Vești din China: China, meteor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 02 septembrie 2017. )

      De 10 ani, „ big data” interpretează comportamentele umane și prezic evoluțiile probabile în societățile noastre. În China, două studii, din 2010 și 2017, realizate de echipa lui Homi Kharas, director adjunct al prestigioasei Brookings Institution, propune un stop cadru asupra acestei țări și a comparației China- restul lumii. Rezultatele au fost compilate pornind de la datetele demografice, dar și de la buletinele de salariu, venituri și nivel de consum în ultimii ani în toate marile orașe chinezești.   

Rezumându-i teza, cohorta de 160 de milioane de chinezi cu venituri medii ( între 16.000$ și 160.000$/an) în 2009, este în curs de a exploda pentru a atinge 850 de milioane în 2030. Reprezentau 12% din populație, vor fi 73%. În acest stadiu sărăcia va fi fost atunci eradicată demult! Cei 17 ani care ne despart de această fază traduc o tranziție de șase ori mai rapidă decât cea înregistrată în timpul revoluțiilor industriale precedente, din Regatul Unit în sec XIX, din SUA în anii '20, din Japonia în anii '50.  

     Comparat cu celelalte continente, avansul chinezesc are motive să surprindă. În 2030, Europa cu ale sale 550 de milioane de locuitori, nu va adăuga dintre aceștia clasei mijlocii decât 16 milioane, iar Statele Unite vor vedea cum chiar se topește a lor, cu același număr. Pe aceste continente mature, pauperizarea va sta la pândă, complice cu emergența unui pumn de miliardari, în timp ce burghezia se va afla blocată în „ capcana venitului mediu” , zdrobită de impozitele necesare pentru susținerea grupurilor sociale vulnerabile. De altfel, între 2010, 2020, și 2030, cele trei „ mari” țări europene, Germania, Regatul Unit și Franța, coboară sau dispar din lista primelor zece națiuni consumatoare.

     În acest timp, decolarea chineză se accelerează: în 2010, Kharas prevedea până în 2030 o piață internă chineză de 10.000 miliarde de $, respectiv 18% din piața mondială. Dar astăzi, el crede că poate să-i prezică un consum de 14.300 miliarde de $, respectiv 22% din piața mondială. La acea dată, populația chineză reprezentând și ea 22% din cea mondială, va consuma partea „ cuvenită” din produsul mondial brut.

     O privire asupra altor continente este de asemenea instructivă. India decepționează, făcând mai puțin bine decât așteptat. În 2010, Kharas îi atribuia pentru 2030 un consum de 12.800 de miliarde de $, respectiv 23% din cel mondial. În 2017 revizuiește cifra pentru 2030 la 10.700 miliarde de $, respectiv 17%. Statele Unite, foarte stabile în 2010 și 2030, vor consuma 4.000 de miliarde de $, 7% din consumul mondial. Europa, care consuma 10.900 de miliarde de $ în 2015, își va vedea ameliorat scorul pentru 2030, la 12.500 miliarde de $. Dar la scară mondială, acest volum înseamnă în realitate un declin manifest. Cei 31% din consumul mondial din 2015 se vor fi redus la 20% în 2030.

     Concluzia tuturor acestor previziuni este fără de apel: China ajunge, cu viteza fulgerului, prima putere mondială - economică, respectiv militară, financiară, comercială, tehnologică și altele. Iar ea se pregătește pentru asta. În ciuda aparențelor ori a problemelor de ego naționale pentru puterile „ descendente” , Europa, America, Australia sau Japonia, noua distribuire a cărților de joc înseamnă orice altceva dar nu ceva rău. Departe de a se replia asupra ei însăși ca Statele Unite ale lui Trump, China uriașă și solvabilă se întoarce către lume pentru a-și afla aici completarea necesară în educație, sănătate, timp liber, libertăți. O va face tot mai mult, chiar dacă va investi în industriile, serviciile și agriculturile din străinătate, la un nivel necunoscut în trecut. 

     Acesta este un mod de a spune că lumea nu va avea de ales decât să lucreze cu China, în spiritul lui Spinoza, „ non flere, non indignari, sed inteligere” - să nu se plângă, nici indigneze, ci să înțeleagă. 

