La multi ani, Romania!

Eveniment: Documente semnate cu ocazia vizitei in Romania a dlui Li Keqiang, prim- ministrul Chinei

România şi China au semnat luni mai multe acorduri de colaborare, cu ocazia vizitei premierului Li Keqiang, însoţit de o importantă delegaţie de oameni de afaceri. Este prima vizită în România a unui premier al Chinei după 19 ani.

Premierul Victor Ponta îi garantează omologului său chinez, Li Keqiang, că atunci când oferta unei companii chineze va fi mai bună, aceea va fi în mod sigur desemnată drept câştigătoare de către statul român.

"În ceea ce priveşte regulile competiţiei din Uniunea Europeană, evident că România şi toate ţările membre trebuie şi le respectă. Astăzi, însă, în condiţii de competiţie egală, europeană, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă mai bună, o ofertă financiară, o ofertă tehnică mai bună şi am garantat primului-ministru şi delegaţiei sale că atunci când oferta unei companii chineze este mai bună, aceea va fi în mod sigur câştigătoare", precizează Ponta în conferinţa de presă comună cu omologul său chinez. Victor Ponta apreciază că un proiect de succes în România va fi imediat dorit şi de celelalte ţări din zonă.

Guvernul chinez consideră România un "fanion de colaborare" între China şi Europa Centrală şi de Est, afirmă premierul Chinei, Li Keqiang.

"Guvernul Chinei acordă o importanţă deosebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (...). Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară", spune premierul chinez.

 

Acordurile semnate de China şi România

România şi China au semnat acorduri pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China. Cele două ţări au semnat de asemenea mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.

Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.

Conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation o scrisoare de intenţie pentru colaborare.

Directorul Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.

Directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la centrala termoelectrică Deva.

Directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.

De asemenea, a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation şi Mingyang Wind Power Group.

În plus, a fost semnat un memorandum de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.

Reprezentanţii celor două guverne au convenit şi asupra unui acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti.

Schimburile comerciale dintre China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele zece luni din acest an, potrivit Ministerului Comerţului de la Beijing. Exporturile româneşti în China au fost de aproape un miliard de dolari în 2012.

Investiţiile chineze în România valorează 160 de milioane de dolari, iar cele româneşti în China ating 280 de milioane.

http://www.rfi.ro/stiri-economie-45965-acorduri-semnate-romania-china-bucuresti

Eveniment: Vizita în România a domnului Li Keqiang, prim- ministrul Chinei

EXCLUSIV Premierul Li Keqiang, la Bucureşti: Ce vrea China de la România. Ce ne oferă chinezii în schimb

În ajunul Reuniunii Şefilor de Guvern China - ţările din Europa Centrală şi de Est, domnul Li Keqiang, premier al Consiliului de Stat al RP Chineze, transmite prin intermediul ziarului „Adevărul“ următorul mesaj:

