Vești din China: Săptămâna de aur de dinainte de Congres

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 14 octombrie 2017. )

     În 18 octombrie se deschide al XIX-lea Congres al Partidului, punct de orgă între două cincinale, care va reînnoi prin cei 2.287 delegați Comitetul Central (cu „Parlament” cu tot) și alte instanțe conducătoare. Tensiunea e la maximul său, presa și chiar zvonurile se epuizează într-o liniște abisală, în timp ce polițiștii veniți ca întăriri domnesc pe arterele de circulație împodobite cu lozinci ...

     Cum percepe populația această mare întâlnire? Afișând o indiferență profundă, ca și cum aceste probleme publice n-ar interesa-o. Are de altfel alte preocupări: concediul de ziua națională și cel de Sărbătoarea mijlocul toamnei ( 1-8 octombrie) . Au fost 705 milioane - veritabilă maree umană, care s-au înghesuit umăr la umăr pe Marele Zid, să admire soldații de teracotă de la Xi'an sau să se plimbe în spatele cămilelor pe dunele de la Dunhuang... Blocaje de circulație fenomenale i-au ținut pe loc pe cei aflați în vacanță aproape de Shanghai sau pe podul de la Humen ( Canton) , timp de 12 ore, provocând certuri, pierderi de copii și de cunoștință ...

     În această „săptămână de aur” chinezii s-au dedat la un shopping intensiv, încurajat de stat în numele creșterii economice. În fiecare zi, sertarele de bani de la magazine au înregistrat în medie 226 miliarde de $, respectiv + 10.7%. Orășenii însă și-au micșorat ardoarea față de cumpărăturile funciare: fie grație noilor frâne puse de stat speculației în domeniul funciar, fie poate în așteptarea unor viitoare schimbări ale legilor. Rezultatul la Pekin, Shanghai sau Canton: 78% scădere a vânzărilor, în ciuda rabaturilor de până la 20%.

     Tot ascultând de directive, cei aflați în vacanță, au boicotat Coreea de Sud, devenită indezirabilă ca urmare a afacerii THAAD. În această țară a dimineții liniștite, 70% dintre turiștii chinezi din 2016 au lipsit la apel. Coreea de Sud, care a fost destinația lor preferată anul trecut, a fost brusc retrogradată pe locul al șaselea. 

     Însă apar noi tendințe, comportamente curioase din alte culturi: în China și în afara granițelor ( pentru cei care își permit) , chinezii încep să se distanțeze de călătoriile organizate. Sunt de acum deja numeroși cei care călătoresc în familie sau în grupuri de prieteni, cu ghizi pentru circuite alcătuite „ meseriaș” . Cei 1% care au ales această formulă în 2016, au ajuns a fi 11% , conform Ctrip, celebrul tur-operator on-line.

     Șase milioane de persoane aflate în vacanță s-au îndreptat către 88 de țări, dintre care 70% în Asia, dar Tailanda este cea care a încasat laurii. Au cheltuit tot atât ( 1500$/persoană) , dar au întinerit: 60% dintre ei au avut între 19 și 45 de ani. Mai ales, însă, se feminizează: majoritatea sunt femei, deja mai numeroase decât bărbații în a vrea să plece departe și să riște confruntarea cu alte valori. 

     Din ce în ce mai mult, persoanele aflate în vacanță se arată grijulii în îmbunătățirea imaginii lor în străinătate, printr-un comportament mai discret și mai respectuos față de regulile locale pe unde ajung. Sunt încurajați în asta de către biroul național de turism, care-i avertizează „ să înfrumusețeze peisajele printr-un comportament civilizat ” .

     Anul acesta două regiuni au ratat acest concediu.
În Sichuan, faimosul parc Jiuzhaigou, deteriorat în august de un seism, s-a închis și va rămâne așa cel puțin un an.
În Xinjiang de asemenea, funcționarii și universitățile au fost privați în ultimul moment ( în 2 octombrie) de concedii, fără explicație. Poate pentru a preveni orice tulburare în această regiune instabilă. Pentru autoritățile locale e imposibil să-și asume cel mai mic risc în ajunul celui de-al XIX-lea Congres. 