      

Vești din China: Un G20 la cuțite

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 07 iulie 2017. )


     În timpul G20 la Hamburg, în 7- 8 iulie, China a trebuit să gestioneze, cu diverși parteneri, multiple tensiuni, cel mai adesea vechi, însă devenite dintr- odată urgente. Cu India, e vorba despre confruntarea pe podișul din Sikkim, la joncțiunea liniilor de frontieră chineză, indiană și bhutaneză la 5000 de metri altitudine. APL a distrus acolo două cazemate indiene, iar de atunci 6000 de oameni sunt instalați provizoriu la fața locului. Totul a început de la construirea de către China a  unei șosele pe un teritoriu bhutanez pe care și- l revendică ea și pe care aparent tocmai l- a ocupat. Bhutanul a chemat India în ajutor, iar aceasta a venit repede să- l ajute, fiindcă această șosea ar priva- o în timp de avantajul său privitor la altitudine - China ar putea astfel trimite în timp record o putere de foc superioară celei a Delhi- ului. Pekinul solicită imperios retragerea trupelor indiene și consideră incidentul bilateral drept „ cel mai grav din ultimii 30 de ani” .  „ India - adaugă el- ar face bine să învețe o lecție de istorie din înfrângerea sa. ” în timpul conflictului fulger care le- a pus față- n față în 1962. Un alt subiect de discordie: India nu suportă ca Pekinul să- și facă un CEPT ( prescurtare din engleză pentru: Coridor economic din Xinjiang spre Pakistan) printr- un Cașmir revendicat de Delhi și până la Gwadar, situl unui port ce include o bază militară chineză. China n- o să plece de- acolo fiindcă Delhi refuză a susține proiectul. Și așa cei 20 de ani de tentative de apropiere a celor două țări cele mai populate din lume sunt compromiși. Având în vedere neîncrederea vădită, ne putem îndoi că întâlnirea dintre N. Modi și Xi Jinping în timpul G20 va debloca situația. Începerea construcției acestei șosele, e poate din partea Chinei un calcul greșit!
     Cu trei zile înainte de G20, Xi Jinping a fost la Moscova pentru o întâlnire cu V. Putin, a treia din ianuarie până acum. Lăsând de- o parte ceva amabilități ( o decorație rusă pentru Xi, 10 miliarde de $ în contul schimburilor economice pentru Putin) și inevitabila declarație comună împotriva desfășurării sistemului american anti- misile Thaad în Coreea de Sud, grosul afacerii a revenit cererii părții ruse de prelungire a ' drumurilor mătăsii' către Uniunea Economică Eurasiatică ( UEEA) , fondată în 2014 de Rusia, Kazahstan, Kârgâstan, Armenia și Bielorusia. Dar această speranță de a vedea China finanțându- i UEEA se prezintă sub auspicii nefavorabile. Administrația rusă face mutre văzând cum China se interesează prea îndeaproape de niște republici care au fost sateliți ai URSS. Pekinului, pe de altă parte, îi vine greu să vadă în aceste țări de o solvabilitate îndoielnică destinația ideală pentru a- și plasa oțelul, sticla sau cimentul excedentare. 
     În fine, esențialul G20 din punctul de vedere chinez va fi relația cu Statele Unite ale unui D. Trump din ce în ce mai imprevizibil: a autorizat o vânzare de arme de 1.4 miliarde $ către Taiwan, a pedepsit banca locală din Dandong pentru trafic cu Coreea de Nord și a trimis în 2 iulie un destroyer în banda de 12 mile a unei insulițe din arhipelagul Paracel, ocupat de APL. Deși toate aceste gesturi sunt niște casus belli, Pekinul nu protestează prea mult, sperând să- l poată „ domestici” într- o zi pe Trump, mai ales în izolarea crescândă în care acesta se află. Însă pericolul este prezent: acum că Phenianul este în stare ( sau așa declară) să lovească nuclear SUA, Trump nu mai vrea să aștepte. Împreună cu Putin, Xi Jinping vrea să impună un plan de pace în care SUA să- și abandoneze manevrele cu Coreea de Sud, iar Coreea de Nord, bomba sa. Dacă vor reuși, pentru SUA va fi o mare pierdere de imagine. De aceea, Trump și Xi încearcă să aducă puterile intermediare ( Japonia, Țările Europene) la a- și alege de partea cui sunt. Ieri, SUA prima în toate. Dar Trump, forță izolaționistă, schimbă datele problemei, iar China, noua putere financiară, se maturizează repede ... Semn al unui vid politic, rămân de făcut noi alianțe, pentru a înlocui Statele Unite, care se retrag din rolul lor depășit de jandarm al lumii.     

