Veşti din China: Imperiul fericirii albe

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 17 februarie 2017 )
     Acum 20 de ani, China urbană descoperea bucuria lunecatului pe zăpadă şi gheaţă. Între timp, sporturile de iarnă au cucerit ţara: astăzi sunt, se pare, 7 milioane de skiori, dintre care 90% începători. Bilanţ onorabil, dar minuscul la scară naţională ( 0.5% din populaţie) . Sectorul înaintează în schuss: începând de acum, ţara numără 200 de staţiuni dintre care 77 cu cel puţin 4 teleschiuri mecanice şi 10 corespunzând standardelor internaţionale.
     Pasiunea subită este exacerbată de câştigarea în 2015 a competiţiei de organizare a Jocurilor Olimpice de iarnă pentru 2022 la Pekin, Zhangjiakou şi Yanqing, printr- un salt de 40% a numărului de schiori în 2016. Astfel, China ajunge din urmă Japonia, de două ori gazdă olimpică ( Sapporo 1972, Nagano 1998) şi Coreea de Sud, organizatoare a JO din februarie 2018 la Pyeongchang.
     Perspectiva aceasta a suscitat interes, în China şi aiurea, fiindcă trebuie construit şi echipat totul. Pentru străinătate aceasta constituie o piaţă vastă şi lucrativă, cu nevoie urgentă de produse şi servicii pe care China încă nu le stăpâneşte: de- acum şi până în 2030, China lui Xi Jinping vrea să aibă 1000 de staţiuni şi 300 de milioane de schiori.
      De aceea, între 15 şi 18 februarie s- au ţinut la Pekin saloanele anuale ale IPSO şi ALPITEC, specializat în amenajări montane. A fost doborât un record de participare ( 728 de mărci de fabricaţie, 502 expozanţi) şi a fost adunată la un loc toată crema sportului mondial - Elveţia, Austria, Canada, Statele Unite, Japonia, Franţa. Delegaţia acesteia din urmă a fost foarte densă, cu 16 firme prezente din cele 211 federalizate în Cluster Montagne ( activ în China de aproape 20 de ani) şi politicieni precum P. Kanner, ministru pentru viaţa urbană, tineret şi sport şi L. Wauquiez, Preşedinte al Regiunii Auvergne- Rhône- Alpes. Vizita acestora din urmă nu susţinea decât scopuri comerciale: ei aveau de apărat şi candidatura Parisului la JO de vară din 2024, problemă în care China are influenţă. O vizită prietenească la gazda jocurilor de iarnă a constituit pentru Paris o bună politică.

      Printre companii locale şi străine se vede repede instaurată, dincolo de inevitabila rivalitate, o repartizare a rolurilor şi o cooperare implicită: Poma ( Franţa- Italia) , Doppelmayr ( Austria) , liderii telefericului, prosperă cu echipamente pe care China nu le stăpâneşte, precum telecabina în tunel. Ouado ( Franţa/ China) în parteneriat cu furnizorul austriac pentru echipamente de urcare pante Axess ( Austria) , oferă schiorului posibilitatea de reînnoire a permisului de ski prin smartphone - facilitate care nu e posibilă decât în China, prin sistemul de plata din reţeaua WeChat. Compagnie des Alpes are deja adminstrarea a două staţiuni: Silkroad din Urumqi ( Xinjiang) şi Thaiwoo ( Chongli) , supranumită " cea mai franţuzească dintre staţiunile chineze" .
      În afara perioadei hivernale ( 5 luni de frig, favorizate de o altitudine medie a ţinutului relativ înaltă) , staţiunile chinezeşti se axează pe o funcţionare pe tot parcursul anului, cu activităţi în aer liber: plimbări cu VTT, curse de orientare, quad, tir sportiv, golf cu discuri ( practicat cu discuri zburătoare) sau skiuri pe rotile! Traseele montane via ferrata şi tirolienele au avut vânt în pupă şi ele la salon.
     MND ( Montagne et Neige Developpement) firma din Savoya deţinătoare a unui larg portofoliu de brevete şi mărci, a câştigat premiul cel mare: o JV cu un grup de material minier din Zhangjiakou, pentru pruducţia şi vânzarea în toată China de sisteme de tracţiune, zăpadă şi securitate. Mai ales, a obţinut construirea staţiunii de la Snowland ( Zhangjiakou) : 55 km de piste echipate, la 110 milioane euro, cu livrare în trei ani.
     Bineînţeles că echipând China, unii dintre expozanţi au un gând ascuns: de a promova staţiunile consacrate, de a stârni interes pentru pistele de la Tignes, Chamonix sau Innsbruck, la clienţii din Wanlong sau Thaiwoo. Nu sunt decât câteva mii care pot opta pentru aceste destinaţii îndepărtate şi de prestigiu -- dar se poate pune pariu că JO din 2022 ar putea deschide gustul.

Veşti din China: Azi, ieri şi mâine/ 26 februarie 2016: film, vin, miliardari

Primul festival al filmului chinezesc la Berlin

Se desfăşoară în perioada 24 - 27 februarie 2016 la Kino Babylon din Berlin şi în cadrul lui vor fi prezentate în jur de 40 de filme chinezeşti. Imagini de la primele proiecţii de film şi de la festivitatea de deschidere.

Jack Ma, miliardarul web ului chinez, proprietar de podgorie bordeleză

Fondatorul  site- ului gigant de comerţ electronic alibaba a devenit de curând patronul unei modeste vii din zona Bordeaux. Exact nu se ştie dacă miliardarul este un băutor de vin bordelez şi se ridică întrebarea de ce la banii lui a cumpărat o mică podgorie. Este însă de aşteptat ca şi alţi mari magnaţi chineză să continue să achiziţioneze podgorii bordeleze ca urmare a gestului dlui Ma. În ultimii ani 120 de podgorii  ( circa 1.5% din totalul acestora din zonă ) au fost achiziţionate de magnaţi din China şi Hong Kong ca urmare a cererii crescânde pe piaţa chineză de vin franţuzesc. A fost creată şi Asociaţia viticolă franco- chineză, având menirea de a- i ajuta pe proprietarii chinezi să se integreze în societatea franceză.

