Veşti din China: Diplomaţie chineză, multilaterală!

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
Articol apărut în 22 martie 2015. 

Diplomaţia chineză e veşnic trează în întreaga Asie. Săpătămâna aceasta vom arunca o privire asupra a patru ţări şi patru dezbateri, uneori tensionate!

Japonia şi Coreea de Sud: La Seul ( 21- 23 martie) miniştrii de externe ai celor trei ţări s- au întâlnit într- o " trilaterală" . O atare întrunire este importantă prin raritate: din 2011 diplomaţii acestor trei cele mai influente ţări din Asia nu s- au mai întâlnit în această formulă de trei. China este cea care a solicitat cel mai mult o aşa întrunire, în special pentru a discuta diverse proiecte ale zonelor de liber schimb, între ele, cu ASEAN, cu ţările riverane Pacificului...
Un subiect urgent era AIIB, ultimul proiect născut în China, al băncii regionale pentru investiţii.
În numele " bunei vecinătăţi comerciale" , Coreea de Sud era mai mult decât gata să adere - desolidarizându- se astfel de SUA, care îi cerea să boicoteze proiectul.
Pekinului îi rămânea să mai convingă Tokyo- ul prin câteva semne de încredere, ca de pildă invitarea Japoniei la sărbătoarea din 3 septembrie de comemorare a celui de- al doilea război mondial.
Însă problema e complicată: Japonia este moştenitoarea regimului fascist al Mikado- ului de dinainte de război, care a iniţiat şi pierdut războiul în întreaga Asie, lucru ce n- a fost uitat niciodată în China ( şi nici în Coreea) . Şi totuşi, această paradă, bine pregătită, ar fi putut fi o ocazie de reconciliere...
Miniştrii chinez şi japonez s- au întâlnit încă din 19/03, pentru a conveni împreună măsuri de prevenire a conflictelor privind arhipelagul Diaoyu/ Senkaku. După mai bine de un an de tăcere, dialogul a fost redeschis!

Birmania: în 13 martie, o bombă lansată de un bombardier birman, a ucis 5 civili chinezi în Yunnan. Urmare a acestui fapt, China a reacţionat prin mai multe proteste ( generalul Fan Changlong, vice- ministrul Afacerilor Externe, Liu Zhenmin) şi a trimis la faţa locului patrule aeriene.
Însă Pekinul a încercat mai ales să muşamalizeze povestea. Bomba birmană, o evidentă eroare de pilotaj, a explodat în mijlocul unui război civil în care junta birmană reia controlul asupra teritoriului ţării sale, în faţa unei minorităţi kokang- chineze, vreme îndelungată înarmată de către APL, din solidaritate etnică.
Or, dintre cei 14 generali ai APL actualmente acuzaţi de corupţie, unul este acuzat de a- i fi înarmat pe cei din minoritatea kokang în 2009.
Cel dintâi investitor străin din Birmania, China se confruntă aici cu o nemulţumire din partea populaţiei şi a clasei politice. Aşa că, în acest incident nu poate decât să se poarte cu mare grijă.

Sri Lanka: în februarie, noul guvern al insulei a îngheţat şantierele chinezeşti din portul şi aeroportul Colombo, ce vizau investiţii grele ( 1,4 miliarde de $) .
Acum, în ultimele zile, a apărut din senin o dezbatere în opinia publică din Sri Lanka în jurul unei probleme fără îndoială absurdă, dar periculoasă: după ce se încheie lucrările, având în vedere miza investitorului chinez, spaţiul aerian va mai rămâne sub control naţional? Noul lider, dl. Sirisena, promite verificarea acestui aspect.

După câte se pare, prin această obiecţie, noua putere ar putea încerca să anuleze cesionarea temporară sau definitivă faţă de China a 108 ha de teren în capitală, recâştigate pe mare.
Pe de altă parte, marina chineză plăteşte fără îndoială faptul că două submarine au ancorat în 2014 la Colombo, suscitând o tensiune inutilă în India vecină şi neîncrederea în sânul noului guvern...