Veşti din China: Theresa May invitată la conferinţa la nivel înalt de inaugurare a OBOR

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 08 februarie 2017 )

     China a lansat prim- ministrului britanic, Theresa May, invitaţia de a participa la conferinţa la nivel înalt ce va avea loc în mai 2017 la Pekin, şi care va marca deschiderea oficială a unui Nou drum al mătăsii/ OBOR ( One Belt One Road) .OBOR, Noul drum al mătăsii, este o iniţiativă a preşedintelui chinez, Xi Jinping, şi va avea menirea de a favoriza schimburile comerciale între Orient şi Occident. China va investi în acest grandios proiect mai multe miliarde de dolari pentru infrastructuri feroviare, portuare şi reţele electrice ce vor fi realizate pe trei continente: Asia, Africa, Europa.
     China a mobilizat 40 de miliarde de dolari pentru fondul OBOR, iar ideea este de fapt coloana vertebrală a Băncii asiatice de investiţii pentru infrastructuri, ce are un fond de 50 de miliarde de dolari.
      Autorităţile chineze au oferit puţine detalii asupra participanţilor la această conferinţă la nivel înalt, ce va avea loc la Pekin.
     Consilierul de stat Yang Jieshi a arătat săptămâna trecută în China Daily că douăzeci de conducători de stat şi- au confirmat prezenţa la conferinţă şi că aceştia vor reprezenta Asia, Europa, Africa şi Anerica Latină.
     O sursă diplomatică informată asupra acestei liste a precizat pentru Reuters că Theresa May va face parte dintre conducătorii invitaţi la conferinţă." China alege ţările pe care le consideră prietene şi care vor avea cea mai mare influenţă în promovarea OBOR" a precizat această sursă.
" Este evenimentul diplomatic cel mai important al anului pentru China." a precizat o altă sursă.
      Consilieri ai Theresei May au confirmat că şefa guvernului va merge anul acesta în China pentru a discuta despre relaţiile comerciale între cele două ţări, fără a da însă şi detalii asupra vizitei.
Theresa May şi- a intensifiat deplasările în străinătate în scopul asigurării de parteneriate în afara Uniunii Europene înainte de declanşarea procedurii Brexitului anunţată pentru sfârşitul lunii martie.
Miza este aceea de a se asigura că puteri precum Statele Unite, India sau Turcia îşi vor întări relaţiile comerciale cu Marea Britanie, astfel încât aceasta să se poată prezenta într- o poziţie de forţă în faţa statelor europene în momentul antamării negocierilor de ieşire din blocul comunitar.

Veşti din China: China,jucător abil la " covorul verde" *

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 25 septembrie 2016. )

