( din presa francofonă, ziarişti străini acreditaţi la Pekin.)
Ştirea
aceasta insolită ne parvine de la vest de Şanghai: în cantonul Taihe ( Anhui) ,
secretarul de partid a decretat că în recolta grâului de primăvară, care începe
imediat, paiul ( partea ne- recoltată a tulpinei, de sub spic) ar măsura 10 cm de la
sol, în loc de 20- 30 cm în mod normal. Privind problema din unghiul purităţii
aerului, măsura are sens: acest pai rezidual va fi în cele ce urmează eliminat
prin incendiere şi ardere, practică foarte poluantă pentru atmosferă. Emis
simultan pe mii de kilometri, fumul invadează oraşele, constituindu- se în bază
a unui smog pernicios, căruia vin să i se adauge gazele de eşapament ale
maşinilor, motoarelor diesel şi uzinelor.
Anunţul
i- a consternat şi pe ţărani: pentru a tăia la fix, ar fi nevoie de cel puţin
două treceri ale combinei, de unde rezultă un supracost de carburant de 160¥/ha,
din care cantonul nu acceptă în sarcina sa decât o treime- şi chiar şi asta plătită
integral satului, nu fermierului. În plus, cei mai lezaţi ar fi proprietarii de
combine. Reglarea tăierii atât de aproape de sol, pe terenul stâncos din Anhui,
înseamnă din start catastrofă, riscul constând în tocirea rapidă a vindroverelor
combinei, respectiv ruperea acestora.
De
aceea, din cele 14 maşini comandate pentru seceriş, imediat în noaptea de după
publicarea noii reguli, 11 maşini au plecat înapoi în Şantung ( provincie în
care nu s- a reglementat încă secerişul) . Fermierii din Taihe au fost lăsaţi
aşadar să se descurce singuri, cu perspectiva de a secera cu secera, prin forţa
bicepşilor …
În
mod clar, incidentul nu este un caz izolat. Cel puţin un alt canton, Handan (
Hebei) a fixat şi el recent la 15 cm înălţimea licită a paiului. Privite în
fond, aceste decizii şi reacţiile ce au urmat, ar putea fi semnul premergător
al unei conştientizări a liderilor locali a imperativului de a fi preocupaţi de
mediul înconjurător. În plan tehnic, se vor ivi neapărat şi rapid soluţii (
maşini mai uşor reglabile, vindrovere mai rezistente) .Totodată, ţăranii ar
trebui să recunoască repede plus- valoarea unui plus net al paiului, utilizabil în alimentaţia
vitelor. În fine, cu această ocazie,
cadrele realizează poate o cauză structurală a necazurilor lor: absenţa unei
structuri de dialog cu fermierii şi firmele implicate în recoltare, pentru a
putea lua decizii mature şi fără riscuri asociate.