Pekin, capitala internaţională a miliardarilor

În octombrie 2015 China a depăşit deja SUA în ce priveşte numărul total al miliardarilor, iar acum agenţia Hurun Report, care recenzează în fiecare an cele mai mari averi din China, ne anunţă că Pekin- ul a depăşit New York- ul la acest capitol: în capitala chineză sunt 100 de miliardari, cu 32 mai mult decât anul trecut, în timp ce la New York sunt numai 95 de miliardari, care are numai 4 în plus faţă de anul trecut. Al treilea oraş din lume în acest clasament este Moscova, cu 66 de miliardari.
Cifrele date publicităţii miercuri de agenţia citată arată că în prezent China are 568 de miliardari care cumulează împreună o cifră a averilor comparabilă cu PIB- ul Australiei.
Prin comparaţie, numai 535 de miliardari sunt rezidenţi americani.
Cel mai bogat chinez este 王健林 Wáng Jiànlín, 

cu 28 de miliarde de dolari ( cifră dată de Forbes) care a făcut avere în principal din domeniul imobiliar. Dar printre miliardari mai sunt şi alte mari nume, precum Jack Ma 马云.

  

Veşti din Franţa: " Paşaport talente"

În 18 februarie 2016 a fost adoptată de către Adunarea Naţională o lege privitoare la drepturile străinilor în Franţa, prin care se instituie un tip de paşaport " paşaport talente" , un nou titlu de şedere pluri- anual destinat străinilor supercalificaţi ce doresc să se instaleze în Franţa.
Acest tip de paşaport se adresează în special cercetătorilor, artiştilor, savanţilor, salariaţilor aflaţi în misiune precum şi unor personalităţi de renume internaţional. Studenţii străini care vor beneficia de acest tip de paşaport vor putea accede mai uşor pe piaţa muncii din Franţa atunci când îşi încheie studiile.

Într- un context mondial de concurenţă foarte puternică în atragerea de talente internaţionale, acest text de lege este de natură a asigura şi simplifica şederea străinilor calificaţi în Franţa.

La mulţi ani!

O hartă

În presa de dimineaţă de azi am citit un articol în care erau redate pe larg în articol şi foarte lapidar pe o hartă " stereotipuri ale chinezilor în ce priveşte ţările europene" . Harta este aceasta:

După cum observaţi, la România nu scrie nimic. Nici de bine, nici de rău. Nimic, nimicuţa ... Teritoriu alb, cum ar veni. 

Articolul care însoţeşte harta este acesta:

https://fr.news.yahoo.com/carte-r%C3%A9sume-st%C3%A9r%C3%A9otypes-chinois-pays-deurope-080901569.html

Măi să fie, să nu zică nimic chinezii despre noi? Cum aşa? Am dat căutare pe baidu, site- ul de referinţă în articol. Şi am găsit asta:

http://www.baidu.com/s?ie=utf-8&f=3&rsv_bp=1&rsv_idx=1&tn=baidu&wd=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85%E6%B8%B8&oq=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85%E6%B8%B8%E6%94%BB%E7%95%A5&rsv_pq=9101f4790001524e&rsv_t=bc97qPXFYGuNpT1WVbesvpqjy0ak5DgQhD4fpUXZZ0iTgTfoDShDKM5VHMA&rsv_enter=1&rsv_sug3=24&rsv_sug1=16&rsv_sug2=1&prefixsug=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85&rsp=1&inputT=4288&rsv_sug4=5289&rsv_sug=2

Ce va să zică asta? Că pe chinezi îi interesează: să călătorească la noi şi cum se obţine viză pentru România.

Ce să comentez? Că avem în ţară boala vacii nebune, cum am auzit de curând? Într- un studiu amănunţit al cazului rezultatul era că: da, s- a auzit că ar fi existat un caz de astfel de boală, dar nu se ştie exact unde şi nici când. Povestea cu boala vacii nebune e cât se poate de reală şi ne- a stopat exportul de bovine. 

Nu cred că e cazul să comentez în plus toate cele de mai sus. V- am spus ca să ştiţi şi voi, în cazul în care intraţi pe aici şi citiţi. Aşa, pentru cultura voastră generală. 

Că în rest, la ce foruri să apelezi când ştii că sunt ocupate cu altceva? 

Să auzim de mai bine!

Veşti din China: Pekinul vede Europa în roz

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 iunie 2015. )

În prag de vară, Pekinul se uită către vest, spre Europa, pe care o consideră agent de stabilitate al acestui continent, asemenea unei chile de navă, dar şi un model ideal pentru viitor. Philippe, regele belgienilor, împreună cu suita sa de oameni de afaceri, aflat în vizită de stat ( 20- 27 iunie) la Pekin şi alte patru oraşe chinezeşti, a finalizat cu gazdele proiectul unui incubator de afaceri la Louvain la Neuve, 200 de milioane de euro investiţii, pentru a găzdui IMM- uri sino- belgiene cu profil bio- , nano- şi alte tehnologii de vârf. În 29 iunie, ziua lansării AIIB ( Banca Asiatică de Investiţii şi Infrastructură, 100 miliarde $ capital, din care 30% chinez, 57 de ţări fondatoare) , Primul Ministru Li Keqiang va fi la Bruxelles la Conferinţa la nivel înalt Europa- China, iar seara va pleca spre Paris. Primit ca quasi- şef de stat, numărul 2 chinez va vizita, la cererea sa, mai multe situri artistice precum atelierul Rodin ( Meudon) , Arenele din Arles, muzeul MuCEM la Marsilia ( spaţiu futurist al civilizaţiilor Europei) . Această alegere de a arunca o privire foarte personală asupra unei Franţe " romantice" subliniază ambianţa destinsă şi plină de încredere dintre cele două ţări. Li ar trebui să fie primit de Preşedintele Hollande, Primul Ministru Manuel Valls, dar şi de alţi miniştri şi de preşedinţii parlamentului şi senatului. Se aşteaptă de asemenea o recoltă bogată de nu mai puţin de 40 de acorduri. Se acordă prioritate conferinţei mondiale asupra climatului, COP-21, de la sfârşitul lui noiembrie- Parisul şi Pekinul sperând să ajute această adunare mondială în a da naştere unei politici care să oblige la reduceri concertate a emisiilor de gaz cu efect de seră, în special prin antrenarea în aceasta a unor naţiuni încă ezitante precum India. F. Hollande trebuie de altfel să se întoarcă la Pekin în toamnă, pentru ultime consultări. Li Keqiang îşi va vinde şi strategia sa " Drumurile mătăsii" : vizitând Marsilia, sediul celui dintâi armator al Franţei, CMA- CGM, apoi semnând cu Franţa un cod de bună conduită în exportul său către Africa şi Asia a supracapacităţilor sale industriale. Printre acordurile aşteptate figurează o ambiţioasă cooperare nucleară integrală, ce va permite - poate- viitoare exporturi comune de centrale; vize de 5 ani pentru industriaşi şi turişti, vize pentru 1000 de stagiari francezi şi chinezi; şi un plan de finanţare al băncilor chineze către IMM- urile care se exportă dintr- o ţară în cealaltă. Se caută de asemenea o alianţă cu piaţa de gros din Rungis, aceasta fiind cea mai importantă din lume. Două proiecte ajunse la maturitate dar care poate că nu se vor semna în cursul acestei vizite: - deschiderea la Tianjin a unei linii de finisare pentru avionul A330 ( corolarul unei comenzi de 16 miliarde de $ la A330) ; - şi o convenţie de asigurări sociale, care să- i scutească pe expatriaţii ambelor părţi de cotizaţia la sistemul local. Nu încape îndoială că pe măsură ce China se afirmă, capacitatea şi setea sa de cooperare cu străinătatea se întăreşte. În special cu ţări ca Franţa sau Belgia, date fiind complementaritatea şi absenţa de rivalităţi cu ele, spre deosebire de alte ţări cu potenţialuri mai puternice precum SUA, Rusia sau India. În rest, nu se vor trece sub tăcere punctele de dezacord: " se abordează totul" declara ambasadorul în China, Dl. Gourdault- Montagne, " fără a lăsa nimic deoparte" . Va fi deci vorba despre drepturile omului - dar fără a fi citate nume ori liste de nume, ceea ce ar putea fi mai degrabă problema Uniunii Europene. Şi se va evoca mai ales arsenalul de legi represive ce se pregăteşte la Pekin, privind securitatea naţională, controlul ONG- urilor şi antiterorismul. Situaţie care va conduce la a pune întrebări asupra raţiunii de a exista a unor astfel de texte, cel puţin în relaţiile cu străinătatea!  

