Poate vă interesează: Chine: Wen répond aux inquiétudes le jour d'un appel à manifester De Dan MARTIN (AFP) – Il y a 5 heures

http://www.google.com/hostednews/afp/article/ALeqM5go--nYjCIZO44-T65B9qvp0zjWsw?docId=CNG.761ec92d8d58f5ce676f284f0528640d.5d1

Veşti din China:Premierul Chinei a discutat pe Internet cu locuitorii Chinei

http://romanian.cri.cn/341/2011/02/27/1s115050.htm


http://french.cri.cn/781/2011/02/27/442s238993.htm

Veşti din China: Plenul ANP, studiu de atmosferă

( preluare din presa de limbă franceză - jurnalişti francezi- de la Pekin)


În atmosfera instabilă şi capricioasă a acestei primăveri 2011, plenul ANP ( 5/03) se anunţă pasionant, bogat în evenimente neprevăzute suscitate de maturizarea intelectuală şi morală a societăţii, de progresele sale în lume, de schimbarea echipei aflate la putere şi, desigur, filigranul arab „ primăvara iasomiei” .
În ajunul plenului, se vede mai întâi un vals al conducătorilor principalelor organe de supraveghere. Vice- guvernatorul provinciei Anhui, Sun Zhigang ( 57 de ani) devine nr 2 al NDRC ( Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă) şi şeful Biroului pentru reforma în sănătate. La 54 de ani, fostul vice- primar al oraşului Chongqing, Zhou Mubin este făcut Vice Preşedinte al CBRC, organismul de supraveghere a băncilor, la şefia căruia va putea candida odată cu pensionarea actualului şef Liu Mingkang. Nr 2 al NDRC, inginerul economist Liu Tienan ( 56 de ani) va conduce biroul naţional pentru energie. Miao Wei ( 56 de ani) , fostul şef al automobilelor Dongfeng este numit ministru al MIIT ( Ministerul Industriilor şi Tehnologiilor Informaţiei) . Iar la 56 de ani Li Cigui, vice- primarul oraşului Xiamen, devine directorul Biroului naţional pentru oceane.
Aceste promovări de tehnocraţi tineri trebuie să permită relansarea reformelor, în prezent letargice. Astfel, în domeniul energiei, tarifarea şi taxarea trebuie revăzute în întregime, pentru a impune economiile şi alegerile filierelor, fără însă a arunca în stradă beneficiarii. În ce priveşte oceanele, desfăşurarea ( militară, tehnologică) aflată în curs, trebuie însoţită de comunicarea cu ţările riverane, o împărtăşire a alianţelor: o întreagă paletă de acţiuni diplomatice care încă lipsesc, pentru a limita riscurile auto- izolării.
Aceste promovări pot fi puse pe seama Preşedintelui Hu Jintao, care impune succesorului său, Xi Jinping, o administraţie viitoare având ca nucleu oamenii lui, aşa cum a făcut acum 10 ani şi Jiang Zemin.
Se observă chiar o serie de numiri „ tinere” în sfera kaki. Zhang Jianping ( 54 de ani) devine comandor al regiunii militare aeriene ( RMA) din Jinan, Yi Xiaoguang ( 52) al celei din Nankin, Jiang Jianzeng al celei din Pekin … Ori, cel puţin Zhang şi Yi nu sunt de origine aristocratică roşie, ci de rang social înalt, cooptaţi în sfera politică drept recunoaştere a calităţilor lor de piloţi.

Acestea traduc voinţa de a se urmări modernizarea APL, armata chineză. Sursa acestor promovări încă nu este clară – „ gang- ul prinţişorilor” lui Xi ori „ Liga tineretului” lui Hu, cele două curente de mişcare ce îşi împart puterea. Ele pun în lumină în orice caz rolul armatei, ca arbitru curtat în actualul război secret de succesiune.