Deşi China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se află la o distanţă geografică semnificativă, de mii de kilometri, suntem strâns legaţi sufleteşte. Personal, în urmă cu peste 20 de ani am vizitat câteva state din aceste meleaguri ale Europei, care m-au impresionat profund. În 26 noiembrie, vor fi inaugurate la Bucureşti, Reuniunea Şefilor de Guvern China - ţările din Europa Centrală şi de Est şi Cea de-a 3-a ediţie a Forumului economic şi comercial China-ţările ECE. Voi participa la cele două evenimente şi voi vizita România cu această ocazie, aştepând să am discuţii cu liderii celor 16 state participante pe problemele majore privind cooperarea pe viitor, în diferite domenii de activitate şi să am un schimb de opinii aprofundat cu personalităţile din diferite cercuri ale societăţii. În ajunul turneului, ţin ca în numele poporului chinez să adresez un salut cordial popoarelor ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est s-a închegat o profundă prietenie tradiţională, bazată pe  respectul mutual şi sprijinul reciproc. În urmă cu mai bine de 60 de ani de la proclamarea Chinei Noi, ţările din Europa Centrală şi de Est au fost primele care au recunoscut RP Chineză, deschizând un nou capitol în analele relaţiilor de prietenie şi colaborare bilaterală. Ne-am ajutat de-a lungul anilor unul pe altul, ori de câte ori am avut parte de calamităţi naturale sau dificultăţi economice, ne-am întins la timp o mână de ajutor aşa cum se spune şi într-un proverb chinezesc „A trimite cărbuni pe vreme de ninsoare“. Aceste sentimente de prietenie, care se cunosc la nevoie, vor rămâne pentru totdeauna în sufletul poporului chinez şi respectiv în sufletul popoarelor din Europa Centrală şi de Est. Odată cu intrarea în secolul XXI, reforma şi deschiderea spre exterior promovate de China au intrat într-o nouă etapă, iar economia statelor ECE, aflată în tranziţie, a înregistrat rezultate pozitive. Şi relaţiile dintre cele două părţi au căpătat o nouă vitalitate, într-un nou context istoric. În ultimii ani, am avut cu diferite ocazii întâlniri frecvente cu liderii mai multor state din Europa Centrală şi de Est, ne-am adresat mesaje şi scrisorile de felicitare, stabilindu-se astfel bune relaţii personale. Am convingerea că, prin actualul meu turneu, vom reuşi să aprofundăm cunoaşterea reciprocă cu liderii din cele 16 state ale Europei Centrale şi de Est, şi cooperarea reciprocă dintre statele noastre. În 2012, valoarea schimburilor comerciale dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est a depăşit 50 de miliarde de dolari SUA, cooperarea economică şi comercială bilaterală înregistrând rezultate îmbucurătoare. Prin trimiterea de către China a peste 100 de delegaţii de promovare a comerţului şi a investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, a fost impulsionată cooperarea dintre China şi statele respective în domeniile produselor alimentare, electro-mecanice, energiilor alternative etc. China a semnat deja acorduri privind schimburi valutare în monede naţionale cu Ungaria şi Albania şi alte state, fapt care a creat tot mai multe facilităţi pentru finanţarea întreprinderilor din ambele părţi şi efectuarea de plăţi. China şi România – şi alte state, prin schimbul de experienţă – au obţinut rezultate remarcabile atât în plantarea culturilor agricole, cît şi în creşterea seminţelor cerealiere . De asemenea, a fost diversificată continuu cooperarea dintre China şi ţările din ECE în realizarea proiectelor de infrastructură, proiectul Podului de peste Dunăre de la Belgrad a devenit un simbol al prieteniei ce leagă China şi Serbia. La Reuniunea Liderilor Locali China - Europa Centrală şi de Est, care a avut loc în luna iulie anul acesta în oraşul chinez Chongqing, au fost atraşi peste 1.000 de reprezentanţi ai peste 600 de companii din diferite state şi regiuni, fapt care a contribuit la obţinerea unor rezultate reale în beneficiul popoarelor, precum şi la intensificarea comunicărilor dintre autorităţile locale. La ora actuală, valoarea schimburilor comerciale dintre China şi Europa Centrală şi de Est reprezintă doar o zecime din valoarea totală a comerţului dintre China şi Europa, existând un potenţial uriaş pentru intensificarea cooperării pragmatice bilaterale. Noi am rezistat deopotrivă, cu succes, încercărilor crizei financiare internaţionale şi a datoriilor suverane din Europa, iar economiile ţărilor noastre evoluează, în amsamblu stabil. Facem parte împreună din piaţa emergentă şi ne aflăm în faţa sarcinilor comune privind inovarea tranziţiei economice. Actualmente, China este angajată în procesul de implementare a strategiei de deschidere spre Vest, iar întreprinderile chineze şi-au accelerat paşii în această direcţie. La rândul lor, ţările din Europa Centrală şi de Est acordă o importanţă tot mai mare deschiderii spre est şi nu puţine companii din aceste ţări s-au orientat spre piaţa din Asia-Pacific şi China. În această privinţă au coincis alegerile noastre fără o înţelegere prealabilă, orientându-ne spre aceeaşi direcţie, iar cooperarea economică şi comercială dintre cele două părţi dă dovadă de o mare vitalitate şi demostrând existenţa unor noi surse de creştere. Statele din Europa Centrală şi de Est dispun de produse din carne, lapte şi băuturi alcoolice de înaltă calitate, iar procesul de urbanizare din China va conduce la sporirea cererii pentru carne de vită, oaie, brânzeturi, vinuri etc. Europa Centrală şi de Est va deveni, astfel, o importantă sursă a importului de produse agricole pentru China. Este cert, comerţul reciproc cu produse agricole va creşte la un nou nivel cantitativ. În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, căile ferate, cele rutiere şi porturile aşteaptă să fie modernizate, iar industria producătoare de echipamente ale transporturilor din China a cunoscut o dezvoltare rapidă. Mai ales căile ferate de mare viteză se realizează la un nivel ridicat, cu echipamente performante, lungimea totală ajungând la peste 10.000 de km, astfel întreprinderile chineze sunt capabile să preia la un înalt nivel calitativ proiectele de infrastructură din domeniul transporturilor din Europa Centrală şi de Est. Reţelele de energie electrică din ţările Europei Centrale şi de Est au o mare nevoie de retehnologizare. Fabricarea şi montarea în China a echipamentelor pentru termocentrale, hidrocentrale, inclusiv cele pentru lacuri de acumulare a atins un standard avansat la nivel mondial. Tehnologia chineză privind energia nucleară, solară şi eoliană este, de asemenea, foarte performantă şi capacitatea de producere a echipamentelor situează China printre primele state din lume. Echipamentele chinezeşti au un bun raport dintre caracteristici, calitate şi preţ şi pot fi o opţiune ideală pentru statele ECE. Proiectele din infrastructură ale statelor din Europa Centrală şi de Est au nevoie de garanţia capitalului, iar China este dispusă să poarte discuţii cu aceste ţări şi să folosească în mod flexibil fondul preferenţial de credite în valoare de 10 miliarde de dolari alocat pentru colaborarea bilaterală cu aceste state, pentru a sprijini împreună proiecte mari de construcţie. China este dispusă să promoveze înfiinţarea de filiale ale instituţiilor financiare în ambele părţi, semnarea mai multor acorduri privind schimburile valutare în monede naţionale şi lichidităţi, în aşa fel încât să se ofere cât mai multe facilităţi întreprinderilor şi companiilor din ţările noastre în activităţile comerciale şi investiţionale comune. Schimburile din domeniile umane dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est sunt excelente. A învăţa limba chineză, a face studii în China şi însuşirea de tehnici artistice chineze au devenit un curent în Europa Centrală şi de Est. Un mare număr de tineri din aceste ţări au participat cu entuziasm şi pasiune la concursul „Puntea Limbii Chineze“, obţinând rezultate deosebite. Filmele frumoase şi spetacolele oferite de sportivii din ţările din Europa Centrală şi de Est sunt printre preferinţele publicului chinez. Tenismanul sârb Novak Djokovici, care are un renume mondial, a devenit un idol al adolescenţilor chinezi iubitori de sport. Orice informaţie legată de ţările din Europa Centrală şi de Est postată pe microblogul „Solul chino-european“ cucereşte în câteva secunde sufletul a mii şi mii de cititori chinezi. Deplasările în scop turistic în ţările din Europa Centrală şi de Est au devenit preferinţele de vacanţă ale cetăţenilor chinezi. În 2012, schimbul de turişti între cele două părţi s-a apropiat de un număr de 320.000 de oameni. Mulţi dintre ei îşi amintesc cu deosebită plăcere vizitele făcute la Casa Memorială Frederic Francois Chopin din Varşovia, la Bastionul Pescarilor din Budapesta sau la Castelul Peleş din Sinaia, România. Sporirea schimburilor turistice a devenit deja un consens pentru ambele părţi. În prezent, China poartă discuţii cu cele 16 state, pentru constituirea unei asociaţii a turismului, oferind o platformă pentru promovarea turismului în ambele sensuri. Avem convingerea că turismul va fi o nouă sursă importantă a dezvoltării cooperării umane bilaterale. Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă un membru important în comunitatea europeană. China sprijină cu fermitate procesul integrării în UE, dorind să vadă o Europă mai unită şi mai prosperă. China sprijină opţiunea ţărilor din Europa Centrală şi de Est de aderare la UE, fiind convinsă că legăturile de cooperare multilaterală dintre China şi aceste ţări este benefică nu numai popoarelor ambelor părţi, dar oferă în acelaşi timp şi o nouă vigoare evoluţiei sănătoase, echilibrate şi durabile a relaţiilor dintre China şi întreaga Europă. Lumea de astăzi se află într-o etapă de profunde schimbări şi, de asemenea, dezvoltarea Chinei a intrat într-o nouă etapă. Vom acţiona neabătut pentru aprofundarea pe toate fronturile a reformelor şi a deschiderii în continuare spre exterior, pentru dinamizarea mai departe a pieţei şi inovarea controlului macroecomic în vederea promovării dezvoltării sustenabile şi sănătoase a economiei, pentru ridicarea nivelului de dezvoltare economică în beneficiul întregului popor. China rămâne în continuare o ţară în curs de dezvoltare, PIB-ul pe cap de locuitor abia a depăşit 6.000 de dolari, fiind mai mic faţă de cel al unor ţări din Europa Centrală şi de Est. Mai avem un drum lung de parcurs pentru modernizarea ţării noastre şi aceasta înseamnă totodată că dispunem şi de un imens spaţiu de dezvoltare în viitor. Suntem convinşi că, odată cu desfăşurarea în profunzime a reformelor şi deschiderii spre exterior, China – această piaţă uriaşă având o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori – va aduce tot mai multe oportunităţi şi beneficii dezvoltării ţărilor lumii, inclusiv a celor din Europa Centrală şi de Est. De la Budapesta la Varşovia şi acum la Bucureşti, de la forumuri economice şi comerciale până la reuniuni ale şefilor de guvern, procesul de cooperare dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est a evoluat cu paşi siguri şi am convingerea că drumul cooperării noastre va fi tot mai pragmatic şi tot mai spaţios. Faţă de apropiatul turneu în Europa Centrală şi de Est, sunt plin de aşteptări. Urez o viaţă tot mai fericită popoarelor din ţările Europei Centrale şi de Est!