Veşti din China: Maşini de lux, studii în străinătate, şcoli de fotbal

 ( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)

33, 5 ani … Aceasta este vârsta medie a proprietarului de maşină de lux din China, în proporţie de 76% masculin, dintre care 10% au fost cel puţin 3 ani în străinătate, cu un venit lunar de 30.000 de yuani/ persoană, respectiv 80.000 yuani/ familie.

Proprietarii de

Mercedes sunt cei mai bogaţi, fiind adesea întreprinzători,

cei care şi- au cumpărat un Infiniti fiind cei mai puţin bogaţi.

Cei care au Cadillac sunt cel mai adesea gulere albe,

cei cu Wolkswagen sau Audi sunt funcţionari cu experienţă, uneori percepuţi drept «  plicticoşi » ,

cei cu BMW sunt cel mai adesea femei, nou- îmbogăţiţi şi percepuţi drept ţinând la aparenţe,

cei cu Land Rover- tineri care vor să pară mai mult decât sunt, adesea cu puţină educaţie,

cei cu Volvo- conducători educaţi, membri de valoare ai societăţii, familişti convinşi, cu o moralitate ireproşabilă.

Aceste date sunt extrase dintr- un studiu al Hurun asupra percepţiei acestor 8 mărci de lux în 10 cele mai mari oraşe din China.

80% dintre bogaţii chinezi îşi trimit copiii la studii în străinătate. Conform altui raport al Hurun, este procentul cel mai ridicat din lume, faţă de 10% în Germania, 5% în Franţa şi 1% în Japonia ….

Destinaţiile predilecte sunt :

Statele Unite şi Regatul Unit primesc marea majoritate a tinerilor studenţi, a căror vârstă medie la plecarea la studii este de 16 ani,

în timp ce Australia, Canada, Elveţia, Noua- Zeelandă, Singapore, Franţa şi Germania îşi împart restul tortului.

20.000 de noi şcoli de … fotbal

Este anunţul făcut de Wang Dengfeng, Director pentru Educaţia Fizică în Ministerul Educaţiei, sub pretextul obezităţii infantile şi având în minte rezultatele slabe al echipei naţionale de fotbal.

Wang îşi şi explică de altfel calculul făcut : „ din 1000 de fotbalişti înscrişi în fiecare dintre cele 20.000 de viitoare şcoli, 10 vor atinge probabil un nivel profesionist. La nivel de întregul Imperiu de Mijloc, asta înseamnă 200.000 de jucători profesionişti. Cu o aşa cifră cum să nu progreseze fotbalul nostru? ” . O logică imparabilă ...

Veşti din Franţa: Rochie pentru mirese gravide la parada modei de la Paris

Sezonul paradelor de modă pentru toate marile firme... La parada de haute couture Chanel, din 8 iulie, totul a fost inedit, de la decor

 la modelele de rochie şi chiar materialele folosite.

Totul în rafinamentul francez binecunoscut. Merită citit articolul ( n- am timp să- l traduc) :

http://www.huffingtonpost.fr/2014/07/08/chanel-robe-mariee-femme-enceinte_n_5567332.html?utm_hp_ref=france-cest-la-vie&ir=France+C%27est+La+Vie

China- Franţa: protocol de acord între bancile centrale franceză şi chineză

Guvernatorii băncilor Banca Franţei şi Banca Populară a Chinei au semnat sâmbătă, 28 iunie 2104, la Paris, un protocol de acord pentru a stabili " într- un termen scurt" un sistem de plată în moneda chineză.

Acest " memorandum of understanding" constituie o primă etapă în crearea unei infrastructuri de compensare şi reglare a tranzacţiilor în renminbi ( yuan) la Paris, a precizat duminică într- un comunicat Banca Franţei.
Acest protocol survine într- un moment în care China îşi înmulţeşte acordurile pentru dezvoltarea rolului internaţional al monedei sale.

China a atribuit recent o cotă de 80 de miliarde de renminbi investitorilor instituţionali francezi, care permite acestora să investească direct pe piaţa financiară chineză.

Aceasta este pentru moment prima şi singura cotă de acest tip acordată în zona euro, subliniază Banca Franţei.

China- Europa: Xi Jinping în Europa, tot într- o alergătură

( traducere din presa francofonă la Pekin)

Ceea ce face Xi Jinping în Europa între 22 martie şi 1 aprilie e un maraton: 4 ţări, 3 instanţe internaţionale, adică o operaţiune de seducţie lansată de China pentru corectarea impresiei de prioritate acordată Rusiei începând din 2012.
La Haga, Xi asistă la Conferinţa la nivel înalt asupra Securităţii nucleare, o sursă de energie neîndrăgită, dar în care China vrea să devină prima producătoare şi utilizatoare. Aici, Xi îl va întâlni pe Obama, cu care împarte interese, dar şi grele interese în contencios. La Bruxelles, vizita la sediul Uniunii Europene va semnala că China respectă Europa ( primul său partener, cu 560 miliarde $ la schimburi) şi că vrea să participe la clubul naţiunilor din toate punctele de vedere, chiar şi în plan cultural ( vizită la UNESCO) .