Vești din China: Un G20 la cuțite

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 07 iulie 2017. )


     În timpul G20 la Hamburg, în 7- 8 iulie, China a trebuit să gestioneze, cu diverși parteneri, multiple tensiuni, cel mai adesea vechi, însă devenite dintr- odată urgente. Cu India, e vorba despre confruntarea pe podișul din Sikkim, la joncțiunea liniilor de frontieră chineză, indiană și bhutaneză la 5000 de metri altitudine. APL a distrus acolo două cazemate indiene, iar de atunci 6000 de oameni sunt instalați provizoriu la fața locului. Totul a început de la construirea de către China a  unei șosele pe un teritoriu bhutanez pe care și- l revendică ea și pe care aparent tocmai l- a ocupat. Bhutanul a chemat India în ajutor, iar aceasta a venit repede să- l ajute, fiindcă această șosea ar priva- o în timp de avantajul său privitor la altitudine - China ar putea astfel trimite în timp record o putere de foc superioară celei a Delhi- ului. Pekinul solicită imperios retragerea trupelor indiene și consideră incidentul bilateral drept „ cel mai grav din ultimii 30 de ani” .  „ India - adaugă el- ar face bine să învețe o lecție de istorie din înfrângerea sa. ” în timpul conflictului fulger care le- a pus față- n față în 1962. Un alt subiect de discordie: India nu suportă ca Pekinul să- și facă un CEPT ( prescurtare din engleză pentru: Coridor economic din Xinjiang spre Pakistan) printr- un Cașmir revendicat de Delhi și până la Gwadar, situl unui port ce include o bază militară chineză. China n- o să plece de- acolo fiindcă Delhi refuză a susține proiectul. Și așa cei 20 de ani de tentative de apropiere a celor două țări cele mai populate din lume sunt compromiși. Având în vedere neîncrederea vădită, ne putem îndoi că întâlnirea dintre N. Modi și Xi Jinping în timpul G20 va debloca situația. Începerea construcției acestei șosele, e poate din partea Chinei un calcul greșit!
     Cu trei zile înainte de G20, Xi Jinping a fost la Moscova pentru o întâlnire cu V. Putin, a treia din ianuarie până acum. Lăsând de- o parte ceva amabilități ( o decorație rusă pentru Xi, 10 miliarde de $ în contul schimburilor economice pentru Putin) și inevitabila declarație comună împotriva desfășurării sistemului american anti- misile Thaad în Coreea de Sud, grosul afacerii a revenit cererii părții ruse de prelungire a ' drumurilor mătăsii' către Uniunea Economică Eurasiatică ( UEEA) , fondată în 2014 de Rusia, Kazahstan, Kârgâstan, Armenia și Bielorusia. Dar această speranță de a vedea China finanțându- i UEEA se prezintă sub auspicii nefavorabile. Administrația rusă face mutre văzând cum China se interesează prea îndeaproape de niște republici care au fost sateliți ai URSS. Pekinului, pe de altă parte, îi vine greu să vadă în aceste țări de o solvabilitate îndoielnică destinația ideală pentru a- și plasa oțelul, sticla sau cimentul excedentare. 
     În fine, esențialul G20 din punctul de vedere chinez va fi relația cu Statele Unite ale unui D. Trump din ce în ce mai imprevizibil: a autorizat o vânzare de arme de 1.4 miliarde $ către Taiwan, a pedepsit banca locală din Dandong pentru trafic cu Coreea de Nord și a trimis în 2 iulie un destroyer în banda de 12 mile a unei insulițe din arhipelagul Paracel, ocupat de APL. Deși toate aceste gesturi sunt niște casus belli, Pekinul nu protestează prea mult, sperând să- l poată „ domestici” într- o zi pe Trump, mai ales în izolarea crescândă în care acesta se află. Însă pericolul este prezent: acum că Phenianul este în stare ( sau așa declară) să lovească nuclear SUA, Trump nu mai vrea să aștepte. Împreună cu Putin, Xi Jinping vrea să impună un plan de pace în care SUA să- și abandoneze manevrele cu Coreea de Sud, iar Coreea de Nord, bomba sa. Dacă vor reuși, pentru SUA va fi o mare pierdere de imagine. De aceea, Trump și Xi încearcă să aducă puterile intermediare ( Japonia, Țările Europene) la a- și alege de partea cui sunt. Ieri, SUA prima în toate. Dar Trump, forță izolaționistă, schimbă datele problemei, iar China, noua putere financiară, se maturizează repede ... Semn al unui vid politic, rămân de făcut noi alianțe, pentru a înlocui Statele Unite, care se retrag din rolul lor depășit de jandarm al lumii.     

