Vești din China: La mulți ani curentului verde!

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 15 iunie 2018.)

     La deschiderea Cupei Mondiale de fotbal de la Moscova (14 iunie) , China era clasată „ a 8-a” ... la cumpărarea de bilete, cu 40.251 de bilete achiziționate de fanii săi! Un mod de a se consola pentru că nu-și vede „ unsprezecele național” participând la sărbătoarea balonului rotund. China va fi de asemenea prezentă prin milioanele sale de mascote made in Zhejiang – copiile piratate ale acestora sunt deja distruse de către poliție – și mai ales prin sponsorii FIFA din partea sa, precum Volvo (400 de milioane de $ în 6 ani) , Wanda, Hisense ori Mengniu. Toate aceste mărunțișuri sunt simptomele unei singure și aceleiași realități: Imperiul din mijlocul terenului tânjește să găsească o formulă pentru a-și vedea în sfârșit echipa apărându-și la Cupa Mondială culoarea roșu-aprins cu cinci stele!

      Într-un domeniu foarte diferit, în 8 iunie Alibaba Cloud și-a lansat în China rurală cea de pe urmă tehnologie revoluționară: ET Agricultural Brain. Aceasta propune să se instaleze în ferme o rețea de senzori și puncte de verificare facială prin camere video pentru a fi supravegheat terenul și clima. Datele astfel recoltate, analizate de un software, alertează în timp real țăranul în legătură cu ceea ce are de făcut. Alibaba nu produce nimic el însuși, ci vinde marilor grupuri și cooperativelor materialul, care include și formarea instructorilor care transmit apoi țăranilor cunoștințele.

Tehnologia, experimentată deja de grupul din domeniul  creșterii porcinelor Tequ din Sichuan, a permis mărirea la trei purcei pe an la fătările fiecăreia dintre scroafe. Progrese obținute prin tatuarea unui cod pe fiecare purcel și prin crearea pentru aceștia a unei fișe individuale. Se notifică perioada de călduri la scroafe precum și riscul de strivire a purceilor după fătare – guițăturile le sunt detectate printr-un sistem de recunoaștere vocală, care dă alarma.

     În același fel, Alibaba a permis grupului Haisheng, din domeniul fructelor și legumelor, să economisească 3 milioane de $ într-un an prin detectarea momentului optim pentru recoltarea strugurilor de masă și în ce privește prevenția stricăciunilor cauzate merilor de către insecte.    

Prin alte părți, la Cha’an (Anhui) , ChongAn Technology ( proprietate Alibaba, Tencent și asigurări ZhongAn) a lansat în iunie 2017 proiectul GoGo Chicken, bazat pe un „ blockchain” de date, deschise și inviolabile. Peste 100.000 de pui crescuți în aer liber, poartă chiar de la ieșirea din ou un inel pe gheare care le stochează datele individuale ( genetică, vârstă, perioada per zi de stat în aer liber, alimentație, fișa veterinară) . Consultabilă via o aplicație mobilă de către clientul final, această fișă individuală constituie o garanție irefutabilă de calitate prin trasabilitate și scumpește prețurile (pînă la triplare față de concurență) . Acest sistem a fost clasat printre cele naționale de luptă împotriva sărăciei.

     Începând din decembrie 2017, JD.com, împreună cu Walmart, IBM și Universitatea Qinghua, a lansat o „alianță de securitate alimentară prin Blockchain” , centru de cercetare a trasabilității alimentelor prin această tehnică informatică, exploatabil prin galeriile sale digitale și propriile magazine ( 7Fresh) . JD a trebuit să lanseze o platformă „blockchain” consacrată cărnii australiene de vacă, prin care să permită clientului să verifice ascendența genetică, alimentația ... Blockchain-ul și inteligența artificială își fac deci intrarea în agricultura chineză. Aceste unelte nu constituie o soluție imediată și nici universală față de diversitatea situațiilor din lumea rurală. Dar China înaintează cu pași mari!