Se pregăteşte atât cu UE cât şi cu SUA un mare salt înainte: două tratate pentru protecţia investiţiilor, care vor obliga Europa la atenuarea restricţiilor pentru vize, iar pe China la deschiderea serviciilor sale şi a pieţelor publice. Rămân apoi vizitele în Olanda, Germania, Belgia şi Franţa ( aici, progam complet) cu care a stabilit legături diplomatice la îndemnul Generalului De Gaulle încă din 1964, fiind printre primele mari naţiuni ce au făcut acest lucru. Xi va fi în Franţa  din 25 până în 28- dublu ca timp faţă de vizita lui F. Hollande în China în 2013. Aceasta pentru a marca cea de- a 50- a aniversare a stabilirii relaţiilor. Xi vrea să arate că în domeniul politic Franţa este un partener esenţial şi va face câteva gesturi pentru ameliorarea relaţiilor, precum liberalizarea vinului francez, după un an de anchetă anti- dumping.

Tema Crimeei, pe care Rusia lui Putin a anexat- o prin referendum, va fi abordată în toate etapele. China a jucat un " nici da, nici nu" , abtinându- se să condamne şi chemând la " dialog". La Consiliul de Securitate al ONU, ea s- abţinut să condamne această anexare ( singura de făcut) , evitând ca Putin să se vadă complet singur cu veto- ul lui.

Acum trei săptămâni încercam să evaluăm pierderile pentru China din Ucraina, în care ea începuse să investească din greu. Totuşi, bilanţul pentru ea, ar trebui să fie în cele din urmă pozitiv. Moscova, care are de trăit nişte ani mediocri în relaţiile cu Europa ( Vest şi mai ales Est) , va trebi să mulţumească Pekinului pentru sprijinul ei pasiv, ca de pildă cu ocazia următoarei fixări a preţului de export la gaz. Statele Unite vor trebui de asemenea să- şi relaxeze poziţiile: să se întărească din punct de vedere militar în Europa de Est şi prin urmare să- şi reducă ambiţiile de " pivot" în Marea Chinei.

În afară de acestea, anexarea aceasta poate oferi Chinei o preţioasă lecţie: dacă se va întâmpla să fie tentată de confiscarea vreunui teritoriu vecin, poate spera să se trezească a plăti un preţ uşor, ca şi Rusia în prezent ( punerea pe lista neagră a vizelor pentru o mână de cadre de- ale ei) . Numai că în atare situaţie China şi- ar sacrifica principiile sale de suveranitate naţională şi non- ingerinţă în treburile interne. Ceea ce îl lasă să facă pe Putin creează un precedent, posibil de aplicat în viitor pe propriul pământ. Nimic grav însă. Cu armata sa care nu încetează a se ridica în putere, echipament şi formare, Pekinul poate avea încredere în capacitatea sa de a face să domnească legea la el acasă- China nu e Ucraina!

Eveniment Franţa- China: 50 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice Franţa- China

                    În 27 ianuarie 2014, începând cu ora 21.00, la Grand Palais din Paris, sala de evenimente Nef du Grand Palais s- a desfăşurat în prezenţa a peste 4000 de participanţi spectacolul de imagine, sunet şi lumină intitulat " Noapte chinezească" , eveniment care marchează deschiderea anului de celebrare în cele două ţări a 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.

                    Într- un mesaj adresat participanţilor la eveniment, Preşedintele Franţei, dl François Hollande, a evocat hotărârea istorică a preşedintelui De Gaulle de a stabili relaţii cu China, prin care acesta vedea " alegerea evidenţei şi raţiunii" . Franţa a fost prima dintre marile ţări occidentale care a stabilit relaţii cu China, la data de 27 ianuarie 1964, într- o epocă în care lumea părea împărţită în două mari blocuri aparent ireconciliabile.

                   Ministrul chinez al culturii, Dl Cai Wu a arătat printre altele în alocuţiunea rostită că decizia politică ”  plină de clarviziune” luată de Preşedintele Mao Zedong şi Generalul de Gaulle de a stabili relaţii diplomatice, ” constituie un important punct de reper în istoria lumii şi a relaţiilor sino- franceze” .

  

La eveniment au rostit alocuţiuni Primul Ministru al Franţei, dl  Jean- Marc Ayrault

şi Ministrul Culturii din China, dl Cai Wu, precum şi noul ambasador al Chinei în Franţa, dl. Zhai Jun.

Au participat de asemenea artişti de elită francezi şi chinezi.
Direcţia artistică a spectacolului a fost asigurată de Patrick Bouchain, Thierry Dreyfus, Chen Weiya et Pierre Giner.

Întregul an 2014 va fi presărat cu evenimente importante în toate domeniile prilejuite de această aniversare. Totodată, pentru luna martie este anunţată vizita Preşedintelui chinez, dl Xi Jinping, în Franţa. Reamintim că în aprilie 2013 Preşedintele Franţei, dl François Hollande a efectuat o vizită în China.

Veşti China- Franţa: Chinezii vor reprezenta în curând cea mai mare comunitate de studenţi străini din Franţa

Numărul studenţilor chinezi în Franţa este într- o continuă creştere datorită programelor comune de educaţie stabilite de guvernele celor două ţări de- a lungul timpului. În prezent 35.000 de studenţi chinezi se află la studii în Franţa, iar în 2015 numărul lor va fi de 50.000, depăşind astfel numărul studenţilor marocani care în prezent alcătuiesc cea mai numeroasă comunitate de studenţi străini din Franţa.
Cele de mai sus au fost anunţate de ataşatul pentru cooperare în educaţie al Ambasadei Franţei în China, în cadrul alocuţiunii rostite cu ocazia Salonului pentru educaţie desfăşurat la Pekin.