          Săptămânile care precedă sărbătoarea naţională din 1 octombrie au adus pentru diplomaţia chineză punctul de echilibru între interese, situaţii, păreri divergente. În faţa Adunării generale a ONU la New York, Primul ministru, Li Keqiang, a reiterat vechiul său refren anti- protecţionism: a fost vorba despre a proteja livrările sale mondiale de oţel ieftine şi de accelerarea negocierilor în jurul noilor " drumuri ale mătăsii" . Dar mai ales în jurul RCEP ( Regional Comprehensive Economic Partnership- alternativă chineză, rivală a TPP american) , viitoarea zonă de liber- schimb între China şi cele 15 ţări ale ASEAN, India, Japonia, Coreea, Australia şi Noua Zeelandă - un proiect ambiţios, dar greu şi pe care Pekinul se teme să nu- l vadă împotmolit.
          Li a surprins totuşi prin câteva concesii faţă de Occident: a declarat că ţara sa e gata să sprijine noile sancţiuni împotriva Coreei de Nord ca urmare al celui de- al 5- lea test nuclear; a promis mai mult sprijin pentru ONU în primirea de refugiaţi- migranţi; şi a sugerat o atitudine mai dinamică în reglarea conflictului din Siria ...
          Toate aceste gesturi sunt rezultatul - China o spune- conştientizării pericolului de a nu face nimic în faţa factorilor destabilizatori. Dar trebuie luată în seamă şi înlocuirea Secretarului general al ONU, Ban Ki- moon, la sfârşitul anului. În alegerea sucecsorului acestuia, Barack Obama - şi el la sfârşit de mandat - va avea rolul determinant. Iar China, pentru a avea " cuvântul decisiv"  la Naţiunile Unite, trebuie să- şi prezinte acreditările faţă de SUA, ceea ce Li Keqiang a făcut cu talent.
          Pekinul s- a abţinut să propună un candidat chinez - e foarte devreme- şi în plus, Asia tocmai a fost reprezentată prin Ban Ki- moon, coreean. În ajunul scrutinului, ONU e bântuită de un tropism feminist: cinci candidate sunt în întrecere, din Bulgaria, Noua Zeelandă, Costa- Rica, Moldova şi Argentina. China susţine o candidată " neutră şi credibilă" : Irina Bokova, directoare generală a UNESCO. Bulgăroaica oferă dubla atracţie de a fi cetăţeană a unei ţări din fostul bloc de est şi de a fi studiat la Moscova - e o femeie care " ştie cum stă treaba" cu socialismul. În caz de succes, i- ar rămâne obligată Chinei... Iar cu sprijinul prezumat al lui Putin, iat- o deja cu aprobarea a cel puţin doi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate din cei cinci ( China şi Rusia) .
            O altă afacere diplomatică ce pare a zâmbi Pekinului este gestionarea tensiunii în Marea Chinei de Sud, ca urmare a pătrunderii APL în aceste ape la 2000 de km de coastele mării. În mod curios, cele două victime potenţiale, par ambele par a face stânga- mprejur, dezamorsându- şi propriile sisteme de apărare. După ce a fost convocat la Pekin Primul său ministru Nguyen Xuan Phuc, Vietnamul amână ratificarea acordului TPP. Aceasta deşi ( sau pentru că) acest TPP între 12 ţări din zona pacifică au potenţialul de a izola China.
           Pe de altă parte, în Filipine, Preşedintele Rodrigo Duterte întrerupe patrulările comune cu US Navy şi pare a vrea, deocamdată, să cumpere arme de la China. În atare caz bineînţeles că aceste arme nu s- ar mai putea îndrepta spre Armata Populară de Eliberare, ci mai degrabă împotriva rebelilor musulmani din sudul ţării, de pe insula Mindanao.
          Faţă de cei doi vecinuţi, Xi Jinping şi diplomaţii săi au un limbaj identic: " interesele noastre comune sunt mai puternice decât divergenţele" . Ambele părţi se pot întâlni la mijloc de drum şi rezolva amabil conflictele. Iar pentru moment, ţările merg pe asta. Dar ce a dat China în schimb, pentru a le face să renunţe la apărarea intereselor lor maritime? Ce asigurări de compensare? În orice caz, faţă de acum 6 luni, alianţa de rezistenţă împotriva Chinei sub umbrelă americană, pare mai improbabilă ca niciodată.

* " covorul verde" : un joc la vechea loterie franceză de dinainte de 1987. Se miza pe cărţi de joc în direct la televiziune, cu posibilitatea de a câştiga de 1000 de ori miza depusă. S- a renunţat la joc în 1993 după ce în 1988 la o astfel de şedinţă de joc câştigurile au fost mult superioare fondurilor loteriei adunate din mizele depuse.