Veşti din China: Coreea de Nord - Chit sau dublu

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 17 aprilie 2017 )

     În 15 şi 16 aprilie erau întrunite, în jurul peninsulei coreene, toate ingredientele pentru o criză majoră. Toate armatele din regiune erau în alertă - un milion de soldaţi nord- coreeni, 400.000 de soldaţi sud- coreeni, 37.500 americani pe linia de demarcaţie dinre cele două Corei, 175.000 de chinezi masaţi la frontieră. Un port- avion SUA ( Carl Vinson) cu întreaga- i escadră s- a repezit asupra peninsulei, aşteptată fiind de o flotilă niponă pentru a face joncţiune.

     Phenianul a celebrat a 105- a aniversare a părintelui fondator, Kim Ir- sen. Cu această ocazie, regimul a prezentat o paradă militară – mii de bărbaţi în pas de defilare, care de asalt, misile kaki pe semi- remorci, dintre care un model părea nou şi intercontinental. Cei 200 de reporteri prezenţi se aşteptau la un al şaselea test nuclear  iminent, pe situl de la Punggye-ri, la 630 km. Însă la Washington, Donald Trump tocmai promitea „ că rezolvă cazul” nord- coreean, dacă testul va avea loc. Pentagonul făcea scăpat un plan de atac: instalaţiile de suprafaţă vor fi pulverizate sub misile Tomahawk ( acelea de care tocmai se servise în Siria) , iar cele bazate în munţi, sub bomba MOAB de 10 tone, pe care US Army tocmai o desfăşurase în Afganistan împotriva unei baze subterane a Daech ...

     Faţă de micul aliat, China şi- a îndulcit tonul, trimiţând în 12 aprilie spre Nanpo, portul lor de domiciliu, 12 cargouri de cărbune. Embargoul său, spunea China, a permis tăierea la jumătate a livrărilor coreene de huilă în primul trimestru ( cauzând la Phenian pierderi de sute de milioane de dolari) , dar a admis că n- a putut frâna schimburile generale care au făcut un salt de 54% - comercianţii de ambele părţi întărindu- şi efortul, ca prevedere faţă de o înăsprire a blocadei.

     China şi- a pus în alertă trupele în cele cinci provincii vecine cu Coreea de Nord. Dar a desfăşurat şi o diplomaţie asiduă, avertizând SUA şi Coreea de Nord asupra oricărui pas iremediabil. Wang Yi, ministrul afacerilor externe, a avertizat asupra riscului de război iminent în care „ toată lumea nu va avea decât de pierdut” . Lui Kim Jung- un se pare că Xi Jinping i- a prezentat un ultimatum discret: să renunţe la bomba lui atomică, contra unei garanţii chinezeşti de protecţie militară şi ridicarea tuturor sancţiunilor ONU; ori, să- şi continue cursa nucleară, dar să nu mai conteze pe el în faţa atacurilor americane sau ale coaliţiei, fără a mai pune la socoteală sancţiuni crescute, mult peste cele actuale.

     În 16 aprilie dimineaţa, Kim Jung- un a tras la Sinpo ( bază submarină, coasta de Est) o misilă care a explodat – eseu ratat. Secretarul american al Apărării a dat publicităţii un comunicat în care se arăta că preşedintele este „ la curent cu cele întâmplate” şi că îşi rezervă opţiunile.  

     Încotro se merge în prezent? O lovitură americană, în pofida a tot, pare improbabilă, având în vedere capacitatea de ripostă a ţării „ dimineţilor liniştite” , care poate în câteve ore să şteargă de pe hartă Seulul, să vizeze Tokyo, Los Angeles ... Săptămâna trecută, Donald Trump şi- a continuat apropierea ultrarapidă de Xi Jinping ( pe care l- a sunat la telefon) , precum şi de NATO – care au fost două dintre oile negre în campania lui prezidenţială. Xi i- a dat la rândul lui un semn de simpatie nemaivotând alături de Rusia la Consiliul de Securitate ( 13 aprilie) în timpul votului împotriva lui Bachar el-Assad. Este deci o răsturnare de situaţie importantă ale cărei implicaţii nu apar evidente toate deocamdată: intervine în mod esenţial ca reacţie a celor două ţări la ameninţarea crescândă nord- coreeană. O apropiere, deşi încă fragilă, care este o condiţie necesară ( totuşi insuficientă) pentru rezolvarea problemei coreene - ce nu este, dată fiind perspectiva problemei, decât un produs al războiului rece, dintre puteri, pentru influenţa asupra Asiei.       