Veşti din China: Afaceri. Azi: Franţa- China

Uniunea Europeană şi China trebuie să întărească înţelegerea reciprocă şi cooperarea ( Jean- Pierre Raffarin)

„ Secolul XXI este secolul unei lumi multipolare în care Europa, America, Africa, Asia, ansamblul marilor poli, trebuie să găsească un echilibru între ei. În ziua de azi trebuie să învătăm să cunoaştem mai bine China, să lucrăm împreună cu China aşa cum China lucrează împreună cu Europa” , a arătat Jean- Pierre Raffarin, fost prim- ministru francez într- un interviu exclusiv acordat vineri, 25 octombrie 2013, la Paris, Agenţiei Xinhua. " Noi, europenii, trebuie să facem eforturi pentru uniunea noastră economică şi politică, dar şi să facem în aşa fel încât să se poată stabili un echilibru şi o reciprocitate între diverşii poli" a arătat el. Conform celor spuse de acesta, China este utilă lumii, constituie un factor de creştere, este motorul economiei mondiale, dar este de asemenea şi un factor de stabilitate, întrucât China nu s- a arătat niciodată a fi imperialistă, n- a căutat să domine, îşi apără doar interesele, aşa cum orice ţară îşi apără interesele. " Ceea ce este esenţial pentru noi, pentru anii ce urmează, este să găsim punctele de echilibru pentru o viitoare armonie. Aceste puncte de echilibru trec prin principiul ' câştig de ambele părţi' în chineză sau ' reciprocitate' în franceză. " a arătat  Jean- Pierre Raffarin, care este şi vice- preşedinte al Senatului. El a afirmat că tocmai a efectuat o vizită în China, în fruntea a două delegaţii, respectiv delegaţia tinerilor parlamentari francezi şi un grup de circa treizeci de întreprinderi franceze care au participat la inaugurarea celei de- a 14- a ediţii a Târgului internaţional din vestul Chinei ( TIVC) de la Chengdu, capitala provinciei Sichuan ( în sud- vest) . În cursul acestei vizite, vice- prim ministrul chinez  Wang Yang şi Consilierul de stat Yang Jiechi au avut întrevederi separate cu el, a afirmat dl. Raffarin. " Ceea ce pot spune ca o concluzie la această călătorie, este că relaţiile între China şi Franţa sunt foarte bune. " a subliniat dl Raffarin înainte de a arăta: " avem proiecte de cooperare frumoase. Am salutat, de pildă, cu ocazia sărbătorii la care am luat parte, deschiderea la Pekin a marelui Magazin al Galeriilor Lafayette. " Conform d- lui Raffarin, există o bună cooperare şi un bun climat între Franţa şi China. Întreprinderile au în prezent şi mari proiecte de investiţii: întreprinderi franceze în China şi întreprinderi chineze în Franţa, a adăugat fostul prim- ministru francez. " În China am avut parte de o veste foarte bună: autorităţile chineze au invitat Franţa să fie invitatul de onoare al Târgului vestului în octombrie 2014, pentru a realiza o mare reuniune a IMM- urilor în cadrul celei de- a 50- a aniversări a stabilirii de relaţii diplomatice între ţările noastre. Această aniversare va constitui subiectul a numeroase ceremonii politice" a adăugat el. El a anunţat public cu această ocazie vizita în Franţa a preşedintelui Xi Jinping în primăvara anului 2014 după vizita preşedintelui François Hollande din primăvara trecută la Pekin şi Şanghai. " Vor avea loc întrevederi politice, culturale, cu multe propuneri de expoziţii, printre care o expoziţie ce va constitui un dialog între ceai şi vin, acestea fiind manifestări culturale specifice civilizaţiilor celor două ţări. Şi, desigur, întruniri economice, iar în cadrul  marelui Târg al vestului din 2014 de la Chengdu, reunirea a câtorva sute de IMM- uri franceze şi chineze pentru a ancora cooperarea noastră în concretul vieţii economice şi sociale. " , a precizat dl Raffarin. Cel de- al 12- lea Plan cincinal al Chinei de dezvoltare economică propune reforme în scopul unei mai bune creşteri: o creştere mai justă, mai puţin poluatoare, dar şi mai incluzivă.  Creşterea este în prezent mijlocul care dă stabilitate politică, dar cu condiţia ca această creştere să fie incluzivă şi nu excluzivă. " " Cred de aceea că obiectivele celui de- al 12- lea Plan cincinal de creştere incluzivă se înscriu într- o perspectivă de stabilitate socială în China"  a apreciat el. " Am reţinut că a existat o întreagă strategie de dezvoltare a vestului Chinei şi cred că este foarte important pentru noi să constatăm că de fapt China nu se rezumă la Tianjin, Pekin, Şanghai sau Shenzhen, ci că există şi Sichuan şi toate regiunile din vest, în special Chengdu şi că deci există în China o viziune globală a dezvoltării, lucru care este foarte important. " " Am mai văzut, şi acest lucru mi- a făcut plăcere, că relaţiile între Franţa şi China sunt relaţii constructive cu multe proiecte. Şi- am mai văzut apoi că erau foarte mulţi studenţi, ceea ce înseamnă viitorul nostru. Mulţi studenţi chinezi vor să vină în Franţa, iar studenţi francezi vor să vină în China la studii. Cred că trebuie să- i ajutăm pe tineri în a cunoaşte mai bine civilizaţiile noastre într- o continuă mişcare, pentru ca tineretul să se înţeleagă mai bine şi să vrea să construiască un viitor împreună" a spus în încheiere Jean- Pierre Raffarin. 

Franţa- China: Reîntoarcerea în patrie a unor obiecte de artă chinezeşti

                   Colateral vizitei preşedintelui Hollande în China, familia Pinault a restituit Chinei două statuete din fostul palat de vară. Un cotidian din Pekin arăta că acest lucru este " o victorie franceză" .
                    François Hollande a fost primul şef de stat dintr- o ţară occidentală, care a mers în China după instalarea la putere a noilor conducători chinezi. Conform mass- media din Franţa, de la comanda de şaizeci de Airbus la problema datoriei suverane, de la centralele nucleare la cinematografia franceză, călătoria în China a şefului de stat francez a vizat mai ales echilibrarea schimburilor economice şi comerciale între cele două ţări.
                    S-a simţit faptul că demersul diplomatic al preşedintelui francez a căutat abordarea laturii sentimentale prin care să obţină unele profituri. Delegaţia de oameni din industrie care l- a însoţit pe şeful statului francez a purtat în bagaje şi două capete, unul de şobolan, iar celălalt de iepure, care făceau parte dintr- o colecţie de sculpturi animaliere de provenienţă din fostul Palat de Vară din Pekin, Yuanmingyuan ( jefuit în 1860 de trupele britanice şi franceze) . Nişte bronzuri cărora francezii nu le acordau prea mare importanţă, dar care sunt considerate drept excepţionale de către chinezi. Aceste capete de animale cu valoare sentimentală deosebită au fost desenate de iezuitul italian Giuseppe Castiglione, pictor al împăraţilor dinastiei Qing şi au fost apoi realizate de meşteri- artizani de la curtea imperială. Oricum ai lua- o, nu sunt decât douăsprezece robinete fabricate cu grijă de străini. Totuşi, urmare marii campanii de promovare orchestrată de o casă străină de licitaţii lacomă, marketingul sentimental ce i- a vizat pe chinezi a avut rezultatul scontat şi diverşi oameni de afaceri patrioţi gata să- şi bage mâna în buzunar au roit la vânzare ( în 2009, omul de afaceri Pierre Bergé, acţionar în grupul Le Monde, din care face parte Courrier international, - au propus spre vânzare cele două bronzuri la Christie's Paris, suscitând un val de declaraţii naţionaliste chineze în ce priveşte patrimoniul jefuit de către Occident; cumpărătorul chinez a abandonat) . Puse sub lupa mass- media din China şi străinătate, aceste " răţuşte urâte" ale colecţiilor de artă chinezeşti " furate" în străinătate, au fost urcate la rangul de comori naţionale. 

