Se afișează postările cu eticheta cabinete traduceri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cabinete traduceri. Afișați toate postările

marți, 8 noiembrie 2011

Poate vă interesează: despre traduceri autorizate

E bine să citiţi şi comentariile din josul articolului . 

Dacă stăm strâmb şi judecăm drept, traducerea se face în limba maternă, dintr- o limbă învăţată. Cum nu găseşti pe toate drumurile vorbitori nativi de diverse limbi care să- ţi facă traducerea, ar trebui cel puţin ca revizia de text să o facă un vorbitor nativ. Lucru rarisim, evident! Dar chiar să traduci documente oficiale cu google, mi se pare cam mult peste limite.

PROTECŢIA CONSUMATORULUI: "Mi-au tradus greşit în franceză un act oficial, folosindu-se de Google translate"

Vă răspunde Sorin Mierlea, preşedinte la Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România
Anca: Lucrez în Franţa şi am fost acasă pentru o luna pentru a-mi reînoi nişte acte. Cu această ocazie, mi-am tradus nişte documente în franceză pentru a le putea folosi când mă reîntoarceam. Am fost la un birou autorizat de traduceri şi am lăsat acolo actele. Când m-am dus peste două zile să le iau, am văzut că actele erau traduse foarte prost, parcă erau făcute cu Google translate. Le-am spus acest lucru şi mi-au spus că traducătorul lor e autorizat şi firma e autorizată şi că actul e bine tradus. Era vizibil că nu e aşa, dacă mă duc cu aşa ceva în Franţa râd de mine. I-am rugat să-l refacă, însă nu au dorit. Aş dori să ştiu unde pot să reclam acest birou de traduceri?

Autorizaţiile pentru obţinerea diplomei de translator se eliberează de către Ministerul Justiţiei, pe baza unei documentaţii depusă de solicitant. În cazul în care consideraţi că drepturile de consumator v-au fost încălcate, vă puteţi adresa cu o reclamaţie Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania, (Secţiunea Reclamaţii de pe www.protectia-consumatorilor.ro sau pe reclamatii@protectia-consumatorilor.ro ) sau Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin Comisariatele judeţene pentru Protecţia Consumatorilor.

Citiţi mai mult: PROTECŢIA CONSUMATORULUI: "Mi-au tradus greşit în franceză un act oficial, folosindu-se de Google translate" - Protecţia Consumatorului > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/protectia-consumatorului-la-un-birou-de-traduceri-mi-s-a-tradus-gresit-cu-google-transl-952712.html#ixzz1d9DiBQSx
EVZ.ro