Citeste mai mult: adev.ro/mws557
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/exclusiv-salutul-premierului-chinez-romani-est-europeni-forumului-economic-romania-china-1_52923c9dc7b855ff56339f61/index.html

Eveniment: Vizita în România a domnului Li Keqiang, prim- ministrul Chinei

Evenimentul zilei publică azi un articol foarte documentat:

China, investitorul de miliarde de dolari, vine în România

Pentru prima oară în ultimii 19 ani, un premier chinez vine în România. Ţara de la Răsărit vizează atât investiţii în agricultura românească, cât şi în sistemul energetic şi în importante proiecte de infrastructură.

Sursa: AGERPRES

Săptămâna aceasta are loc, la Bucureşti, vizita oficială a premierului Chinei, Li Keqiang. Prezenţa acestuia marchează organizarea în Capitală a două evenimente de amploare: reuniunea Prim-Miniştrilor din Europa Centrală şi de Est – China şi Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est. În ultimii 19 ani, aceasta este prima vizită a unui premier chinez în România, evenimentul fiind un răspuns la invitaţia primului ministru Victor Ponta, care a efectuat, în vară, o vizită în ţara asiatică. Premierul Chinei va fi însoţit de o delegaţie oficială (miniştri de finanţe, externe, comerţ, pentru dezvoltare) şi de oameni de afaceri, reprezentanţi a 200 de companii. Vizita delegaţiei chineze în România se derulează în perioada 25 – 28 noiembrie.

România, destinaţia investiţiilor chineze Pentru România, desantul chinez este una dintre cele mai mari oportunităţi pentru atragerea de investiţii. În timpul vizitei vor fi semnate mai multe acorduri, reprezentând scrisori de intenţie în domeniul energiei, cultural (ICR), domeniul sanitar-veterinar şi o serie de contracte comerciale. De asemenea, cele două ţări au convenit încheierea de acorduri pentru exporturi în China de carne de porc şi de bovine pentru reproducţie. Recent, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin anunţa că, în următorii ani, România va exporta peste 500.000 de vaci în China, primul lot urmând să plece către ţara asiatică în ianuarie 2014.

România este interesată într-o cooperare româno – chineză şi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă, dar şi pentru construirea hidrocentralei Tarniţa - Lăpuşeşti. În plus, chinezii sunt interesaţi pe piaţa locală de investiţii în energie şi infrastructură. În prezent, aceştia construiesc în România cel mai mare parc solar local, în valoare de 100 de milioane de euro, şi vizează noi investiţii în domeniu. Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, ministrul pentru Mari Proiecte, Dan Şova, a reamintit că sunt companii chineze interesate şi de construcţia tronsonului de autostradă Comarnic – Braşov.