Veşti din China: Cooperarea între ţările BRICS extinsă cu probleme în domeniul demografic

Xinhua, Liang Nin, 14.02.2014

Blocul economic emergent BRICS a adoptat un program de cinci ani pentru abordarea în comun a problemelor demografice, printre care: drepturile femeilor, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia

Miniştrii şi reprezentanţii de înalt nivel ai ţărilor membre ale blocului, respectiv Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, reprezentând o populaţie totală de aproape 2,9 miliarde, au anunţat joi seara la Brasilia, capitala braziliană, decizia luată ca urmare a discuţiilor ce au durat trei zile.

Aprobarea programului 2015- 2020 înseamnă că ţările membre ale blocului, care şi- au consolidat deja cooperarea în domeniul politic, financiar şi economic, vor lucra împreună în domeniul problemelor sociale şi demografice.

Alexandre Ghislene, director pentru drepturile omului şi problemele sociale în cadrul ministerului brazilian pentru afaceri externe, a făcut cunoscut că această măsură va ajuta la stimularea reciprocă nu numai în cadrul blocului dar şi în ce priveşte „ cooperarea Sud-Sud” .

„ Ţările BRICS doresc să împărtăşim experienţa noastră nu numai între noi, dar şi cu alte ţări în curs de dezvoltare interesate” a afirmat Alexandre Ghislene.         
Preşedintele Comisiei natţionale braziliene pentru populaţie şi dezvoltare, Ricardo Paes de Barros a subliniat importanţa cooperării, adăugând că China are o bogată experienţă în administrarea migranţilor apăruţi în timpul urbanizării sale, precum şi în formarea salariaţilor, a asistenţei medicale şi educaţiei.

Brazilia doreşte să se inspire din modul chinezesc de a trata populaţia migrantă, să sporească numărul femeilor angajate şi să reducă mortalitatea maternală, a adăugat dl. Paes.

Wang Pei'an, director adjunct în Comisia naţională chineză pentru sănătate şi planificare familială a subliniat importanţa acordării unei atenţii adecvate populaţiei în curs de îmbătrânire, în special într- o ţară care are 200 de milioane de persoane peste 65 de ani, pentru a le oferi o mai bună calitate a vieţii.

Vice- ministrul rus al Muncii şi Protecţiei sociale, Serghei Velmiaikin, a făcut cunoscut că „ îmbătrânirea şi valurile de imigranţi” figurează printre problemele ce îi afectează pe membrii blocului şi că deci este logic să se lucreze împreună pentru a atinge „ obiective comune” .

Omologul său indian, S. K. Sikdar, a făcut observaţia că ân prezent numai 30% din populaţia indiană trăieşte în zonele urbane, dar acest procent ar putea ajunge la 90% în următorii 70 de ani, lucru ce incită India să se inspire din experienţa altor ţări în privinţa procesului urbanizării.

Următoarea reuniune la nivel ministerial a ţărilor BRICS în probleme demografice se va ţine în 2018 în China, când se vor desfăşura şi o serie de reuniuni tehnice privitoare la cele şase teme ale programului pentru anii care urmează.

Veşti din China: China, un " partener" care visează să aibă " aliaţi"

 ( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)

După doi ani de înaintări militare agresive pentru vecinii săi, în Marea Chinei ca şi în sudul Tibetului, China surprinde lumea prin crearea unei acalmii. Această cotitură, Xi Jinping o formulează în cadrul unei Conferinţe Centrale asupra Diplomaţiei ( 28/11) : " trebuie să avem prezente în minte riscurile şi să dezamorsăm potenţialele crize, pentru a le transforma în şanse de creştere ale ţării. "
Această părere este comentată ( 2/12) de Xue Li ( cercetător la CASS) : " este timpul să înţelegem să nu mai fim neîncrezători în alianţe cu venicii noştri" . Neputând să înfrunte o flotă chineză superioară lor, adunate împreună, aceste ţări nu au altă alternativă la faptul de a " coopera mai degrabă decât a înfrunta" .  Acest lucru i- a permis lui Xi să- l întâlnească la Conferinţa la nivel înalt a APEC pe rimul ministru nipon Shinzo Abe după doi ani de pauză şi să încheie un puternic acord cu Barack Obama.