Poate vă interesează: Traducătorii trădaţi

Traducătorii trădaţi
de Daniel Nicolescu

E aproape imposibil să fii azi, în România, traducător cu normă întreagă. Mă refer, desigur, la traducătorii de carte - beletristică sau chiar non-fiction -, iar nu la cei care transpun în altă limbă prospecte de şuruburi sau medicamente. Ori la cei care au prins (dar pentru asta trebuie un exerciţiu special şi îndelungat) un post la "simultanele" din spaţiul diplomatic. Ci la aproape anonimii truditori (Elisabeta Lăsconi îi numea cu o formulă care are toate şansele să aibă carieră îndelungată: "cei fără nume pe copertă") care încearcă să aducă lumea în România şi România în lume, pe calea literaturii. Un exerciţiu din ce în ce mai anevoios, în care se lasă prinşi amatori tot mai puţini.
Unii dintre traducători au fost, la rândul lor, scriitori, cu operă notabilă şi prestigiu aşezat. E drept, categoria acestora s-a subţiat teribil în vremea din urmă, pentru că, nu-i aşa, scriitorii îi citesc arareori pe scriitori, dară-mi-te să-i mai şi traducă. Până nu demult, traducerea era (şi) o treaptă importantă în ucenicia literară, iar marile viitoare condeie se exersau dacă nu programatic, măcar asiduu în transpunerea textelor altora. Şi o făceau, cu har şi fără pic de sastiseală, şi după ce căpătau un nume strălucitor pe copertă. E, poate, de prisos, să amintesc în acest sens mari cupluri precum Baudelaire/Poe, Proust/ Ruskin, Nerval/ Goethe dar şi Blaga/ Goethe, Coşbuc/ Homer etc. etc. Dar asta e istorie. După ce s-a stins Mircea Ivănescu, marea literatură universală are toate şansele (cu mici dar lăudabile excepţii), la noi, să rămână definitiv în grija traducătorilor profesionişti. Ceea ce, teoretic vorbind, nu e rău, câtă vreme cunoaşterea limbii sursă & limbii ţintă e dublată de talent, de osârdie, de devoţiune, de o solidă cultură generală. Atât doar că traducătorii-traducători, cum sugeram în preambulul acestui articol, nu prea au vântul editorial la pupă şi deci nici prea multe motive să facă exces de talent sau de probitate profesională.
Într-un articol din săptămânalul L'Express (13-19 iulie 2011), în care era vorba despre mari şi susţinute colaborări între scriitori de raftul întâi (de la Nabokov la Philip Roth, şi de la Eco la Marquez) şi traducătorii lor din Franţa (cu care cei dintâi aveau nu doar schimburi regulate de misive, ci şi întâlniri pe teme de strategie a transpunerii, încheiate îndeobşte prin prietenii durabile), autoarea eseului, Marianne Payot, ajungea la următoarea, rezonabilă, concluzie: pentru o bună traducere, e nevoie de nenumărate calităţi intelectuale; dar nu numai atât: să nu uităm că textul "îşi pătrunde traducătorul, că ajunge să fie visat noaptea şi repetat obsesiv ziua, că devine o muncă osmotică, înrobitoare. Toate acestea în schimbul unei sume medii de 22 de euro pentru o foaie de 1.500 de semne. Acesta este motivul - susţine dna Payot - pentru care au proliferat traducerile mediocre."
Vă vine să credeţi că asta e motivul pentru care în Franţa există traduceri proaste? 22 de euro pentru 1.500 de semne? Pentru cine cunoaşte tainul mediu primit de un traducător din România (adică 2,5 euro pentru 2.000 de semne, adică de zece ori mai puţin), cuantumul franţuzesc pare o pleaşcă din Pays de Cocagne. Şi, totuşi, lucrurile aşa stau. Presupunând că un traducător român ar da gata, lucrând la foc continuu, 100 de pagini pe lună, ar însemna că va primi în acest interval 250 de euro. Păi, îţi ajung lunar atâţia bani de-o osmoză? De-o întrepătrundere sau de-o visare cu ochii deschişi la nu ştiu ce picior metric sau topică imposibilă?
Şi vă mai întrebaţi de ce patronul traducătorilor, sf. Ieronim, stă, în mai toate reprezentările lui plastice, mâhnit şi cu mâna pe-un craniu...

vineri, 21 ianuarie 2011

Finantare cabinete traduceri: detalii

Cabinetele de traduceri, cele veterinare, precum şi cei care prestează servicii de consultanţă în mediul rural pot primi finanţare europeană nerambursabilă în valoare de 200.000 de euro, informează un comunicat emis în 06 ainaurei de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).


“Mai precis, este vorba de banii ce se pot obţine prin Măsura 312 – “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”, pentru finanţarea unor activităţi aferente diviziunilor 69, 70, 71, 74 şi 75 din Codul privind Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN)”, se arată în comunicat. Astfel, microîntreprinderile din mediul rural pot primi sprijin financiar nerambursabil pentru derularea de activităţi juridice, de contabilitate şi audit financiar, dar şi pentru consultanţă în management. Totodată, sunt eligibile şi cabinetele de arhitectură, consultanţă tehnică sau de testări şi analize tehnice. Oportunităţi de finanţare au şi activităţile de design specializat, fotografie sau de traduceri autorizate. O categorie aparte de activităţi care pot primi finanţare prin Măsura 312 sunt cele veterinare, mai precis cabinetele medicale veterinare, care beneficiază şi de un punctaj mai mare în criteriile de selecţie.


Având în vedere lipsa de servicii profesionale de calitate în mediul rural, finanţarea nerambursabilă, pe care un solicitant o poate obţine, constituie o şansă importantă pentru dezvoltarea unor activităţi profitabile. Finanţarea nerambursabilă în cadrul acestei măsuri de investiţii poate ajunge până la 70% din valoarea totală eligibilă a investiţiei, dar nu va putea depăşi 200.000 de euro. Până în acest moment au fost depuse 3.980 de cereri de finanţare pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi. Dintre acestea au fost semnate contracte de finanţare pentru 1.339 de proiecte, în valoare nerambursabilă de 196,67 de milioane de euro.


O nouă sesiune de primire a cererilor de finanţare pentru Măsura 312 va avea loc anul acesta în perioada 2 – 31 mai, conform calendarului propus pentru sesiunile de depunere aferente anului 2011.


Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Măsura 312 sunt microîntreprinderile şi persoane fizice neînregistrate ca agenţi economici care se vor angaja însă ca până la data semnării contractului de finanţare să fie autorizate cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprinderi.

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE ACCESATI IONUT.TOMASCU@CCISV.RO


http://www.ccisv.ro/pagini/?p=449