Francezii continuă să profite de pe urma prăzii de război a strămoşilor
                       Restituirea acestor două capete de animale ( de către familia Pinault) constituie o victorie pentru francezi: acum o sută şaizeci de ani, după ce au pus într- un mod sălbatic stăpânire pe China, trupele franco- britanice ne- au jefuit bogăţiile ( obţinând privilegii comerciale) . În ziua de azi, în vreme de pace, ei profită încă de prada de război a strămoşilor lor pentru a- şi dezvolta relaţiile comerciale şi creşte beneficiile în favoarea integrării economice impusă de mondializare. 
                       Totuşi, aclamaţiile chinezilor cu ocazia recuperării capetelor de animale creează perplexitate. O sută- şaizeci de ani mai târziu, odată cu boom- ul economic al Chinei, din ce în ce mai multe opere de artă sunt repatriate în China, dar în acelaşi timp, un mare număr de piese arheologice şi construcţii istorice sunt demolate şi lăsate în groapa uitării istoriei, duse de valul urbanizării şi industrializării. 
                        Asemenea unei răni populare profunde, deja închise, dar care nu se poate cicatriza, istoria marilor umilinţe suportate în urmă cu mai bine de o sută de ani ne- a modelat inconştientul colectiv: aspirăm la a fi proslăviţi şi recunoscuţi de restul lumii. Indiferent care ar fi preţul, suntem capabili, datorită imensului nostru amor- propriu, să aclamăm ceva ce alţii consideră fără valoare.
Mai degrabă decât să salutăm recuperarea acestor capete de animale, n- am face mai bine să ne gândim la următoarele: de ce locuitorii acestor ţări reuşesc să conserve într- o atât de bună stare obiectele luate din străinătate? Totodată, de ce Pekin- ul a făcut atât de puţine eforturi în a- şi proteja zidurile de întărire ale oraşului ( distruse complet în anii 60) şi casele cu curţi pătrate ( rase de pe faţa pământului în ultimii cincisprezece ani) , în timp ce Parisul a avut grijă să păstreze aspectul vechii capitale, creând noi oraşe, într- o perioadă de urbanizare galopantă?

http://www.courrierinternational.com/article/2013/05/17/le-retour-des-tetes-du-yuanmingyuan-une-victoire-francaise

Cannes 2013: Ceremonia de deschidere a festivalului

A 66- a ediţie a festivalului de la Cannes se desfăşoară în perioada 15- 26 mai. Ieri a avut loc ceremonia de deschidere. Personalităţi din lumea filmului chinez prezente pe covorul roşu:
                                                                  Actriţa Zhang Ziyi:

Actorul Chen Kun şi realizatoarea Flora Lau:        

Actriţa Fan Bingbing:

Actorul Zhao Tao şi actriţa Wang Baoqiang:

Actriţa Zhang Yuqi:

Franţa şi China

Azi şi mâine, adică în 25 şi 26 aprilie 2013, preşedintele francez în funcţie efectuează o vizită oficială în China.

O analiza bine gândită a relaţiilor dintre cele două state şi a perspectivei acestor relaţii este făcută în articolul de mai jos.



http://fr.news.yahoo.com/fran%C3%A7ois-hollande-%C3%A0-la-conqu%C3%AAte-du-march%C3%A9-chinois-205951093.html

Veşti din Europa: China investeşte încet dar sigur în Europa

Am găsit azi această ştire. Nu e nouă, e de la sfârşitul lui septembrie anul trecut, 2012. Pe mine însă m- a interesat şi poate că şi pe alţii îi interesează. 

Începând cu 2010, investiţiile chineze s- au accelerat. Deşi China nu este încă principalul investitor pe bătrânul continent, totuşi ea avansează an de an în această direcţie

Mică revoluţie în zona Bourgogne: un miliardar chinez, proprietar de cazinou în Macao a cumparat domeniul Gevrey-Chambertin pentru suma de 8 milarde de euro. Domeniul produce 12.000 de sticle de vin pe an, dintre acestea unele fiind clasate  grand cru. Este pentru prima dată că un chinez achiziţionează o vie în această zonă. Fiindcă Bordeaux- ul este zona preferată a chinezilor: China este într- adevăr cel mai mare importator de vin bordelez din lume. Dacă pentru moment investitorii se concentrează pe domenii de mărime medie, între 2 şi 7 milioane de euro, în anii care urmează este posibil că se vor cumpăra cele mai mari dintre viile din domeniul funciar bordelez, explică un specialist.
Lux, eleganţă, calitate. China vrea să se distanţeze de imaginea sa ce asociază produsele " made in China" cu o calitate mai redusă. Şi speră aşadar să achiziţioneze tehnologii şi know- how implantându- se în Europa prin participaţii la capital sau achiziţii. Societatea Li & Fung, cu sediul principal în Hong Kong, şi- a oferit marochinerul Delvaux şi fabricantul de încălţăminte Clergerie şi Cerruti Holding SpA. Constructorul de yaht- uri italian Ferretti a fost cumpărat de grupul Shandong Heavy pentru circa 400 milioane de euro. 
Mai jos este o hartă interactivă a investiţiilor chineze în Europa. Clicaţi pe hartă şi veţi vedea situaţia investiţiilor chineze în fiecare dintre ţările UE în cifre în 2012 sau intraţi în textul original ( aici este o traducere) . Vezi link la încheierea acestui text.