Astfel, una dintre companiile care a depus ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv, în februarie, este China Communications Construction. Ministrul Transportulor, Ramona Mănescu, a declarat ieri că o colaborare cu investitorii chinezi ar putea fi de ajutor României în dezvoltarea infrastructurii. "Chinezii sunt o sursă care ne poate ajuta să dezvoltăm infrastructura: sunt poduri, autostrăzi care nu pot fi toate finanţate cu fonduri europene. Am prezentat deja pieţei chineze o serie de proiecte pe care le putem face împreună", a declarat Mănescu. La Forumul Economic vor participa peste 1.500 de oameni de afaceri: 300 din România, 800 din China şi circa 400 din celelalte ţări din regiune.

Schimburi comerciale de 1,5 miliarde de dolari

În primul semestru al anului, volumul total a schimburilor comerciale româno – chineze a însumat 1,518 miliarde dolari americani, exporturile româneşti pe piaţa chineză reprezentând 300 milioane de dolari (în creştere cu 18% faţă de primul semestru din 2012). Importurile din China au totalizat 1,2 miliarde de dolari (în scădere cu 9,6%). Oportunitatea unor noi investiţii chineze în România vine în contextul în care imaginea ţării noastre în ochii investitorilor s-a îmbunătăţit. Cea mai importantă agenţie de rating, Standard &Poor’s a crescut perspectiva ratingului de la "stabilă" la "pozitivă".

Pe de altă parte, creşterea economică a României a accelerat, depăşind 2,5%, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012. Rata de absorbţie a fondurilor UE a crescut puternic, în timp ce resursele de creditare pe plan intern devin tot mai ieftine, ceea ce încurajează creşterea economică. Scăderea inflaţiei a determinat banca centrală să aducă dobânda cheie la 4%, nivel minim istoric.

Reuniunea premierilor

Marţi se va desfăşura cea de-a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China. Alături de premierul Victor Ponta şi de Premierul Consiliului de Stat al RP Chineze, Li Keqiang, la reuniunea la nivel înalt vor participa şefii de guverne ai Albaniei, Bosniei-Herţegovina, Bulgariei, Cehiei, Croaţiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei şi ministrul de externe din Letonia. Premierul chinez va fi însoţit de o numeroasă delegaţie din care vor face parte, printre alţii, şi ministrul Afacerilor Externe, ministrul Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă, ministrul Finanţelor sau ministrul Comerţului. Cu ocazia vizitei, va fi adoptată o Declaraţie comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Populare Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale, iar premierul Li Keqiang va ţine şi un discurs în Parlamentul României. (Andreea Udrea)

Economii de trilioane de dolari

Economia chineză a avut un ritm mediu de creştere de 10% anual, în ultimii 10 ani. În ultimii 2-3 ani avansul a încetinit însă, spre 7-8%. China a pornit o "ofensivă" a investiţiilor externe. Unul dintre atuurile ţării sunt rezevele valutare record, de peste 3,4 trilioane de dolari americani, rata economisirii din ţara asiatică fiind de 50% din PIB, nivel record pe plan mondial. Aceşti bani pot lua calea investiţiilor. În timp ce marea problemă a Europei şi Statelor Unite ale Americii o reprezintă deficitele de cont curent, China are un excedent de cont curent de 213 miliarde dolari.

Stocul de investiţii directe în străinătate este de 502 miliarde dolari. Anul trecut, economia chineză a însumat 8,2 trilioane de dolari, datoria publică reprezentând 31,7% din PIB. Exporturile ţării au totalizat 2.000 de miliarde de dolari, acestea bazându-se în special pe utilaje şi produse electrice, inclusiv de procesare a datelor, îmbrăcăminte, produse de telefonie.

Importurile, în valoare de 1.750 miliarde dolari, sunt în principal produse electrice şi alte utilaje, combustibili minerali, echipamente optice şi medicale, minereuri, autovehicule.

China este şi unul din principalii creditori ai statelor europene. Ţara a acordat Ucrainei un împrumut de un miliard de dolari pentru construcţia de autostrăzi. De asemenea, China şi-a manifestat interesul pentru proiecte în domeniul industriei şi transportului maritim, în Bulgaria, Albania şi Muntenegru. Turcia vizează dezvoltarea unui sistem de cale ferată transcontinental, în valoarea de 35 miliarde de dolari, cu sprijin din China. Statul asiatic se confruntă însă şi cu probleme serioase, cum ar fi faptul că 13% din populaţie se află sub pragul de sărăcie.

Niciun acord cu China nu încalcă angajamentele faţă de UE

Recent, oficialii de la Bruxelles au trimis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulară prin care sunt stabilite două obiective majore privind relaţiile cu China. Primul obiectiv este ca orice negociere bilaterală cu această ţară să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar. Cel deal doilea este ca statele membre să informeze Bruxelles-ul în legătură cu eventualele acorduri încheiate cu China. "Nimic din ceea ce se va semna sau se va discuta nu va încălca principiile şi acordurile semnate de România cu Uniunea Europeană", a declarat, ieri, Andrei Gerea, ministrul Economiei.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/china-investitorul-de-miliarde-de-dolari-vine-in-romania-1069184.html

Veşti din China: Caniculă şi lubeniţe

Umor chinezesc, real:

Superb personajul de mai sus, îi avem aici şi pe Song Wukong şi pe Superman, într- o singură lubeniţă! Globalizare mare, ce mai!

Veşti din China: Xi Jinping şi Li Keqiang: ce vor îndrăzni să facă în vara asta?