Această conefrinţă a condus la constatarea existenţei altei importante devieri: Din 1949 China nu s- a abătut de la o ideologie de " non- aliniere" , vizând să facă din aceasta farul anti- hegemine al Lumii a treia. La conferinţă acest principiu a rămas în vigoare, dar nuanţat pentru prima dată prin voinţa lui Xi de a " întări o reţea mondială de parteneriate" . 

" Aliaţi" sau " parteneri" ? Diferenţa constă în refuuzl Chinei de a alege un bloc cu care să colaboteze în exclusivitate. Dacă ar fi făcut acest lucru, conform lui Jin Canrong de la Universitatea Poporului din Pekin, acest fapt ar fi " lezat tipul de relaţii ... pe care China încearcă să le promoveze" . Însă totul are un preţ. A deschide parteneriate cu o mână de puteri rivale, înseamnă să se oblige la o mare distanţare ideologică. Pang Zhongying, de la aceeaşi universitate, observă că " China are nevoie de aliaţi, însă pentru moment nu- i poate desemna". Astfel, o mină chineză de cupru din Afganistan este protejată de US Army al commando- urilor integriste, ceea ce APL nu face în afara graniţelor. Însă, US Army îşi face bagajele să plece, iar protecţia va dispărea. Ar fi putut rămâne, dacă China şi Statele Unite ar fi fost legate printr- un tratat de apărare. De aceea abandonarea non- alinierii chineze pare ineluctabilă.

În politica externă nimic nu se schimbă în ce priveşte obiectivele pe termen lung. În ultimele 12 luni, împotriva avizului vecinilor şi Statelor Unite, Pekinul a izolat 4 atoli ai insulelor Sprateyls ( Marea Chinei de Sud) , inclusiv o pistă de aterizare de 3000 de km. Pekinul militarizează flota sa de pază de coastă, alcătuită până în 2013 din diverse corpuri maritime civile. Rezultatul la vecini este inevitabil: o apropiere accelerată între Vietnam, Filipine, respectiv Japonia şi India sub umbrela SUA. Pare deci improbabil ca China să poată susţine deschis cele două obiective ale sale de " soft- power" de imagine şi extindere militară faţă de vecini. La această dată, ea pare sigură că aceştia din urmă vor putea accepta pierderea patrimoniului lor maritim în schimbul unor investiţii şi a creşterii ... Dar această percepţie a lucrurilor ar putea fi departe de realitate: integrarea unor ţări asiatice într- un spaţiu economic chinez comportă riscuri în ce priveşte suveranitatea lor naţională şi fix acest lucru tocmai a fost afirmat de electorii din Taiwan.

Bijuterii adevărate: aur + piese de colecţie de- adevăratelea

inel afgan, aur 22 k . Ce formă! Da' ce piatră! Lapis- lazuli, care e tot mai rar de când prezenţa sovieticilor i- a împins pe afgani să mineze cărările ce duceau la minele de extracţie a preţiosului minereu.

mărime: 58 modificabilă

greutate: 16.5 g

preţ: 3.890 euro ( fără cheltuieli transport, adică 65 euro)

cercei India, aur 22 k. Genul acesta de cercei se numeşte Panddi. Sunt din zona Gujarat, au motive florale şi împletituri fine. Datează de la începutul sec XX. Agăţătorile sunt însă de data recentă şi sunt din aur de 18 k.

laţime: 3.75 cm

înălţime: 7.90 cm

greutate:  7.70g şi 7.50 g

preţ: 3.960 euro ( exclusiv transport)

splendidă brăţară " moghol" din aur de 20 k, cu diamante, lucrătură în email, India, sec XIX. Se închide/ deschide cu şurub.
greutate: 17 g
diametrul interior: 5.8 cm
preţ: 4.500 euro ( fără transport) 

Bijuterii adevarate:inel de aur 18 carate, cu spinel, India

inel de aur 18 carate, cu spinel rosu, India

o bijuterie deosebita, o mica minune de la inceputul sec XX,
datorita in special pietrei, din ce in ce mai rar intalnite si pe care patina vremii a sters motivele florale incrustate initial.
Provenienta: India, Jaipour
greutate: 8 g
marime: 57, modificabila
pret:1350 euro ( transport neinclus)

