Veşti din China: Cooperarea între ţările BRICS extinsă cu probleme în domeniul demografic

Xinhua, Liang Nin, 14.02.2014

Blocul economic emergent BRICS a adoptat un program de cinci ani pentru abordarea în comun a problemelor demografice, printre care: drepturile femeilor, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia

Miniştrii şi reprezentanţii de înalt nivel ai ţărilor membre ale blocului, respectiv Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, reprezentând o populaţie totală de aproape 2,9 miliarde, au anunţat joi seara la Brasilia, capitala braziliană, decizia luată ca urmare a discuţiilor ce au durat trei zile.

Aprobarea programului 2015- 2020 înseamnă că ţările membre ale blocului, care şi- au consolidat deja cooperarea în domeniul politic, financiar şi economic, vor lucra împreună în domeniul problemelor sociale şi demografice.

Alexandre Ghislene, director pentru drepturile omului şi problemele sociale în cadrul ministerului brazilian pentru afaceri externe, a făcut cunoscut că această măsură va ajuta la stimularea reciprocă nu numai în cadrul blocului dar şi în ce priveşte „ cooperarea Sud-Sud” .

„ Ţările BRICS doresc să împărtăşim experienţa noastră nu numai între noi, dar şi cu alte ţări în curs de dezvoltare interesate” a afirmat Alexandre Ghislene.         
Preşedintele Comisiei natţionale braziliene pentru populaţie şi dezvoltare, Ricardo Paes de Barros a subliniat importanţa cooperării, adăugând că China are o bogată experienţă în administrarea migranţilor apăruţi în timpul urbanizării sale, precum şi în formarea salariaţilor, a asistenţei medicale şi educaţiei.

Brazilia doreşte să se inspire din modul chinezesc de a trata populaţia migrantă, să sporească numărul femeilor angajate şi să reducă mortalitatea maternală, a adăugat dl. Paes.

Wang Pei'an, director adjunct în Comisia naţională chineză pentru sănătate şi planificare familială a subliniat importanţa acordării unei atenţii adecvate populaţiei în curs de îmbătrânire, în special într- o ţară care are 200 de milioane de persoane peste 65 de ani, pentru a le oferi o mai bună calitate a vieţii.

Vice- ministrul rus al Muncii şi Protecţiei sociale, Serghei Velmiaikin, a făcut cunoscut că „ îmbătrânirea şi valurile de imigranţi” figurează printre problemele ce îi afectează pe membrii blocului şi că deci este logic să se lucreze împreună pentru a atinge „ obiective comune” .

Omologul său indian, S. K. Sikdar, a făcut observaţia că ân prezent numai 30% din populaţia indiană trăieşte în zonele urbane, dar acest procent ar putea ajunge la 90% în următorii 70 de ani, lucru ce incită India să se inspire din experienţa altor ţări în privinţa procesului urbanizării.

Următoarea reuniune la nivel ministerial a ţărilor BRICS în probleme demografice se va ţine în 2018 în China, când se vor desfăşura şi o serie de reuniuni tehnice privitoare la cele şase teme ale programului pentru anii care urmează.

China vãzutã de la Bruxelles

Dincolo de interfaţa spectaculoasă cu care China impresionează în ultimii ani – kilometrii de autostrăzi moderne, zgârie-norii Shanghai-ului, trenurile de mare viteză sau numeroasele aeroporturi, nu mai este o noutate pentru nimeni nici puterea sa economică cu care a reuşit să pătrundă pe pieţele externe, inclusiv în marile state europene.

Dacă până nu de mult chinezii erau recunoscuţi pentru mâna de lucru foarte ieftină, azi vorbim deja de mari investiţii în sectorul energetic, sau mai mult, în cel bancar în ţări precum Germania.

Nu aş insista pe disputele comerciale şi noile reglementări legislative privind taxele impuse pentru anumite produse, pe care le cunoaşteţi deja. Interesul liderilor europeni este însă ca ţările lor sã dezvolte relaţii cu Gigantul Asiatic, dar totuşi să nu iasă “şifonaţi” la final. După Rusia, prima ţară membră UE care a stabilit un parteneriat strategic cu China a fost Franţa.

Dacă e să citez dintr-un recent raport realizat de un think-thank din Bruxelles, “Din punctual de vedere al UE, China este văzută tot mai mult ca un partener în afaceri internaţionale”, spunea Viorel Isticioaia-Budura, Director General pentru Asia la Serviciul European de Acţiune Externă (corpul diplomatic al Uniunii Europene). "UE, ca entitate colectivă, ca un actor internaţional, într-adevăr înţelege multe dintre provocările cu care naţiunile din Asia se confruntă acum, inclusiv China", completa Isticioaia-Budura. Acesta explica faptul că “pentru a asigura cooperarea, China ar trebui să includă pe agenda sa portofolii precum clima, cultura sau infrastructura în relaţiile sale bilaterale”. China este conştientă de faptul că trebuie să lucreze cu Europa şi alţi parteneri, mai degrabă decât să focalizeze eforturile sale pentru a dezvolta o "relaţie de mare putere", după cum foarte bine sublinia raportul.

Ca lider european, cu ceva timp în urmă, Dacian Cioloş declara: "Sectorul agriculturii este esenţial atât pentru China, cât şi pentru Uniunea Europeană. Acest plan de cooperare reprezintă un pas înainte în angajamentul nostru de a conlucra în vederea gestionării provocărilor comune. Putem răspunde acestor provocări prin stabilirea unor relaţii în domeniu mai puternice şi mai apropiate, atât la nivel internaţional, cât şi bilateral, prin intermediul unor acţiuni şi proiecte de colaborare concrete".

Întrebările rămân cu privire la direcţia politicii externe a Chinei, odată cu instalarea noii conduceri. Mulţi se întreabă dacă relaţia Beijingului cu Statele Unite se va dezvolta într-un parteneriat privilegiat "G2", sau o confruntare peste conflicte de interese din Pacific, dar evident la fel de important este, şi care va urma să fie relaţia Chinei cu Europa?

Grupul ţărilor energente, format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, şi-au redus semnificativ în ultimul an rezervele financiare în euro, nemulţumite de evenimentele actuale. Astfel, procentul de 24%, este la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2002 încoace. În cadrul recentului Summit din Africa de Sud, Jacob Zuma, preşedintele ţării gazdă spunea: "Nu cu mult timp în urmă, am discutat despre formarea unei bănci de dezvoltare... În prezent suntem pregătiţi de lansarea acesteia”. S-au făcut chiar speculaţii că cele cinci state doresc să aibă o monedă proprie care, având în vedere că în prezent BRICS reprezintă 40% din populaţia lumii şi o putere economică, cu o cincime din PIB-ul mondial, ar avea mari şanse să concureze cu dolarul american şi cu moneda euro.

Anul acesta, la începutul lunii mai, cea mai mare firmă de avocatură a Chinei îşi deschidea porţile şi în Bruxelles, pentru a putea reprezenta cât mai bine interesele clienţilor săi implicaţi în actele ce se “joacă” pe scena europeană.

La aproape 65 de ani de relaţii diplomatice între România şi China, premierul român Victor Ponta declara recent că îşi doreşte un parteneriat strategic, ce vizează colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, în sectorul educaţiei, precum şi în alte domenii.

Dan LUCA este directorul Reţelei Europene EurActiv şi profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti (SNSPA) şi Cluj-Napoca.

Veşti din lume