Veşti din China: Xi şi Trump- după securea de război, jocul de şah

 (traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 17 martie 2017 )

  Conflictul care clocea între SUA şi China nu va avea loc. D. Trump şi Xi Jinping trebuie să se întâlnească în 7- 8 aprilie la Mar-a-Lago, la Trump în Florida - un dialog ce se angajează după luni de ostilităţi. Trump a îndrăznit să stea de vorbă cu Tsai In-gwen, preşedinta Taiwanului: a fost primul preşedinte- ales care făcea acest lucru de la ruptura oficială cu insula în 1979. Dar după instalarea sa în funcţie, tonul s- a schimbat repede. Trump şi- a pus la păstrare pretenţia de a face concesii la principiul unei " singure Chine" şi de a taxa cu 45% importurile chineze. La rândul său, Pekinul a evitat cuvintele supărătoare şi a recunoscut grupului Trump dreptul de marcă în China, victimă a numeroase uzurpări.

     Graba concesiilor de o parte şi de alta, lasă a se ghici urgenţa: sunt prea multe de pierdut. La Mar-a-Lago punctul crucial va fi Coreea de Nord - dosar care va necesita o concentrare puternică, pentru a calma împreună umbroasa quasi- putere nucleară. Dar Pekinul ştie, Washingtonul va rămâne ferm în ce priveşte exigenţele sale asupra regulilor mai echitabile de acces la piaţa chineză. La Pekin, în 17- 18 martie, după etape nipone şi coreene, R. Tillerson, foarte noul Secretar de Stat, îşi primea botezul de foc cu omologul său Wang Yi şi Consilierul de Stat Yang Jiechi. Un alt subiect de nelinişte chineză va fi aparenta indiferenţă a noului executiv american faţă de însuşi principiul de diplomaţie: Trunp vrea să taie 29% din bugetul pentru funcţionarea cancelariei sale şi să întrerupă multe dintre cele 100 de mecanisme bilaterale instalate de Obama, începând cu Conferinţele anuale la nivel înalt ce se ţin din 2006 sub egida Dialogului strategic şi economic ...  

     Trump tocmai i- a făcut lui Xi un „ cadou” omorând acordul de Parteneriat Trans- Pacific (TPP) , care trebuia să federalizeze economiile a 12 ţări riverane şi 40% din comerţul mondial, ţinând China la distanţă. Trump s- a dezangajat din TPP – fruct a 9 ani de eforturi sub Obama. Dar celelalte 11 ţări care au rămas în cadrul acordului se agaţă de TPP. În 14- 15 mai la Viña del Mar (Chile) , ele vor începe discuţiile pentru un acord fără SUA, dar cu Coreea de Sud şi China ( reprezentată de un mare diplomat, Yin Hengmin) . Aşa că e în pregătire o imensă mutaţie geostrategică, cu această retragere a SUA în cadrul frontierelor proprii. Reflectând serios să se alăture TPP, China merge la Viña del Mar în primul rând pentru a- şi susţine propriul proiect transpacific de Parteneriat Economic Incluziv ( RCEP) pentru 16 ţări din jurul ASEAN- ului. Dar aceste două şantiere nu sunt de aceeaşi natură şi nici măcar substituibile. Parteneriatul RCEP se limitează la un acord de reduceri vamale, iar TPP vizează în plus reguli de bună conduită. El cere de la membri deschiderea pieţelor lor publice, norme pentru litigiile private- publice, norme eco- sociale şi pentru ajutoarele publice. Astfel, fructele sale vor fi vizibile mai puţin în scăderile de taxă decât într- o mai bună competitivitate a uzinelor lor. Ori, China poate viza toate aceste obiective, în propria reformă a întreprinderilor de stat. Întrarea în TPP i- ar permite să- şi stabilească influenţa asupra acestor ţări, care sunt gata de a înlocui SUA ca model. Acest TPP ar putea de asemenea să constituie trambulina spre Drumurile chinezeşti ale mătăsii ( OBOR) .