( traducerea unui articol apărut în presa francofonă/ ziarişti străini aflaţi la Pekin în 12 iulie 2013)

12 iulie 2013

Xi Jinping şi Li Keqiang: ce vor îndrăzni să facă în vara asta?

În timpul verii, oraşul se goleşte … Este momentul pentru echipa de la putere să facă să treacă deciziile dificile, în timp ce opozanţii, clanurile şi facţiunile pleacă „ la plajă” . De aceea, în acest număr  al publicaţiei, înainte de pauza estivală, să observăm ce pregătesc Xi Jinping, şeful Partidului, şi Li Keqiang, şeful Consiliului de Stat.

În prezent, şeful statului este hiperactiv, înmulţindu- şi întâlnirile şi propunerile în toate domeniile. Este vorba despre propunerile către Partid, pentru cel de- al 3- lea Plen al celui de- al XVIII- lea Congres din noiembrie. Fiind însă vorba despre demontarea privilegiilor pentru a susţine programul de urbanizare, Xi este în faţa unui zid de refuz universal. În 22- 25 iunie a fost o întrunire la nivel înalt împotriva formalismului, extravaganţei, abuzului de putere şi indisciplinei, pentru a fi repus pe şine un aparat paralizat de corupţie.

Odată cu promovarea cadrelor de prim rang, el propune să se ţină cont de creşterea brută, dar şi de respectul faţă de mediul înconjurător şi de bunăstarea socială. Presa discută despre acest lucru în mod liber şi în detaliu- semn al încrederii în capacitatea lui Xi de a aduna oamenii în jurul său. Sunt însă aşteptate rezultate concrete … Astfel, la 15 zile după, verdictul împotriva lui Liu Zhijun, ex- ministrul căilor ferate ( 08/07) nu este dintre cele mai probante în privinţa voinţei de a se disciplina cadrele corupte. Poreclit „ Domnul 4%” datorită procentului pe care îl lua din contractele de TGV în miliarde de $, acest aparatcik scapă la mustaţă de pedeapsa cu moartea, însoţită de o suspendare, ceea ce îi permite să spere la o ieşire „ pe motive medicale” în şase ani. Urmare acestui verdict ne putem întreba dacă Pekin- ul nu va profita de acest armistiţiu balnear pentru a încheia procesul lui Bo Xilai, însoţit de o judecată pe aceeaşi textură, jumătate- aspră jumătate- blândă, evitând astfel o tăbăcire a subiectului de către presă şi o ruptură în opinie.

În dosarul recentralizării puterii, Xi înregistrează progrese. La venirea sa la putere, numai 2 guvernatori de provincie din 32 fuseseră numiţi de la Pekin. Acum sunt 11 din cei 22 numiţi recent, ceea ce permite speranţa de revenire  la disciplină, respectiv la disciplina în politicile la care s- a rămas în urmă, precum mediul înconjurător şi finanţele.

Altă întrunire la nivel înalt, alt blocaj: între 2- 5 iulie, s- a ţinut la Pekin o întrunire între Banca centrală, CBRC şi celelalte bănci, la care Xi Jinping a încercat să facă acceptată regularizarea negativă a ratei dobânzilor. Giganţii bancari ai „ celor patru surori” au fost cei care au blocat, în numele marjei pe care aceste dobânzi le- o asigură, invocând teama de a se pierde controlul asupra situaţiei. La sfârşitul lui iunie, în pană de bani lichizi, ICBC şi Banca Chinei au trebuit să- şi înceteze acordarea de împrumuturi.

În ciuda acestui eşec, Xi pare încrezător în a putea, la o altă întrunire la nivel înalt ce se va ţine în octombrie, să ia de la provincii controlul asupra vânzărilor funciare, dându- le în schimb ca recompensă o sursă de finanţare prin obligaţiuni ( deja permisă în provinciile cele mai bogate: Shandong, Jiangsu, Guangdong, Zhejiang, Şanghai şi Shenzhen) şi taxa funciară limitată actualmente la Pekin şi Şanghai. Dacă reuşeşte, va fi dotat ţara cu un nou principiu de taxare, mai durabil.

Lupta nr 1 a lui Xi este aşadar în domeniul finanţelor, iar băncile îl blochează. Se bănuieşte de fapt că ele acţionează în contul marilor lor clienţi ( primării, GEE) , cu care sunt în strânsă legătură. Aceşti clienţi sunt privilegiaţii sistemului de credit de stat, în funcţie de rentabilitatea obiectivului ( adesea slab) proiectului. În acest fel, ei ar trebui să- şi regândească pentru întâia dată investiţiile în termeni de rentabilitate şi de valoare socială: masa monetară ar merge în acest fel mai mult către cei care generează locurile de muncă- IMM- uri şi sectorul privat.

În această vară ne putem de asemenea aştepta să vedem că Xi Jinping înmormântează contenciosul cu UE asupra panourilor solare, oferind din proprie iniţiativă preţuri minime şi cotaţii; să amelioreze climatul cu Japonia- reglează deja circul existent prin temperarea puseurilor xenofobe; şi să lucreze asupra relaţiei cu Hong Kong- ul, în prezent tensionată din cauza democraţiei: Zhang Xiaoming, reprezentantul naţional pentru Insulă, invită Legco ( Parlamentul) la un prânz pentru a aborda „ toate problemele” , escamotate de prea multă vreme!

Veşti din China: O noua reglementare privind intrarea şi ieşirea străinilor

Guvernul chinez a promulgat luni, 22 iulie 2013, o noua reglementare privind intrarea- ieşirea din ţară care vizează standardizarea eliberării vizelor pentru străini, precum şi a serviciilor de resort şi a administrării vizelor.

Reglementarea are 39 de articole şi va intra în vigoare la 01 septembrie, înlocuind actuala reglementare, care datează din 1986.

