Veşti din Asia: Marea Chinei- două noi alianţe, India arbitru

( din presa de limbă franceză -ziarişti francezi acreditaţi la Pekin)

        În zilele de 1- 3/06, la Singapore, Dialogul Shangri- la ( Reuniunea la nivel înalt asupra securităţii în Asia) reunea 28 de ţări din zona Pacificului, pe probleme de securitate.

Leon Panetta, Secretarul federal al Apărării, a apărat strategia lui B. Obama de reîntoarcere a flotei americane în regiune, din care 60% ( faţă de 50% în prezent) ar trebui să opereze în Pacific, eliberată de încheierea conflictelor din Irak şi Afganistan. Şase portavioane vor brăzda zona în 2020 printre care USS Gerald Ford începând cu 2015, şi un distrugător de mare viteză revoluţionar.

        Panetta a marcat puncte importante prin întoarcerea la Cam Ranh, care adăpostea altădată flota americană, sugerând astfel reîntoarcerea flotei acolo. La fel în Filipine, dacă e să dăm crezare lui H. Acuzeta, SUA au recăpătat dreptul de a- şi „ utiliza” fostele baze de la Subic şi Clarck. Nu este vorba, pretinde Panetta, decât despre a susţine naţiunile din Asia în cadrul convenţiei unui cod de conduită a regulilor de navigaţie şi a unui forum de epurare a litigiilor.

        Dar China?

        În loc să protesteze, păstrează garda jos. Ea atrage atenţia asupra „ incoerenţei” dintre obiectivele afişate ( „ care nu vizează pe nimeni anume” ) şi o nouă desfăşurare de forţe militare „ îndreptate împortiva ei în mod evident” . Ea reaminteşte de asemenea „ că are capacitatea de a răspunde la atacuri, atunci când interesele sale fundamentale sunt ameninţate” . Ripostă blândă ce vizează menţinerea unei bune relaţii cu SUA pentru Xi Jinping atunci când va ajunge în fruntea ţării.

        Prin această atitudine mai vizează şi să ţină India aproape, să nu o îndepărteze. Fiindcă între SUA şi China, rivale în stăpânirea Pacificului, Delhi se regăseşte în rolul- confortabil- de arbitru. De aceea, faptul că Panetta se află la Delhi ( 05- 06/6) când SM.Krishna ,ministrul Afacerilor Externe indian, este la Pekin, nu e deloc întâmplător. Afirmând că nu are cu China decât „ un litigiu” de frontieră ( Pekin revendică Arunachal- ul indian ca făcând parte din Tibetul de sud) , Krishna cultiva cele două alianţe.

        În timpul reuniunii la nivel înalt a Clubului de la Shanghai ( SCO) , cf p.3, a fost primit de către Li Keqiang, viitorul prim- ministru, şi a susţinut  intrarea ţării sale cu drepturi depline în SCO ( face parte deja ca observator din 2005) . Aflat în acelaşi timp la Delhi, AK. Antony, ministrul indian al Apărării, sugera în termeni indirecţi lui Panetta ca Washington- ul să- şi revizuiască iniţiativa sa de securitate multilaterală, astfel încât să fie „ confortabilă pentru toţi” . Deocamdată, India se arată mai rezervată în privinţa acestei coaliţii alcătuite de Pentagon pentru a împiedica China să pună mâna pe marea ce- i poartă numele.

        Tot din această perspectivă de nealiniere, Delhi s- a ferit să valideze cu SUA  trei acorduri de apărare în domeniul logisticii, comunicaţiilor şi sateliţilor.  Ceea ce nu a împidicat- o, fără teama că se contrazice, să continue negocierile de cumpărare de la SUA pentru 2 miliarde de $  de elicoptere lansatoare de rachete cu rază medie de acţiune Boeing şi de obuziere ultra- uşoare M-777, care ( în afară de Pakistan) nu puteau avea alţi „ clienţi” potenţiali decât China.

        Esenţialul constă însă în altceva. În timpul reuniunii la nivel înalt a SCO, VI. Putin a declarat că Rusia „ va amplifica în Marea Chinei manevrele comune” precum cele din aprilie, la 20 de nave ale celor două ţări. Anunţul se motivează prin reîntoarcerea flotei americane în aceste ape, pe care le- a părăsit acum 20 de ani. Aşadar, trei puteri ale Asiei – China, Rusia şi India- se înţeleg în a refuza ori a pune în discuţie această întoarcere. Pe faţă, Vietnam şi Filipine, sigure de dreptul lor şi temându- se că vor fi spoliate de propriile ape, vin să se adauge aliaţilor SUA în regiune: Japonia şi Taiwan. Şi întreaga Asie se reînarmează cât de repede poate.

          Vom vedea ivindu- se două alianţe de apărare, cea a SCO ( cu India care- i bate la uşă) şi o structură stil NATO, ca urmare a reuniunii la nivel înalt Shangri-la?

Rusia şi China neagă clar, însă lucrurile merg repede. N- avem decât să sperăm ca aceste tabere ce se schiţează vor fi un factor pozitiv, obligând taberele să discute între ele şi cu cei aflaţi în faţă. Între cele două, India ezită- atât prin filozofia pacifist- gandhiană, cât şi din interes, ca potenţială înscăunătoare de rege. Va păstra însă mult timp acest lux? Totul depinde de abilitatea Chinei de a cădea la învoială în împărţirea cu vecinii a mării „ sale”  ori, dimpotrivă, de a ceda pasiunii naţionaliste, ca „ asiguare de viaţă” a regimului său. 

O tensiune menită să dureze.