      Ultimul domeniu: mediul înconjurător. Ministerul trimite 18.000 de inspectori, repartizați în 200 de grupe de intervenție, în 6 provincii din bazinul Fluviului Yangțî, care să ia la rând timp de 10 luni toate sectoarele, de la energie până la transporturi, de la construcții până la agricultură. Sunt de așteptat mii de închideri de întreprinderi, uzine depășite tehnic, IMM-uri poluante ... Sunt special vizate Shanxi și Saanxi, provinciile tradiționale de extracție a huilei. Li Ganjie, ministrul mediului, afirmă că: „ inspecțiile noastre fac parte dintr-un mecanism pe termen lung care vizează ameliorarea calității mediului, nu sunt un simplu proiect. ”   

Vești din China: Ultimă oră: Chiar foc ori numai fum?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 iunie 2018.)

     În 15 iunie, Donald Trump a confirmat Chinei războiul comercial validând o listă taxabilă cu 25% pentru un total de 50 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde începând din 6 iulie, iar 36 de miliarde „după consultări”.

     Produsele vizate sunt de tehnologie înaltă, microprocesoare sau biotehnologie, din categoria susținută de statul chinez în cadrul planului „made in China 2025”. Trump, și împreună cu el și Uniunea Europeană, reproșează Chinei că forțează întreprinderile străine să-și cedeze tehnologia de avangardă în schimbul accesului lor la piața chineză, după care furnizează concurenței locale „rețeta” asezonată de zeci de miliarde de dolari subvenții pentru a clona produsele rivale.

     Deci nu balanța comercială (dezechilibrată cu 375 miliarde dolari în favoarea Chinei) o apără Trump, ci viitorul industrial al Statelor Unite.

     Abia fusese publicat comunicatul american, că Pekinul a și reacționat printr-un răspuns „ în oglindă ”: a lovit 50 de miliarde de dolari cu taxe de 25% pe piața americană din China, dintre care 34 de miliarde imediat, la: soia, porumb, carne de porc, fructe uscate, automobile. Referitor la această din urmă categorie, un milion de autoturisme made in USA s-ar putea astfel pierde la vânzare.

     În mod curios, primele comentarii venite din spațiul de peste Pacific se vor a fi de calmare, chiar liniștitoare. „ Totul va depinde de Trump, dacă el nu continuă printr-o serie de noi contra-măsuri, conflictul va rămâne limitat la acestea, mai degrabă o mică altercație decât un război comercial. ”

     Din această perspectivă, faptul de a lăsa provizoriu sub obroc o treime din sancțiuni, semnifică o mână întinsă și de o parte și de cealaltă spre negociere, ca și aluzia făcută de Trump la „ prețioasa” sa prietenie cu omologul său Xi Jinping. Poate că însăși perspectiva unei cufundări apocaliptice într-un conflict distrugător și teama industriașilor și provinciilor chinezești de cădere în recesiune îi vor lăsa lui Xi o mai mare latitudine în a face compromisuri asupra a ceea ce SUA vrea să vadă dispărut: foarte șovinul plan „ made in China 2025”!

     Totul rămâne deci foarte deschis. În partida de poker politico-financiară la scară largă începută cu Xi Jinping acum câteva luni, Trump tocmai a dublat miza, iar Xi a făcut și el la fel. Partida poate, de acum înainte, fie să explodeze, aducând necazuri în finanțele și cercurile de afaceri mondiale, fie să dea înapoi. Aceasta cu riscul de a lăsa neatinsă problema aflată la rădăcina crizei, respectiv protecționismul patriotic chinezesc, incompatibil cu comerțul globalizat.

Din România despre China- Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei

Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român – ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au organizat o dublă lansare

„Prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”
06 iunie
De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu

„China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărți: Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.

Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă, publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc 

reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu și Celan

„Pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”

Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți iubitori de literatură română, care vorbesc o română                                                   

fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a. I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.

Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice, aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.

Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulțumiri tuturor              

                                                                         

prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești, transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul din pavilionul roșu, Osândiții mlaștinilor, Întâmplări din lumea cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub același acoperiș de Lao She, Miezul Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și culturii ei”.

ZhangWei,forța morală și construcția romanescă

„Romanul este o țesătură bogată și fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment și care atinge teme universale cum sunt dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia”

Cea de-a doua lansare a constituit un regal, moderat de scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, și cele două cărți, apărute în condiții grafice de excepție. Adrian Daniel Lupeanu s-a referit detaliat la cărțile zhangweiene, punctând

                                                                

câteva aspecte de o importanță majoră: „Zhang Wei nu a acceptat nici un compromis. Scriitorul a considerat că forța morală este partea cheie între talentul unui scriitor și construcția romanescă. Fabulă de Septembrie este o rememorare alegorică a întâmplărilor și relațiilor interumane care se desfășoară într-un sat de coastă chinez, relatare ce cuprinde viața a mai multor generații de personaje feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de vedere epic, creșterea și descreșterea comunității Ting-Ba, denumită astfel pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmașii celor care au migrat cu o generație în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existență este aspră și rudimentară, bogată în simboluri, tradiții și semne ale sorții care îi leagă între ei și, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante, anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o țesătură bogată, fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în   

                                                                     fiecare moment și care atinge teme universale ca, de pildă, dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia, și, cel mai important, inevitabilitatea vechiului înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluției sociale”.

„Pornind de la aceste două cărți și bazându-ne pe resursele extraordinare ale celor două mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang a menționat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la planul de selecție tematică, vom traduce și vom edita împreună și vom promova cărți despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul principalelor canale din România, vom face o distribuție de carte adaptată la condițiile locale. 

Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din România”.

■ La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang, director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing & Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relații Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie, directorul Editurii pentru Educație, Shandong; Zhu Li, redactor șef adjunct al Editurii pentru Educație, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerț exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao, directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al Departamentului Economic și Comerț al Comisiei de Dezvoltare și Reformă din Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător secundar în cadrul Biroului de presă, radio și televiziune din provincia Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicații, Radio și Televiziune; Zhang Chengjun, inginer șef la compania Jinan Publishing; Jia Yingmin, Directorul centrului de publicații digitale din cadrul companiei Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de proiect, în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Elena-Anca-Luminita Corneanu, șef serviciu, Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România; Peter Sragher, preşedintele filialei București Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Național al Cărţii din cadrul ICR; Luminița Bălan, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității București; Adrian Lupeanu, fost consilier la secția de cultură și educație a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi, scriitor, poet, redactor-șef la revista Contemporanul, director editorial, Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.

■ Zhang Wei, scriitor contemporan, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, președintele și fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăiește în orașul Qixia, provincia Shandong, s-a   născut în noiembrie 1956 în orașul Longkou din aceeați provincie și a început să publice literatură în anul 1975.

În 2014 a fost editată seria Zhang Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă, suedeză, rusă, arabă, turcă etc.

A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia antică, Fabulă de Septembrie, Cântul ariciului, Cartea provinciilor exterioare, Tu în platourile înalte, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue. Corabia antică și alte opere literare ale autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de Nouă Literatură Chineză și au primit următoarele disticții: Premiul de excelență pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărți chineze de excelență în o sută de ani, O sută de cărți chinezești de top din lume, Premiul literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicații chinezești, Premiul editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor chinezi, Zece cărți chinezești remarcabile în lume, selecție întocmită de revista Asia Săptămânală, Premiul cărți chinezești de valoare, Premiul bestseller, Premiul național cinci cărți de locul întâi, Premiul media din sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ș.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peștilor, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite cu entuziasm și au câștigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare, Cartea anului ș.a.

http://www.ideeaeuropeana.ro/blog/eveniment-infiintarea-departamentului-editorial-de-literatura-chineza-lansarea-volumelor-fabula-de-septembrie-si-insemnarea-calatoriei-de-intoarcere-semnate-zhang-wei/