Bazată pe scopul de intrare al solicitantului, reglementarea clasează vizele obişnuite în douăsprezece tipuri, cu o nouă viză de categorie R  ce se va elibera experţilor străini cu înaltă calificare.

Un alt nou tip de viză, viza de categorie Q, a fost introdus pentru străinii care vin în China în vizită la persoane apropiate.

Această nouă reglementarea va contribui la salvgardarea securităţii naţionale şi întărirea măsurilor de control vizate, înlesnind totodată schimburile normale de persoane, a arătat un purtător de cuvânt al Biroului pentru afaceri legislative al Consiliului pentru Afaceri de Stat ( guvernul chinez) .

Conform reglementării, întreprinderile financiare, educative, medicale, precum şi de telecomunicaţii, pot, atunci când este necesar, să verifice identitatea străinilor prin intermediul agenţiilor pentru administrarea intrării- ieşirii din ţară din cadrul organismelor locale ale securităţii publice.

Această nouă reglementare este destinată a reglementa problema intrării, şederii şi locului de muncă ilegale ale străinilor în virtutea legii intrării şi ieşirii din ţară. 

Ea precizează circumstanţele unei şederi ilegale. 

Un străin cu şedere ori rezidenţă peste perioada autorizată prin viză ori certificat de rezidenţă se află în situaţie de neregularitate, se precizează în document.

Se aplică şi prezenţa ilegală străinilor admişi în ţară fără viză, care rămân în China peste perioada de exceptare a vizei şi care nu depun o cerere pentru permis de şedere sau certificat de rezidenţă.  

Orice străin care se deplasează în afara regiunii la care este limitat sejurul său va fi de asemenea considerat drept rezident ilegal, adaugă documentul.

Reglementarea stipulează că, studenţii stăini care au nevoie să se angajeze în regim de timp parţial sau să efectueze stagii, pot, cu aprobarea şcolilor lor, să ceară agenţiilor pentru administrarea intrării- ieşirii din ţară ale organismelor locale ale securităţii publice, să precizeze această informaţie pe certificatul lor de rezidenţă. 

Reglementarea adaugă că străinii care şi- au părăsit ori au schimbat locurile de muncă, precum şi studenţii străini care au părăsit instituţiile la care au fost înscrişi, trebuie să informeze imediat asupra acestui aspect agenţiile pentru administrarea intrării- ieşirii din ţară ale organismelor locale al securităţii publice la nivel de district sau la nivel superior acestuia.

Victorie chinezeasca la Wimbledon

In finala de dublu feminin de la Wimbledon/ Londra, Marea Britanie, chinezoaicele Peng Shuai ( China continentala) / in dreapta in fotografie si Su Weixie ( Taiwan) / in stanga in fotografie 
le- au invins in 6 iulie 2013 in doua seturi pe australiencele Ashleigh Barty si Casey Dellacqua.

foto: Wang Li

http://www.chine-informations.com/actualite/photos-peng-shuai-et-su-wei-hsieh-remportent-la-finale-du-double_56152.html

Vesti din China: La Pekin s- a inaugurat cea mai mare cladire din lume

La 01 iulie 2013 a fost inaugurata in China, la Chengdu 
(capitala provinciei Sichuan, capitala care are 14 milioane locuitori, o megalopola cu cea mai mare rata de crestere, capitala - printre altele- : majong- ului, iar Sichuan- ul: patria ursului panda urias, dar si a electronicelor si industriei IT chineze, a tenisului in China etc.),

cea mai mare cladire din lume: 1.76 milioane kmp; 500 m lungime, 400 m latime, 100 m inaltime, 18 niveluri din otel si sticla. Amplasata deasupra uneia dintre statiile de metrou din Chengdu, cladirea este de 20 de ori mai mare decat cladirea Operei din Sidney, de 3 ori mai mare decat Pentagonul. 
Pentru a compara in plus marimea cladirii: aeroportul din Dubai, pana acum cea mai mare cladire din lume, are 1. 5 milioane kmp; in Europa, cea mai mare cladire este piata de flori din  Aalsmeer, Olanda, cu 990.000 mp. Foarte probabil ca in urmatorii ani in China vor aparea si alte asemenea cladiri. 
Constructia a inceput in 2010 si a fost finalizata si data in folosinta in 1 iulie a.c. adica intr- un interval de timp scurt pentru o cladire de asemenea talie. 

New Century Global Center, Chengdu

In interior, cladirea are ceea ce se afla de obicei in asemenea mega- centre: un cinematograf cu 14 sali IMAX, mici magazine, restaurante, birouri, hoteluri, un pseudo- sat mediteranean. Ce are specific: o enorma plaja artificiala cu apusuri de soare realiste si o briza usoara, iluzie posibila datorita unor imense ecrane LED pe una dintre laturi. 

Chiar langa cladire se va afla un centru de arta cu o suprafata de 45.000 mp.

http://www.gizmodo.fr/2013/07/08/plus-vaste-batiment-monde-chine.html

China vãzutã de la Bruxelles

Dincolo de interfaţa spectaculoasă cu care China impresionează în ultimii ani – kilometrii de autostrăzi moderne, zgârie-norii Shanghai-ului, trenurile de mare viteză sau numeroasele aeroporturi, nu mai este o noutate pentru nimeni nici puterea sa economică cu care a reuşit să pătrundă pe pieţele externe, inclusiv în marile state europene.

Dacă până nu de mult chinezii erau recunoscuţi pentru mâna de lucru foarte ieftină, azi vorbim deja de mari investiţii în sectorul energetic, sau mai mult, în cel bancar în ţări precum Germania.