CLIQUEZ SUR L'IMAGE POUR OUVRIR LA CARTE INTERACTIVE

o picătură de apă în plină expansiune

În 2001, investiţiile chineze în Europa reprezentau 10 miliarde de euro. O picătură de apă ce se măreşte de la an la an. Pentru prima dată în acest an, Europa reprezintă 34% din fuziunile- achiziţiile străine chinezeşti, faţă de 10% în 2010, şi se plasează înaintea Asiei, 27%, şi a Americii de Nord, 21%. Iar China investeşte în toate sectoarele. 
Dacă Imperiul de Mijloc a fost mai întâi interesat de materii prime şi pământuri agricole din Africa, acum vizează şi alte sectoare strategice în Europa: energie, industria constructoare de vehicule, industria chimică, electronică şi infrastructuri. Obiectiv: apropierea de piaţa europeană. Începând cu 2010, gigantul public chinez Cosco deţine două terminale în portul Pireu din Grecia. Întreprinderea chineză a cumpărat o concesiune de 35 de ani pentru 3,3 miliarde de euro. Cosco s- a angajat ca în schimb să investească 564 milioane euro în modernizarea echipamentelor portuare. China contează pe utilizarea portului Pireu ca port de intrare către piaţa europeană, pentru ca apoi să construiască o reţea de porturi, centre logistice şi căi ferate prin care să pătrundă produsele sale pe continent. 

Cine profită de criză?

Criza din zona euro a făcut atractive investiţiile pentru Imperiul de Mijloc, ale cărui rezerve de schimb se ridică la 3200 miliarde de dolari. China caută să- şi diversifice activele, ceea ce pică tocmai bine, fiindcă se pot încheia afaceri bune într- o Europă cu întreprinderi împovărate de datorii. În decembrie 2011, compania China Three Gorges a achiziţionat 21% din compania Energias de Portugal pentru 2,7 miliarde de euro. La începutul lui 2012, gigantul chinez de maşini pentru şantiere Sany a cumpărat Putzmeister, liderul german în domeniu. Fondul suveran al statului chinez, China Investment Corporation (CIC) , a cumpărat şi el 30% din părţile ramurii exploatare- producţie a GDF Suez pentru 3,2 miliarde dolari. Aceste achiziţii fac de asemenea parte dintr- o strategie de internaţionalizare a întreprinderilor chineze, lansată de Pekin la începutul anilor 2000: după ce a beneficiat de investiţii străine, China consideră că este rândul său să se extindă în afara frontierelor sale pentru a continua dezvoltarea ţării. 
Conducătorii chinezi au arătat că sunt gata să participe la Fondul european de stabilitate financiară, ce vizează prezervarea stabilităţii financiare în Europa, însă pentru moment nu au indicat cifre exacte. Conform unor estimări, China deţine 10% din datoria zonei euro, respectiv 700 de miliarde de euro, după cum ne explică Françoise Lemoine în raportul său intitulat " Investiţii chineze în Europa: o provocare politică" , publicat de revista " Viaţa ideilor" .
China tocmai a început, aşadar, să investească în Europa. Investiţiile sale pe continent s- au dublat în 2010- 2011: astfel, în trei ani, o parte a Europei a trecut de la 2 la 10% din totalul investiţiilor directe străine ( IDS) chineze. Însă Pekin- ul nu este cel mai mare investitor în Europa: din 2004 în 2010, Brazilia a investit 47 de miliarde de euro, Rusia 18 miliarde, iar India 7 miliarde. China nu este decât pe al cincilea loc printre investitorii mondiali, cu 5,2 % din fluxurile globale. Acest flux va continua totuşi să crească, estimează biroul de consiliere al Rodhium Group într- un studiu realizat în parteneriat cu banca de investiţii China International Capital Corporation : raportul precizează că până în 2020, investiţiile directe străine ( IDS) chineze ar trebui să fie de 250 până la 500 de miliarde de dolari. 

Margaux Bergey 

http://www.arte.tv/fr/la-chine-investit-doucement-mais-surement-en-europe/6921840.html

Vesti din China: Rusia, Africa- două priorităţi ale lui Xi Jinping

Legendă foto: Xi Jinping şi soţia sa, Peng Liyuan, la Moscova în 22 martie 2013.

Abia aşezat în scaunul său de preşedinte, Xi Jinping resimte nevoia urgentă de a vorbi lumii, după 6 luni de îngheţ diplomatic: cu SUA, cu ţările scandinave, cu Asia ... În 22/03, a decolat spre Rusia şi Africa ( 25- 30.03) , regiuni unite prin legătura existentă între cei 5 din BRICS, ţări emergente ce îşi vor ţine cea de- a 5- a conferinţă la nivel înalt la Durban ( 26- 27.03) . Alegerea acestor două destinaţii pentru prima ieşire a sa ca şef al statului, arată explicit o profundă prioritate non- occidentală a " Chinei reînnoite" pe care vrea s- o creeze în cei 10 ani ai săi de mandat.

Cât priveşte Rusia, trebuie să ne reamintim călătoria lui Xi la Shenzhen din decembrie 2012, când condamna căderea URSS- ului şi " greşeala fatală" a lui Gorbaciov care a riscat realizarea unei reforme politice. Traumatizat de pierdera " grădinii Edenului" roşu plantate de Lenin şi Stalin, PCC pare a conchide că susţinerea regimului autoritar al lui V. Putin este una dintre strategiile eficiente împotriva democraţiei vestice, oaia sa neagră. De pildă: cooperarea lor cu ONU de pe poziţii anti- americane sau eforturile lor imense desfăşurate în prezent pentru îngrădirea libertăţii pe internet în China şi în Rusia.

În afara sensibilităţii ideologice, cele două ţări împărtăşesc o rară complementaritate economică, între o Rusie bogată în energii fosile şi o Chină bogată în forţă de muncă şi echipamente low- cost. În 2012, schimburile s- au ridicat la 88 miliarde de $ ( + 11% ) : de acum până în 2020, Pekin şi Moscova vor să depăşească 200 miliarde de $, în special prin hidrocarburi. Sub rezervă de in- ventar, Putin şi Xi ar putea încheia 10 ani de convorbiri prin a conveni livrarea a 68 miliarde m3 de gaz rusesc ( 45% din nevoile Chinei în 2012) şi 50 milioane de tone de petrol pe an de acum şi până în 2018, triplând astfel volumul prezent.   

Alte sectoare par a fi şi ele încurajate, precum turismul, domeniu în care Xi tocmai a lansat " 2013 în Rusia" - program de vizite la locurile sfinte ale revoluţiei comuniste pentru nostalgicii chinezi. De comun acord, miza economică prioritară este dotarea Siberiei cu echipamente, zonă purtătoare a unor imense bogăţii în curs de exploatare, pe care Moscova n- o poate dezvolta singură. 

