Din lumea întreprinderilor : Dongguan,
pantoful insurgent
În provincia Guangdong, Yue
Yuan, gigant taiwanez, este în domeniul pantofilor un alter ego al Foxconn din
domeniul smartphone- urilor : un producător cu ştaif pentru 60 de mărci
internaţionale, Nike, New Balance...
Prin cele 7 uzine de la Dongguan şi din străinătate, Yue Yuan a produs în 2013
la o valoare de 7.5 miliarde $ cifră afaceri, cu un profit de 435 milioane $.
În martie, Yue Yuan a intrat
în criză fiindcă o angajată a sa ajunsă la pensie după 18 ani de lucru
neîntrerupt la această întreprindere, s- a plâns de pensia trunchiată - grupul
nu a cotizat la fondul de pensii conform legii. Aparent, practica e una curentă în China, unde în
10 ani, din cele 400 de firme industriale verificate de China Labor Watch, nici măcar una nu respecta achitarea părţii
patronale de asigurări sociale.
De data asta însă, situaţia a
luat foc: foarte informaţi asupra drepturilor lor, în special prin ONG- urile
locale, precum Chunfeng Labour Dispute Service, muncitorii au comunicat prin
intermediul reţelelor sociale, Weibo sau WeChat. Marţi, 15/04/2014, 40.000
dintre ei au încetat lucrul – poliţia mulţumindu- se să protejeze clădirile.
Muncitorii au cerut să le fie plătite din urmă cotizaţiile ( reduse cu cel
puţin 200¥ pe lună per angajat) şi un plus de 30% la salariu. În aceeaşi zi, Yue
Yuan a oferit regularizarea pe 24 de luni: greviştii au refuzat, de teamă ca
patronii să nu închidă uzinele fără a- şi onora promisiunile şi să se îndrepte
spre uzinele lor din Indonezia şi Vietnam.
Ca detaliu interesant: cum
greviştii au refuzat să fie reprezentaţi de sindicatul unic ( organizaţie de
masă universal desconsiderată în China) , cei care au negociat cu direcţiunea
au fost cadre locale ale partidului. După 5 zile nu s- a ajuns la niciun acord,
iar timpul se scurgea în favoarea lucrătorilor. Asta deoarece clienţii, Adidas
şi Nike, cu stoc epuizat, se impacientau şi nu le plăcea ca imaginea lor să fie
ştirbită de practici ilegale de întreprindere.
În 15/04, un tribunal de la
Canton, a judecat 12 membri ai unei firme de pază şi protecţie pentru „
dezordine publică” . Aceştia şi- au ameninţat angajatorul ( un spital) cu suicid
colectiv ca urmare a unui conflict salarial. De remarcat că judecătorul s- a
dezis de practica sa obişnuită de a da pedepse grele şi a pronunţat achitarea
ori pedeapsă cu suspendare pentru 3 dintre acuzaţi, iar pe ceilalţi i- a
condamnat cu pedepse uşoare – câteva săptămâni, ţinând cont de timpul deja
scurs. Dacă e să dăm crezare experţilor, Partidul ( care ia decizii în
verdicte) a căutat o cale de ieşire din această afacere, iar un verdict greu
risca să conducă la o explozie în domeniu.
Lecţia ce ar decurge din aceste
două întâmplări simultane poate fi că având în vedere mega- uzinele instalate
pe propriul pământ, statul n- o să- şi poată prea mult timp oferi luxul
absenţei de dialog între patroni, angajaţi şi el însuşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentaţi AICI
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.