     În sfârşit, China nu are de ales, fiindcă ţările semnatare se vor supune ele însele acestei guvernări. Ori, să rămână pe tuşă, înseamnă să fie repede depăşită. De altfel, chiar şi SUA riscă să se întoarcă în TPP – un puternic lobby american se pune acum în funcţiune... În jurul Oceanului Pacific se joacă deci soarta economiei mondiale. Pe termen lung, aceste negocieri sunt condamnate să reuşească. Adevărata problemă este de a şti în ce condiţii: mai puţine, ca în RCEP sau mai severe urmând actualul TPP. Dar cu regimul său puternic, China, dacă este convinsă de calitatea leacului, este capabilă să- şi impună această licoare amară. Avez-vous aimé cet article ?

   

Veşti din China: Diplomaţie chineză, multilaterală!

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
Articol apărut în 22 martie 2015. 

Diplomaţia chineză e veşnic trează în întreaga Asie. Săpătămâna aceasta vom arunca o privire asupra a patru ţări şi patru dezbateri, uneori tensionate!

Japonia şi Coreea de Sud: La Seul ( 21- 23 martie) miniştrii de externe ai celor trei ţări s- au întâlnit într- o " trilaterală" . O atare întrunire este importantă prin raritate: din 2011 diplomaţii acestor trei cele mai influente ţări din Asia nu s- au mai întâlnit în această formulă de trei. China este cea care a solicitat cel mai mult o aşa întrunire, în special pentru a discuta diverse proiecte ale zonelor de liber schimb, între ele, cu ASEAN, cu ţările riverane Pacificului...
Un subiect urgent era AIIB, ultimul proiect născut în China, al băncii regionale pentru investiţii.
În numele " bunei vecinătăţi comerciale" , Coreea de Sud era mai mult decât gata să adere - desolidarizându- se astfel de SUA, care îi cerea să boicoteze proiectul.
Pekinului îi rămânea să mai convingă Tokyo- ul prin câteva semne de încredere, ca de pildă invitarea Japoniei la sărbătoarea din 3 septembrie de comemorare a celui de- al doilea război mondial.
Însă problema e complicată: Japonia este moştenitoarea regimului fascist al Mikado- ului de dinainte de război, care a iniţiat şi pierdut războiul în întreaga Asie, lucru ce n- a fost uitat niciodată în China ( şi nici în Coreea) . Şi totuşi, această paradă, bine pregătită, ar fi putut fi o ocazie de reconciliere...
Miniştrii chinez şi japonez s- au întâlnit încă din 19/03, pentru a conveni împreună măsuri de prevenire a conflictelor privind arhipelagul Diaoyu/ Senkaku. După mai bine de un an de tăcere, dialogul a fost redeschis!

Birmania: în 13 martie, o bombă lansată de un bombardier birman, a ucis 5 civili chinezi în Yunnan. Urmare a acestui fapt, China a reacţionat prin mai multe proteste ( generalul Fan Changlong, vice- ministrul Afacerilor Externe, Liu Zhenmin) şi a trimis la faţa locului patrule aeriene.
Însă Pekinul a încercat mai ales să muşamalizeze povestea. Bomba birmană, o evidentă eroare de pilotaj, a explodat în mijlocul unui război civil în care junta birmană reia controlul asupra teritoriului ţării sale, în faţa unei minorităţi kokang- chineze, vreme îndelungată înarmată de către APL, din solidaritate etnică.
Or, dintre cei 14 generali ai APL actualmente acuzaţi de corupţie, unul este acuzat de a- i fi înarmat pe cei din minoritatea kokang în 2009.
Cel dintâi investitor străin din Birmania, China se confruntă aici cu o nemulţumire din partea populaţiei şi a clasei politice. Aşa că, în acest incident nu poate decât să se poarte cu mare grijă.

Sri Lanka: în februarie, noul guvern al insulei a îngheţat şantierele chinezeşti din portul şi aeroportul Colombo, ce vizau investiţii grele ( 1,4 miliarde de $) .
Acum, în ultimele zile, a apărut din senin o dezbatere în opinia publică din Sri Lanka în jurul unei probleme fără îndoială absurdă, dar periculoasă: după ce se încheie lucrările, având în vedere miza investitorului chinez, spaţiul aerian va mai rămâne sub control naţional? Noul lider, dl. Sirisena, promite verificarea acestui aspect.

După câte se pare, prin această obiecţie, noua putere ar putea încerca să anuleze cesionarea temporară sau definitivă faţă de China a 108 ha de teren în capitală, recâştigate pe mare.
Pe de altă parte, marina chineză plăteşte fără îndoială faptul că două submarine au ancorat în 2014 la Colombo, suscitând o tensiune inutilă în India vecină şi neîncrederea în sânul noului guvern...

