Veşti din China: Diplomaţie chineză, multilaterală!

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
Articol apărut în 22 martie 2015. 

Diplomaţia chineză e veşnic trează în întreaga Asie. Săpătămâna aceasta vom arunca o privire asupra a patru ţări şi patru dezbateri, uneori tensionate!

Japonia şi Coreea de Sud: La Seul ( 21- 23 martie) miniştrii de externe ai celor trei ţări s- au întâlnit într- o " trilaterală" . O atare întrunire este importantă prin raritate: din 2011 diplomaţii acestor trei cele mai influente ţări din Asia nu s- au mai întâlnit în această formulă de trei. China este cea care a solicitat cel mai mult o aşa întrunire, în special pentru a discuta diverse proiecte ale zonelor de liber schimb, între ele, cu ASEAN, cu ţările riverane Pacificului...
Un subiect urgent era AIIB, ultimul proiect născut în China, al băncii regionale pentru investiţii.
În numele " bunei vecinătăţi comerciale" , Coreea de Sud era mai mult decât gata să adere - desolidarizându- se astfel de SUA, care îi cerea să boicoteze proiectul.
Pekinului îi rămânea să mai convingă Tokyo- ul prin câteva semne de încredere, ca de pildă invitarea Japoniei la sărbătoarea din 3 septembrie de comemorare a celui de- al doilea război mondial.
Însă problema e complicată: Japonia este moştenitoarea regimului fascist al Mikado- ului de dinainte de război, care a iniţiat şi pierdut războiul în întreaga Asie, lucru ce n- a fost uitat niciodată în China ( şi nici în Coreea) . Şi totuşi, această paradă, bine pregătită, ar fi putut fi o ocazie de reconciliere...
Miniştrii chinez şi japonez s- au întâlnit încă din 19/03, pentru a conveni împreună măsuri de prevenire a conflictelor privind arhipelagul Diaoyu/ Senkaku. După mai bine de un an de tăcere, dialogul a fost redeschis!

Birmania: în 13 martie, o bombă lansată de un bombardier birman, a ucis 5 civili chinezi în Yunnan. Urmare a acestui fapt, China a reacţionat prin mai multe proteste ( generalul Fan Changlong, vice- ministrul Afacerilor Externe, Liu Zhenmin) şi a trimis la faţa locului patrule aeriene.
Însă Pekinul a încercat mai ales să muşamalizeze povestea. Bomba birmană, o evidentă eroare de pilotaj, a explodat în mijlocul unui război civil în care junta birmană reia controlul asupra teritoriului ţării sale, în faţa unei minorităţi kokang- chineze, vreme îndelungată înarmată de către APL, din solidaritate etnică.
Or, dintre cei 14 generali ai APL actualmente acuzaţi de corupţie, unul este acuzat de a- i fi înarmat pe cei din minoritatea kokang în 2009.
Cel dintâi investitor străin din Birmania, China se confruntă aici cu o nemulţumire din partea populaţiei şi a clasei politice. Aşa că, în acest incident nu poate decât să se poarte cu mare grijă.

Sri Lanka: în februarie, noul guvern al insulei a îngheţat şantierele chinezeşti din portul şi aeroportul Colombo, ce vizau investiţii grele ( 1,4 miliarde de $) .
Acum, în ultimele zile, a apărut din senin o dezbatere în opinia publică din Sri Lanka în jurul unei probleme fără îndoială absurdă, dar periculoasă: după ce se încheie lucrările, având în vedere miza investitorului chinez, spaţiul aerian va mai rămâne sub control naţional? Noul lider, dl. Sirisena, promite verificarea acestui aspect.

După câte se pare, prin această obiecţie, noua putere ar putea încerca să anuleze cesionarea temporară sau definitivă faţă de China a 108 ha de teren în capitală, recâştigate pe mare.
Pe de altă parte, marina chineză plăteşte fără îndoială faptul că două submarine au ancorat în 2014 la Colombo, suscitând o tensiune inutilă în India vecină şi neîncrederea în sânul noului guvern...

De- ale mele: Ştiaţi că ... ?

