria provinciilor, în momentul în care conflictul comercial cu SUA amenință.

Președintele Trump, după ce a tras prima salvă de 3 miliarde de $ pentru taxe pe oțel și aluminiu chinezești, lansează (3 aprilie) o a doua (50 miliarde$) pentru produse high-tech, acelea din planul „made in China 2025” care are pretenția să-și însușească ultimele tehnologii (semi-conductori, nanotehnologii) adesea prin forțarea multinaționalelor să- și cedeze brevetele unor rivali locali. În fața țunamiului de taxe americane anunțate, China răspunde cu aceeași monedă. Dar știe bine că nu va fi suficient: în ipoteza pierderii unei părți din piața americană, numeroase consorții chineze vor avea mai mult ca oricând nevoie de subvenții din provincie care, împovărată de datorii, nu va mai fi în stare să li le furnizeze. Ori această situație aduce riscul unei serii de falimente „în domino”. Leacul constă în disciplina de investiții a consorțiilor și guvernelor locale, care nu au acces pentru împrumuturi la bănci pînă la noi ordine. Proiectele riscante sunt interzise, iar presiunea creditelor în zonă gri este exacerbată. Pekinul adaugă la panoplia sa represivă un cadru de monitorizare strâns pentru cadrele locale responsabile de acest lucru ...  

La Boao (Hainan) se va ține din 8 până în 11 aprilie Forumul pentru Asia (fondat în 2002 pentru aderarea la OMC) , unde Xi Jinping va dezvălui „interpretarea cea mai fiabilă a măsurilor […] pentru cei 40 de ani de politică de deschidere”. O primă listă vizează porto franco-urile, create acum vreo zece ani între Shanghai, Shenzhen, Xiamen și Tianjin, dar care nu au demarat niciodată din lipsa unei marje suficiente de autonomie. Xi ar trebui să anunțe acordarea unor privilegii extraordinare, precum libera circulație a mărfurilor, persoanelor și capitalurilor, accesul la piața națională precum și noi norme financiare și comerciale calchiate după cele ale OCDE. Prima dintre aceste zone de modă nouă ar fi Hainan, titulară de acum înainte a unei libertăți de întreprindere superioară celei de la Shanghai și chiar din Hong Kong. O altă serie de măsuri, așteptate de luni de zile, ar trebui să deschidă domeniile: finanțe, asigurări, intermedieri de piață, sănătate – sub rezerva inventarierii.

În toate aceste proiecte se ridică două probleme. Una este compatibilitatea franco zonelor cu restul economiei: cum să supraviețuiască la o astfel de denaturare a concurenței? Pentru a se proteja de noi căderi, Hainan ar pregăti o înghețare a oricărei cumpărări de teren, ca să evite mutarea întregii Chine pe solul său insular.

Cealaltă dificultate pentru China va fi de a convinge lumea de sinceritatea sa. Statele Unite nu cred în aceste vorbe bune – ce au fost deja pronunțate în 1997 de Zhu Rongji, în 2010 de Wen Jiabao, fără a fi urmate de efecte.

În acest timp, protecționismul belicos al lui Trump îi aduce acestuia o creștere în sondaje: nu are absolut niciun motiv să dea înapoi. Dar atunci, noile măsuri promise de Pekin vor putea fi ele resimțite drept o autentică schimbare de direcție de acțiune, îndeajuns de convingătoare pentru a-i calma pe occidentali?