Vești din China: Ultimă oră: Chiar foc ori numai fum?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 iunie 2018.)

     În 15 iunie, Donald Trump a confirmat Chinei războiul comercial validând o listă taxabilă cu 25% pentru un total de 50 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde începând din 6 iulie, iar 36 de miliarde „după consultări”.

     Produsele vizate sunt de tehnologie înaltă, microprocesoare sau biotehnologie, din categoria susținută de statul chinez în cadrul planului „made in China 2025”. Trump, și împreună cu el și Uniunea Europeană, reproșează Chinei că forțează întreprinderile străine să-și cedeze tehnologia de avangardă în schimbul accesului lor la piața chineză, după care furnizează concurenței locale „rețeta” asezonată de zeci de miliarde de dolari subvenții pentru a clona produsele rivale.

     Deci nu balanța comercială (dezechilibrată cu 375 miliarde dolari în favoarea Chinei) o apără Trump, ci viitorul industrial al Statelor Unite.

     Abia fusese publicat comunicatul american, că Pekinul a și reacționat printr-un răspuns „ în oglindă ”: a lovit 50 de miliarde de dolari cu taxe de 25% pe piața americană din China, dintre care 34 de miliarde imediat, la: soia, porumb, carne de porc, fructe uscate, automobile. Referitor la această din urmă categorie, un milion de autoturisme made in USA s-ar putea astfel pierde la vânzare.

     În mod curios, primele comentarii venite din spațiul de peste Pacific se vor a fi de calmare, chiar liniștitoare. „ Totul va depinde de Trump, dacă el nu continuă printr-o serie de noi contra-măsuri, conflictul va rămâne limitat la acestea, mai degrabă o mică altercație decât un război comercial. ”

     Din această perspectivă, faptul de a lăsa provizoriu sub obroc o treime din sancțiuni, semnifică o mână întinsă și de o parte și de cealaltă spre negociere, ca și aluzia făcută de Trump la „ prețioasa” sa prietenie cu omologul său Xi Jinping. Poate că însăși perspectiva unei cufundări apocaliptice într-un conflict distrugător și teama industriașilor și provinciilor chinezești de cădere în recesiune îi vor lăsa lui Xi o mai mare latitudine în a face compromisuri asupra a ceea ce SUA vrea să vadă dispărut: foarte șovinul plan „ made in China 2025”!

     Totul rămâne deci foarte deschis. În partida de poker politico-financiară la scară largă începută cu Xi Jinping acum câteva luni, Trump tocmai a dublat miza, iar Xi a făcut și el la fel. Partida poate, de acum înainte, fie să explodeze, aducând necazuri în finanțele și cercurile de afaceri mondiale, fie să dea înapoi. Aceasta cu riscul de a lăsa neatinsă problema aflată la rădăcina crizei, respectiv protecționismul patriotic chinezesc, incompatibil cu comerțul globalizat.