Bijuterii adevărate

nota: livrare în 2- 10 zile de la comandă

Brăţară cu perle din argint, India, vechime 100 de ani
greutate: 44,40 g
mărime modificabilă
preţ: 375 euro ( transport, 65 euro, neinclus) 

Inel din argint şi lapislazuli, Afganistan
mărime: 56
greutate: 10,85 g
preţ: 325 euro ( transport, 65 euro, neinclus)

cercei aur 20 k şi rubin, India
greutate: 3,2 g
diametru: 4,8 cm
preţ: 1.200 euro ( transport, 65 euro, neinclus)

Veşti din China: Primul Institut Confucius din India şi- a deschis porţile la Bombay

În 18 iulie 2013 la Bombay a fost inaugurat de către Universitatea din Bombay şi Institutul tehnologic din Tianjin, primul  Institut Confucius din India.

Consulul general al Chinei la Bombay Li Youfa a rostit o alocuţiune cu prilejul inaugurării: institutului

Demonstraţie de kongfu prezentată de un student al Institutului de Tehnologie din Tianjin:

Meng Qingsong, preşedintele Consiliului de Administraţie al institutului din Tianjin îi înmânează un cadou vicecancelarului universităţii din Bombay, Rajan Welukar, cu ocazia inaugurării:

http://www.chine-informations.com/actualite/photos-le-premier-institut-confucius-en-inde-etabli-a-bombay_56498.html

Bijuterii adevărate: Colier şarpe

Colier şarpe, din argint, India

Acest tip de " lanţişor şarpe" este deosebit de apreciat în întregul orient; aici, aspectul său plat şi lungimea ( 45 cm) sunt perfecte şi îl fac foarte atractiv. Este un lanţişor vechi, cu o frumoasă patină a vremii. 

greutate: 146 g

lăţime: 1 cm

lungime: 45 cm

preţ: 759 euro ( exclusiv transport/ asigurare) 

Bijuterii adevarate: cercei aur, perle si sticla- India

Cum sa nu- ti placa asa ceva, deci m- am grabit sa- i arat imediat ce i- am vazut:

aur 22 karate, perle, pasta de sticla

greutate: 2 x 7.4 g

inaltime: 6.7 cm       

pret: 2,952 euro ( transport/ asigurare neincluse in pret)   

Veşti din Asia: Marea Chinei- două noi alianţe, India arbitru

( din presa de limbă franceză -ziarişti francezi acreditaţi la Pekin)

        În zilele de 1- 3/06, la Singapore, Dialogul Shangri- la ( Reuniunea la nivel înalt asupra securităţii în Asia) reunea 28 de ţări din zona Pacificului, pe probleme de securitate.

Leon Panetta, Secretarul federal al Apărării, a apărat strategia lui B. Obama de reîntoarcere a flotei americane în regiune, din care 60% ( faţă de 50% în prezent) ar trebui să opereze în Pacific, eliberată de încheierea conflictelor din Irak şi Afganistan. Şase portavioane vor brăzda zona în 2020 printre care USS Gerald Ford începând cu 2015, şi un distrugător de mare viteză revoluţionar.

        Panetta a marcat puncte importante prin întoarcerea la Cam Ranh, care adăpostea altădată flota americană, sugerând astfel reîntoarcerea flotei acolo. La fel în Filipine, dacă e să dăm crezare lui H. Acuzeta, SUA au recăpătat dreptul de a- şi „ utiliza” fostele baze de la Subic şi Clarck. Nu este vorba, pretinde Panetta, decât despre a susţine naţiunile din Asia în cadrul convenţiei unui cod de conduită a regulilor de navigaţie şi a unui forum de epurare a litigiilor.

        Dar China?

        În loc să protesteze, păstrează garda jos. Ea atrage atenţia asupra „ incoerenţei” dintre obiectivele afişate ( „ care nu vizează pe nimeni anume” ) şi o nouă desfăşurare de forţe militare „ îndreptate împortiva ei în mod evident” . Ea reaminteşte de asemenea „ că are capacitatea de a răspunde la atacuri, atunci când interesele sale fundamentale sunt ameninţate” . Ripostă blândă ce vizează menţinerea unei bune relaţii cu SUA pentru Xi Jinping atunci când va ajunge în fruntea ţării.