Un ultim scop al misiunii în Rusia a lui Xi: deşi Moscovei îi vine greu să admită aşa ceva, faţă de anii '50, raporturile sunt inversate, fiindcă Pekinul a devenit Fratele mai mare. Dovadă, aceşti 30 miliarde de $ pe care Pekinul trebuie să- i împrumute firmei Rosneft şi care sunt rambursabili în mană petrolieră. 

Pe urmă, Xi va merge la Conferinţa la nivel înalt de la Durban. Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud vor negocia acolo o bancă de dezvoltare, capitalizată poate ( la început) cu 10 miliarde de $ per ţară membră. Nu cumva să ne înşelăm, ambiţia sino- rusă e puternică şi constă în: " a transforma arhitectura financiară intrenaţională în curs de îmbătânire" .

Xi va merge şi în Tanzania, apoi în Congo, ca pentru a exprima faţă de blocul african voinţa ţării sale de a accelera emergenţa lor şi de a- şi expune puternicele mijloace pe care le are. Xi trebuie să anunţe ( sau mai degrabă să confirme) 20 de miliarde pentru finanţarea şantierelor chineze în Africa. Împrumuturile numai ale CDB se ridică deja la 16 miliarde $, din care 700 de milioane $ către IMM- uri. Schimburile se ridică la 200 miliarde de $ în 2012, în minereuri şi hidrocarburi mai ales, în care China investeşte de altfel. În Namibia, o filială a grupului ECE ( Nankin) deschide o mină de fier la Kunene, pentru a extrage " 3 MMt de minereu în 100 de ani" . În Sierra Leone, societatea SISG ( Shandong) plăteşte 1.5 miliarde de $ pentru 25% din mina  de la Tonkolili. China de fapt se pregăteşte, conform unui expert în domeniu, fiind pe punctul de a reduce 2/3 din producţia sa de minereu de fier, la 100 milioane de tone, pentru a importa fier vechi- mai ieftin şi mai puţin poluant.  

Sigur că demersul va fi însoţit de ceva bavuri: poluarea site- urilor şi exportul produselor privează ţările africane de valoarea adăugată prin transformare. Însă povestea evoluează repede: Africa se pregăteşte deja să vadă în China " un rival" provenit dintr- un " salvator" . Iar Pekinul începe să asigure aceste ţări precum şi grupurile industriale ale acestora că practică un " comerţ echitabil" în numele unei " viziuni pe termen lung" . Asistăm fără îndoială la un fel de trecere la vârsta adultă şi de o parte şi de alta!  

http://www.leventdelachine.com/blog/posts/russie-afrique-deux-priorites-de-xi-jinping

Artă chineză la Paris: Expoziţie de caligrafie şi pictură a Şcolii de la Shanghai ( 1840- 1920)

La Muzeul Cernuschi din Paris, între 08 martie 2013 şi 30 iunie 2013. Program: de marţi până duminică, între orele: 10-18.

Muzeul organizează expoziţia cu exponate împrumutate de la muzeul din Shanghai. Sunt opere create în China într- o perioadă istorică în care pictorii şi caligrafii chinezi reuniţi la Shanghai creează o nouă cultură conectată la lumea întreagă.

În sec al XIX- lea, dinastia Qing, zguduită de răscoala Taiping şi ameninţarea militară a puterilor occidentale, nu poate face dificultăţilor politice şi economice care vor conduce la căderea sistemului imperial. Începând din anii 1840, regiunea Jiangnan, din zona centru- sud a Chinei, este teatrul conflictelor armate care fac ravagii în oraşele Nanjing ( Nankin) , Yangzhou şi Hangzhou. Comunitatea de artişti care contribuise la strălucirea de excepţie a acestor oraşe,  se dispersează. Numeroşi pictori şi caligrafi se îndreaptă spre zona oraşului Shanghai  unde se dezvoltă o nouă cultură influenţată clar de schimburile cu întreaga lume. Acest context istoric va sta la originea unei profunde schimbări culturale dar şi a unei reînnoiri în artă, caracterizată prin liberalizarea trăsăturilor şi erupţiei culorii.  

http://www.cernuschi.paris.fr/fr/expositions/l-ecole-de-shanghai-1840-1920

adresă şi telefon:Musée Cernuschi
7 avenue Vélasquez
75008 Paris
FRANCE
Tel. : 01 53 96 21 50

http://www.cernuschi.paris.fr/fr/collections/les-collections-chinoises

Vesti din China: După vin, cârnaţi pentru Imperiul Celest

( traducere, preluare din presa francofonă la Pekin)

Prietenia dintre Jiang Zemin şi Jacques Chirac a permis Franţei în 2004 ca, prima din Europa, să exporte carne de porc în China, care este prima producătoare de acest produs ( 85 milioane tone pe an, circa 500 milioane de capete) şi prima consumatoare ( 106 grame pe zi/ locuitor) .
Franţa " a ratat" atunci însă ocazia pentru a exporta mezeluri.

Pentru obligatoriul protocol bilateral, prin care Parisul se obligă să inspecteze marfa ( respectarea normelor veterniare şi fitosanitare chineze) , discuţiile începute în 2007 au eşuat la capătul a un an, datorită unei întâlniri în Polonia a lui Nicolas Sarkozy cu Dalai Lama: o amânare nesperată pentru porcii vieri, dar supărătoare pentru cei 35.000 de mezelari francezi, aflaţi într- o supărătoare căutare de piaţă de desfacere.

Reluate în 2011, discuţiile ar trebui să se încheie în intervalul a 12 luni, cu condiţia ca nici o nouă criză să nu mai întunece orizontul.
Sunt deja stabilite nişte bune contacte între Robert Volut, Preşedinte al Federaţiei industriaşilor din domeniul mezelăriei şi Patrick Yu, patronul companiei Cofco, primul grup agro- alimentar chinez şi importator nr 1, ce întinde un colac de salvare interlocutorilor săi făcând remarca următoare: " când chinezul bea un vin bun, nu ştie cu ce mâncare să- l însoţească" ... 
Aşadar, prima întâlnire dintre mezelarul francez şi consumatorul chinez este stabilită pentru  Chunjie/ Sărbătoare Primăverii 2014 : la intrarea în China, mezelarul francez îi va găsi aici pe colegii săi italieni şi spanioli, care au câteva lungimi avans!