De prin Asia: 8 tendinţe de modă asiatice care ne surprind

8 tendinţe de modă asiatice care ne surprind

( traducere din presa franceză de specialitate)

Asiaticii au adesea nişte mode care ne surprind. Uneori amuzante, alteori la limita excentricităţii care şochează, aceste tendinţe, chiar dacă nu totdeauna pot fi înţelese, se bucură de un succes real, în special la tineri. Iată 8 dintre tendinţele de modă asiatice actuale care ne surprind:

1.Dinţi care „ se încalecă” : Moda „ yaeba” constă în a- ţi reface o parte din dentiţie astfel încât caninii superiori şi chiar incisivii să devină mai vizibili, uneori răsuciţi şi în şir dublu. Pentru foarte multe japoneze, a avea dinţii ne- aliniaţi constituie un semn de frumuseţe, un atu de seducţie. Pentru a realiza aşa ceva e nevoie să faci o operaţie, dar e posibilă şi lipirea unor dinţi falşi, poziţionaţi pe lângă şirul de dinţi normal, situaţie în care modificarea aspectului dinţilor e temporară.

2. Falsul aparat dentar. În Asia de est, ca şi în Tailanda, Malaezia, Indonezia şi chiar în China, această modă recentă prinde din ce în ce mai mult. E vorba înainte de toate de un accesoriu menit să ofere o falsă informaţie asupra statutului tău social. În aceste ţări, îngrijirile ortodontice sunt extrem de scumpe.Să ai posibilitatea financiară să- ţi îndrepţi dinţii implică în aceste ţări ale Asiei să ai un statut social ridicat, iar a purta un aparat dentar constituie un semn de prosperitate financiară. Cât priveşte această modă, există aparate colorate şi „ frumos” ornate.

3. Ochelarii fără lentile. Ajunsă în Occident, această modă nu se stinge. Această tendinţă continuă să rămână surprinzătoare pentru persoanele care poartă ochelari şi care în majoritatea lor încearcă să scape de ei prin operaţii sau renunţând să- i poarte şi adoptând lentilele de contact. Trebuie spus că asiaticele au o obsesie a lor în ce priveşte ochii, pe care caută să- i pună în valoare prin gene false, machiaj, lentile de contact colorate şi chiar operaţii ale pleoapelor.

4.Despre Aegyo Sal. Mai nou foarte popular în Coreea de sud, constituie noul secret al tinereţii pentru numeroase femei şi chiar pentru unii bărbaţi. Constă în a face o operaţie pentru modificarea pleoapei inferioare. Se obţine astfel o privire mai zâmbitoare. De altfel în coreeană „Aegyo Sal” înseamnă „ zâmbetul ochilor” .

5.Masca chirurgicală. Dacă aţi crezut că japonezii şi chinezii poartă astfel de măşti numai pentru a se proteja de poluare ori pentru a- i proteja pe ceilalţi de o infecţie a lor, v- aţi înşelat. În mai multe ţări din Asia, purtarea unei măşti chirurgicale este o modă. Există astfel de măşti pentru toate gusturile. Chiar şi Louis Vuitton are măşti chirurgicale ( false) în China.

6. Face- kini. Face- kini în sine nu este la origine un accesoriu de modă. Această invenţie apărută pe plajele din China are în esenţă scopul de a proteja la extrem pielea albă şi sidefată a femeilor. A avea o piele albă este în China o culme a frumuseţii, după părerea a numeroşi chinezi, iar face- kini- ul îi ajută în această privinţă. Până în prezent însă, acest accesoriu era prea puţin elegant, aşa că numai femeile vârstinice îl purtau. Acum însă, stiliştii din toată lumea acordă atenţie face- kini- ului pentru a- l face tot mai estetic.  

7. Bagel head. Această tendinţă mai mult decât surprinzătoare este de origine japoneză. Constă în a- ţi injecta în frunte o soluţie salină pentru a modela apoi fruntea în formă de Bagel, adică gogoaşă umplută. Efectul durează numai 24 de ore după injectare, ceea ce permite unui număr mare de persoane să încerce aşa ceva.

8. Toaletarea animalelor de companie astfel încât să semene cu animale sălbatice. În China este o modă destul de răspândită şi se întâmplă de pildă la câini, care sunt făcuţi să arate ca nişte urşi panda ori tigri.