        Prin această atitudine mai vizează şi să ţină India aproape, să nu o îndepărteze. Fiindcă între SUA şi China, rivale în stăpânirea Pacificului, Delhi se regăseşte în rolul- confortabil- de arbitru. De aceea, faptul că Panetta se află la Delhi ( 05- 06/6) când SM.Krishna ,ministrul Afacerilor Externe indian, este la Pekin, nu e deloc întâmplător. Afirmând că nu are cu China decât „ un litigiu” de frontieră ( Pekin revendică Arunachal- ul indian ca făcând parte din Tibetul de sud) , Krishna cultiva cele două alianţe.

        În timpul reuniunii la nivel înalt a Clubului de la Shanghai ( SCO) , cf p.3, a fost primit de către Li Keqiang, viitorul prim- ministru, şi a susţinut  intrarea ţării sale cu drepturi depline în SCO ( face parte deja ca observator din 2005) . Aflat în acelaşi timp la Delhi, AK. Antony, ministrul indian al Apărării, sugera în termeni indirecţi lui Panetta ca Washington- ul să- şi revizuiască iniţiativa sa de securitate multilaterală, astfel încât să fie „ confortabilă pentru toţi” . Deocamdată, India se arată mai rezervată în privinţa acestei coaliţii alcătuite de Pentagon pentru a împiedica China să pună mâna pe marea ce- i poartă numele.

        Tot din această perspectivă de nealiniere, Delhi s- a ferit să valideze cu SUA  trei acorduri de apărare în domeniul logisticii, comunicaţiilor şi sateliţilor.  Ceea ce nu a împidicat- o, fără teama că se contrazice, să continue negocierile de cumpărare de la SUA pentru 2 miliarde de $  de elicoptere lansatoare de rachete cu rază medie de acţiune Boeing şi de obuziere ultra- uşoare M-777, care ( în afară de Pakistan) nu puteau avea alţi „ clienţi” potenţiali decât China.

        Esenţialul constă însă în altceva. În timpul reuniunii la nivel înalt a SCO, VI. Putin a declarat că Rusia „ va amplifica în Marea Chinei manevrele comune” precum cele din aprilie, la 20 de nave ale celor două ţări. Anunţul se motivează prin reîntoarcerea flotei americane în aceste ape, pe care le- a părăsit acum 20 de ani. Aşadar, trei puteri ale Asiei – China, Rusia şi India- se înţeleg în a refuza ori a pune în discuţie această întoarcere. Pe faţă, Vietnam şi Filipine, sigure de dreptul lor şi temându- se că vor fi spoliate de propriile ape, vin să se adauge aliaţilor SUA în regiune: Japonia şi Taiwan. Şi întreaga Asie se reînarmează cât de repede poate.

          Vom vedea ivindu- se două alianţe de apărare, cea a SCO ( cu India care- i bate la uşă) şi o structură stil NATO, ca urmare a reuniunii la nivel înalt Shangri-la?

Rusia şi China neagă clar, însă lucrurile merg repede. N- avem decât să sperăm ca aceste tabere ce se schiţează vor fi un factor pozitiv, obligând taberele să discute între ele şi cu cei aflaţi în faţă. Între cele două, India ezită- atât prin filozofia pacifist- gandhiană, cât şi din interes, ca potenţială înscăunătoare de rege. Va păstra însă mult timp acest lux? Totul depinde de abilitatea Chinei de a cădea la învoială în împărţirea cu vecinii a mării „ sale”  ori, dimpotrivă, de a ceda pasiunii naţionaliste, ca „ asiguare de viaţă” a regimului său. 

O tensiune menită să dureze.

Bijuterii adevarate

Superb, din Rajasthan/ India! 4148 de euro ( transport neinclus) , 32.8 g, 56 cm ...

Colier din perle de smarald si perle de aur vechi, armonios imbinate