Am o perioadă super încărcată şi poate tocmai de aceea mă opresc un sfert de oră asupra acestui articol.

Primele calculatoare din China au fost româneşti, fabricate la Întreprinderea de Calculatoare Electronice „Felix” din Bucureşti. În anii ’80, România era al doilea stat din blocul comunist care deţinea tehnologia de producţie în masă a echipamentelor de tehnică de calcul. În țara noastră existau zece fabrici care produceau calculatoare, memorii, componente, monitoare, imprimante și alte echipamente periferice.

Ştiaţi că primul computer din Europa de Est a fost proiectat și fabricat la Institutul de Fizica Atomică de la Măgurele, lângă București, în 1957? CIFA1 – „Calculatorul Institutului de Fizică Atomică”- facea ca România să fie a opta țară din lume care reușea realizarea unui echipament electronic de calcul.

Detalii aflaţi din reportajul exceptional realizat de DIGI24

http://www.gadgetreport.ro/gadgetreport-talks/istorie-fascinant-primele-calculatoare-din-china-au-fost-romaneti-video/

Speaking a second language may change how you see the world

O idee în jurul căreia există multe şi diverse păreri, prezente în majoritate în comentariile la articol. Postez articolul pentru că am fost adesea în situaţia de a discuta cu părinţii în special ai unor copii de vârstă mică ( preşcolari) în jurul ideii: de ce e bine să înveţe copilul o limbă străină. Există argumente pro şi argumente contra, unele care vizează şi vârsta de la care ar trebui început acest lucru şi care se situează în principiu ( nu automat) pe la 4 ani şi jumătate. 

În urma unor astfel de discuţii cu părinţii am acceptat ori nu să încep să predau unui copil o limbă străină. 

În articol se are în vedere vorbitorul bilingv, deci cel care zilnic şi de când începe să vorbească, este în familie şi societate sub incidenţa a două limbi, aşadar o situaţie uşor diferită de cea a copilului care pe lângă limba maternă începe să înveţe o a doua limbă în ritm de N ore pe săptămână.

Pe scurt spus: a învăţa ceva pozitiv ( limbi străine) sigur că e mai bine decât a nu face acest lucru. Rămân detaliile, care ţin de profesor: când e mai bine pentru copil pentru a se începe studiul, ce anume se învaţă, în ce ritm etc. 

Orice lucru pozitiv învăţat ne sporeşte capacitatea de adaptare la nou în viaţă, deci şansa de succes, înţeles nu prin prisma cantităţii de bani acumulate, ci a devenirii unui adult mulţumit de ceea ce este ca individ.

Citiţi şi comentariile la articol, încercând să nu vă minunaţi prea mult de aberaţiile inerent prezente.

German speakers are likely to imagine where this woman is going and English speakers to focus on her journey, but bilinguals may be able to have it both ways.

By

Nicholas Weiler 

17 March 2015 3:15 pm

 64 Comments

Where did the thief go? You might get a more accurate answer if you ask the question in German. How did she get away? Now you might want to switch to English. Speakers of the two languages put different emphasis on actions and their consequences, influencing the way they think about the world, according to a new study. The work also finds that bilinguals may get the best of both worldviews, as their thinking can be more flexible.

Cognitive scientists have debated whether your native language shapes how you think since the 1940s. The idea has seen a revival in recent decades, as a growing number of studies suggested that language can prompt speakers to pay attention to certain features of the world.Russian speakers are faster to distinguish shades of blue than English speakers, for example. And Japanese speakers tend to group objects by material rather than shape, whereas Koreans focus on how tightly objects fit together. Still, skeptics argue that such results are laboratory artifacts, or at best reflect cultural differences between speakers that are unrelated to language.