Nu aş insista pe disputele comerciale şi noile reglementări legislative privind taxele impuse pentru anumite produse, pe care le cunoaşteţi deja. Interesul liderilor europeni este însă ca ţările lor sã dezvolte relaţii cu Gigantul Asiatic, dar totuşi să nu iasă “şifonaţi” la final. După Rusia, prima ţară membră UE care a stabilit un parteneriat strategic cu China a fost Franţa.

Dacă e să citez dintr-un recent raport realizat de un think-thank din Bruxelles, “Din punctual de vedere al UE, China este văzută tot mai mult ca un partener în afaceri internaţionale”, spunea Viorel Isticioaia-Budura, Director General pentru Asia la Serviciul European de Acţiune Externă (corpul diplomatic al Uniunii Europene). "UE, ca entitate colectivă, ca un actor internaţional, într-adevăr înţelege multe dintre provocările cu care naţiunile din Asia se confruntă acum, inclusiv China", completa Isticioaia-Budura. Acesta explica faptul că “pentru a asigura cooperarea, China ar trebui să includă pe agenda sa portofolii precum clima, cultura sau infrastructura în relaţiile sale bilaterale”. China este conştientă de faptul că trebuie să lucreze cu Europa şi alţi parteneri, mai degrabă decât să focalizeze eforturile sale pentru a dezvolta o "relaţie de mare putere", după cum foarte bine sublinia raportul.

Ca lider european, cu ceva timp în urmă, Dacian Cioloş declara: "Sectorul agriculturii este esenţial atât pentru China, cât şi pentru Uniunea Europeană. Acest plan de cooperare reprezintă un pas înainte în angajamentul nostru de a conlucra în vederea gestionării provocărilor comune. Putem răspunde acestor provocări prin stabilirea unor relaţii în domeniu mai puternice şi mai apropiate, atât la nivel internaţional, cât şi bilateral, prin intermediul unor acţiuni şi proiecte de colaborare concrete".

Întrebările rămân cu privire la direcţia politicii externe a Chinei, odată cu instalarea noii conduceri. Mulţi se întreabă dacă relaţia Beijingului cu Statele Unite se va dezvolta într-un parteneriat privilegiat "G2", sau o confruntare peste conflicte de interese din Pacific, dar evident la fel de important este, şi care va urma să fie relaţia Chinei cu Europa?

Grupul ţărilor energente, format din Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, şi-au redus semnificativ în ultimul an rezervele financiare în euro, nemulţumite de evenimentele actuale. Astfel, procentul de 24%, este la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2002 încoace. În cadrul recentului Summit din Africa de Sud, Jacob Zuma, preşedintele ţării gazdă spunea: "Nu cu mult timp în urmă, am discutat despre formarea unei bănci de dezvoltare... În prezent suntem pregătiţi de lansarea acesteia”. S-au făcut chiar speculaţii că cele cinci state doresc să aibă o monedă proprie care, având în vedere că în prezent BRICS reprezintă 40% din populaţia lumii şi o putere economică, cu o cincime din PIB-ul mondial, ar avea mari şanse să concureze cu dolarul american şi cu moneda euro.

Anul acesta, la începutul lunii mai, cea mai mare firmă de avocatură a Chinei îşi deschidea porţile şi în Bruxelles, pentru a putea reprezenta cât mai bine interesele clienţilor săi implicaţi în actele ce se “joacă” pe scena europeană.

La aproape 65 de ani de relaţii diplomatice între România şi China, premierul român Victor Ponta declara recent că îşi doreşte un parteneriat strategic, ce vizează colaborarea politică, evident cea economică care este cea de substanţă, dar şi culturală, în sectorul educaţiei, precum şi în alte domenii.

Dan LUCA este directorul Reţelei Europene EurActiv şi profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti (SNSPA) şi Cluj-Napoca.

Vesti din China: Vizita in China a avionului prezidential ...

( din presa de limba romana de la Pekin)

 Unde mai găsesc o bucată de lider?

Când mergi la o nuntă şi accepţi să discuţi despre înmormântări şi crime odioase, să scuipi birjăreşte căutând să echilibrezi nivelul tragediei de departe, ceva nu funcţionează la nivelul sinapselor.