In the new study, researchers turned to people who speak multiple languages. By studying bilinguals, “we’re taking that classic debate and turning it on its head,” says psycholinguist Panos Athanasopoulos of Lancaster University in the United Kingdom. Rather than ask whether speakers of different languages have different minds, he says, “we ask, ‘Can two different minds exist within one person?’ ”

Athanasopoulos and colleagues were interested in a particular difference in how English and German speakers treat events. English has a grammatical toolkit for situating actions in time: "I was sailing to Bermuda and I saw Elvis” is different from "I sailed to Bermuda and I saw Elvis.” German doesn’t have this feature. As a result, German speakers tend to specify the beginnings, middles, and ends of events, but English speakers often leave out the endpoints and focus in on the action. Looking at the same scene, for example, German speakers might say, “A man leaves the house and walks to the store,” whereas an English speaker would just say, “A man is walking.”

This linguistic difference seems to influence how speakers of the two languages view events, according to the new study. Athanasopoulos and colleagues asked 15 native speakers of each language to watch a series of video clips that showed people walking, biking, running, or driving. In each set of three videos, the researchers asked subjects to decide whether a scene with an ambiguous goal (a woman walks down a road toward a parked car) was more similar to a clearly goal-oriented scene (a woman walks into a building) or a scene with no goal (a woman walks down a country lane). German speakers matched ambiguous scenes with goal-oriented scenes about 40% of the time on average, compared with 25% among English speakers. This difference implies that German speakers are more likely to focus on possible outcomes of people’s actions, but English speakers pay more attention to the action itself.

Bilingual speakers, meanwhile, seemed to switch between these perspectives based on the language most active in their minds. The researchers found that 15 Germans fluent in English were just as goal-focused as any other native speaker when tested in German in their home country. But a similar group of 15 German-English bilinguals tested in English in the United Kingdom were just as action-focused as native English speakers. This change could also be seen as an effect of culture, but a second experiment showed that bilinguals can also switch perspectives as fast as they can switch languages.

In another group of 30 German-English bilinguals, the researchers kept one language busy during the video-matching task by making participants repeat strings of numbers out loud in either English or German. Distracting one language seemed to automatically bring the influence of the other language to the fore. When researchers “blocked” English, subjects acted like typical Germans and saw ambiguous videos as more goal-oriented. With German blocked, bilingual subjects acted like English speakers and matched ambiguous and open-ended scenes. When the researchers surprised subjects by switching the language of the distracting numbers halfway through the experiment, the subjects’ focus on goals versus process switched right along with it. 

The results suggest that a second language can play an important unconscious role in framing perception, the authors conclude online this month in Psychological Science. “By having another language, you have an alternative vision of the world,” Athanasopoulos says. “You can listen to music from only one speaker, or you can listen in stereo … It’s the same with language.”

“This is an important advance,” says cognitive scientist Phillip Wolff of Emory University in Atlanta who wasn’t connected to the study. “If you’re a bilingual speaker, you’re able to entertain different perspectives and go back and forth,” he says. “That really hasn’t been shown before.”

But researchers who doubt that language plays a central role in thinking are likely to remain skeptical. The artificial laboratory setting may make people rely on language more than they normally would, says cognitive psychologist Barbara Malt of Lehigh University in Bethlehem, Pennsylvania. “In a real-world situation, I could find reasons to pay attention to the continuity of an action and other reasons where I would pay attention to the endpoint,” she says. “Nothing says I have to be a bilingual to do that … It doesn’t mean language is the lens through which I see the world.”

Brain & Behavior, Social Sciences

http://news.sciencemag.org/brain-behavior/2015/03/speaking-second-language-may-change-how-you-see-world

Veşti din China: Medic chinez de acupunctură premiat cu o importantă distincţie profesională

Medicul chinez Song Nanhua a primit, în 28 februarie, o medalie profesională din partea Academiei Braziliene de Ştiinţe, Arte, Istorie şi Literatură, pentru contribuţiile aduse la promovarea acupuncturii chineze în Brazilia. Song Nanhua a muncit, 9 ani, pentru a obţine licenţa de medic în Brazilia.

El a deschis un cabinet şi lucrează de 20 de ani la un spital de stat. Este, de asemenea, profesor la Institutul de Medici de Acupunctură şi la Universitatea de Acupunctură din Brazilia.

121 spitale de stat şi 2.500 de cabinete braziliene au secţii de acupunctură.

http://romanian.cri.cn/341/2015/03/02/1s157814.htm