Este o şansă când respiri aerul aceleiaşi camere cu liderii unor naţiuni, chiar dacă asta nu înseamnă o vizită oficială. Este o chestiune de raportare când unii dintre lideri sunt înconjuraţi de consilieri şi miniştri care uită unde se află, rămânând agăţaţi cu privirile în tavane, în timp ce au în faţă lideri mondiali. Este o neşansă când în grupul tău profesional găseşti indivizi cu preaplinul propriului “eu”, goi până la transparenţă când vine vorba despre unde sunt, ce se întâmplă, care este subiectul, care este atitudinea obligatorie.
Suntem, ca naţiune, conduşi de lideri mult prea depăşiţi de evenimente, mult prea puţin înconjuraţi de reali consilieri, asediaţi de persoane cu o colecţie de diplome, dar incapabile să ofere o imagine reală a contextului în care se află liderul. O obrăznicie generală, de la primul urcat în avion, până la cel din urmă jurnalist trimis peste mări şi ţări să ilustreze vizite guvernamentale, concretizate exclusiv la nivel de poză şi mirări similare celui venit dintr-o ţară lipsită de autostrăzi, ajuns în lumea celor care au drumuri cu 12 benzi pe sens. Fără îndoială, primul urcat în avion îşi merită consilierii incapabili şi jurnaliştii care, la capăt de lume, tot probleme din troaca locală discută. În acest context, poza oficială nu schimbă cu nimic realitatea relaţiilor bilaterale. Un superficial se înconjoară permanent de superficiali, iar cei care scapă de această caracterizare sunt ceva exotic, lipsiţi de audienţă şi interes. Şi de această dată suntem obligaţi să fim conduşi de oameni care învaţă la locul de muncă, mult prea tineri profesional şi moral.
Când mergi la o nuntă şi accepţi să discuţi despre înmormântări şi crime odioase, să scuipi birjăreşte căutând să echilibrezi nivelul tragediei de departe, ceva nu funcţionează la nivelul sinapselor. Când gestul, atitudinea şi limbajul demagogic la modă sunt repere unice, mesajul de la intrarea în Infern devine amuzant, căci speranţele nu sunt pentru cei în viaţă. Asta chiar dacă nivelul intelectual al maselor a fost diminuat suficient pentru ca identificarea unui lider obraznic să devină reper. Superficialitatea unui meseriaş cu acoperire naţională dă o notă proastă nu doar la nivelul relaţionării dintre state, nu doar între prieteni. Oricât te strădui să pozezi deştept, reuşind chiar şi o mimică struţoidă, cine are treabă nu caută parteneri lipsiţi de anvergură, chiar dacă uneori un saltimbanc e bun la casa omului. Dar, ce te faci când numai tumbele şi giumbuşlucrurile sunt marile rezultate? Când reduci durata întâlnirilor programate pentru a merge la plimbare şi cumpărături? Toate sunt dovezi ale nivelului de înţelegere a realităţii personale, care excedă realitatea obiectivă.
Cum ar fi dacă toţi părinţii care au ceva de pus la punct în relaţia cu proprii copii sau partenerii de viaţă ar ieşi în stradă sau la televizor pentru a-şi exprima public plăcerea umilirii coabitatului. Tradiţionalul “nimic din casă” a dispărut de pe meleagurile pe care oaia mioritică mai paşte încă, asta fiind o altă demonstraţie că dacă americanii şi chinezii au dezvoltat “diplomaţia ping pong“, noi putem promova “coabitarea ping pong” în care argumentele au fost înlocuite cu umilirea publică. Superb …

PS – Orice posibilă asemănare cu personajele implicate în ultima vizită în China a fostului avion prezidenţial este aşa cum doriţi.

http://dantomozei.ro/2013/07/06/comentariu-unde-mai-gasesc-o-bucata-de-lider/

Vesti din China: Intalnire la nivel inalt China- Romania

Din presa romana avizata:

http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15125965-facut-ponta-china-citeva-consideratii-despre-vizita-premierului.htm

Vesti din China: primul parc modern de distractii pentru copii in orasul Lhassa

Parcul ce poarta numele Copilul fericit ( in tibetana) s- a deschis vineri, 31.05.2013, pentru a celebra Ziua internationala a copilului. Imagini din parc:

Foto: Purbu Zha

Vesti din China: Ziua portilor deschise la Curtea Populara Suprema a Chinei

Circa 120 de elevi si cadre didactice de la Liceul si colegiul nr 166 precum si de la Scoala generala Banchang au vizitat joi, 30 mai 2013, Curtea Populara Suprema a Chinei in cadrul unei zile a portilor deschise organizata de institutie.

se viziteaza o sala de audiente

Un muzeograf al Muzeului tribunalelor din China prezinta elevilor sistemul judiciar chinez

Moment din vizita la Curtea Populara Suprema a Chinei

Elevii asculta o prezentare despre Curtea Populara Suprema a Chinei

Elevii pun intrebari in cadrul zilei portilor deschise

foto: Wang Quanch

Vesti din China: Impresionanta comemorare

In 12 mai s- au implinit deja cinci ani de la marele seism, de 8 grade pe scara Richter, din Sichuan.
Fotografii de la comemorarea organizata la Beichuan:

Vesti din China: Bujori infloriti in Gansu

Au inflorit bujorii in provincia Gansu:

Vesti din China: Halou solar in Tibet

Halou solar in Tibet, in 12 mai 2013, la Qamdo:

Veşti din China: Eveniment

Xi Jinping ales prşedinte al Chinei şi preşedinte al Comisiei militare centrale

Xi Jinping, secrtar general al Comitetului central al Partidului comunist chinez, a fost ales ieri, 14 martie 2013, preşedinte al Republicii Populare Chineze şi preşedinte al Comisiei militare centrale a ţării.  

Cu ocazia celei de- a patra şedinţe plenare a primei sesiuni a celeie de- a 12- a Adunări Populare Naţionale (APN, Parlamentul chinez), deputaţii au ales de asemenea pe Zhang Dejiang în funcţia de preşedinte al Comitetului permanent al APN.

Li Yuanchao a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al republicii. 

Cei treisprezece vicepreşedinţi nou- aleşi ai Comitetului permanent al APN sunt: Li Jianguo, Wang Shengjun, Chen Changzhi, Yan Junqi, Wang Chen, Shen Yueyue, Ji Bingxuan, Zhang Ping, Qiangba Puncog, Arken Imirbaki, Wan Exiang, Zhang Baowen şi Chen Zhu.

Wang Chen a fost ales secretar general al Comitetului permanent al APN.

Deputaţii au mai ales 161 de membri ai Comitetului permanent al APN.

Conform regulilor electorale şi de numire adoptate în cursul sesiunii APN, alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al Comitetului permanent al adunării sunt non- competitive. În schimb, alegerea membrilor Comitetului permanent al parlamentului chinez sunt competitive. Marja de eliminare în cursa alegerilor a fost de 8%, faţă de 7% la alegerile precedente din urmă cu cinci ani. 

De altfel, deputaţii au adoptat un plan de remaniere a guvernului ce vizează reducerea birocraţieie şi sporirea eficienţei guvernului.