Fapt foarte notabil, această armată chineză, este în mod spontan mai aproape de Xi decât de Hu, de liderul de mâine decât de cel de azi. În sânul său, fiii cadrelor istorice precum Xi sunt o mulţime. Iar Xi şi- a trăit majoritatea carierei pe orbita APL, în regiuni de coastă în anii ’ 70, alături de mici ofiţeri precum Guo Boxiong, Ma Xiaotian sau Xu Qiliang. Au trecut împreună peste vremuri grele, au urcat împreună eşaloanele, creând legături de neclintit. Implicaţiile unor astfel de legături sunt puternice: după 2012, importanţa, respectiv puterea armatei va creşte şi mai mult odată cu primul său port- avion şi un parc de submarine mărit de la 15 la 77.
Totodată, politica viitoare va fi un compromis între cele două curente de mişcare: orice viraj brusc va fi exclus.

În acest Plen, datorită nervozităţii crescânde cauzate de inflaţie, sensibilitatea populistă a ANP va fi exacerbată. La nivelul cel mai înalt în sfera socială apar cu bruscheţe apeluri la mai multă transparenţă şi responsabilitate, în mod special faţă de problemele de securitate alimentară, precum aceea a orezului, din care 10% ar fi contaminat cu cadmiu. Corupţia e şi ea pe eşichier, ca şi explozia bugetului Jocurilor Asiatice 2010 de la Canton, de la 2 MM la 120 MM¥, în legătură cu care Parlamentul local solicită justificări.
În fine, se va vedea o progresie a fibrei rurale: de pildă, promisiunea de suplimentare a creditului acordat ţăranilor, care începând cu 2010 primeau 405MM$ de noi credite, respectiv 33% din total- faţă de un procent de 52% din populaţie.

Veşti din China:Alertă alimentară- China în pragul acceptării organismelor genetic modificate

din presa franceză ( jurnalişti francezi) la Pekin:

Cu cei 12 mm de ploaie începând din 12 septembrie, Shandong- ul n- a mai cunoscut o astfel de încercare de două secole. Pentru alte şapte provincii precum Hebei, Henan, Jiangsu şi Shanxi de cel puţin 50 de ani. Seceta şi frigul ameninţă în diverse grade de severitate 9.5 milioane de hectare din acest „ grânar” al ţării, prost protejate din cauza absenţei zăpezii, care a lipsit la întâlnirea programată în acest an. 2.6 milioane de ţărani şi 2,8 milioane de capete de animal au apa raţionalizată. La sfârşitul lui ianuarie 2011, Wen Jiabao, primul ministru, dădea alarma convocând de urgenţă consiliul de miniştri, în urma unui turneu de inspecţie.
După 15 zile de mobilizare, se pare că a fost evitat ceea ce era mai rău. Pierderile ar trebui să se limiteze la 4 Mt, ceea ce e foarte suportabil, faţă de 65 Mt de stocuri strategice. Mai mult, China va importa 3 Mt de grâu de înaltă calitate, pentru a acoperi nevoile pe care speciile locale de grâu nu le pot acoperi. Sub rezerva unor căderi de ploaie suficiente în următoarele 50 de zile, s- ar evita o adevărată catastrofă, rezultat al unei solide politici agronomice care difuzează seminţe mai rezistente la secetă şi irigarea economică prin pulverizatoare şi dispozitive cu picurător. La preţul aurului, zeci de mii de rachete încărcate cu sare şi emulsie de argint au fost lansate deasupra Pekinului şi zonelor ameninţate, lucru ce a permis nişte modeste căderi de zăpadă, suficiente însă pentru a evita moartea plantelor aflate în stadiul critic al sfârşitului de înspicare ( al formării spicului) . Pekinul a deblocat ( 10/02) 2 MM$ pentru prime de irigare ( 22/27$/ha) şi pentru forarea 1350 de puţuri de urgenţă.
În fond, ministerul agriculturii a declanşat un program decenal de reabilitare a unei reţele rurale de canalizare fisurată şi perimată datând din anii '50, în prezent cauza pierderii la sursă, înainte de a ajunge la culturi, de până la 70% din apă. Din cauza acesteia agricultura constituie de departe primul utilizator de apă din China, care a dus la pierderea în câteva decenii a unor resurse fosile constituite în milioane de ani: 650 MM$ sunt destinaţi pentru o perioadă de 10 ani acestui proiect de salvare.
Rămâne în discuţie foarte reala problemă a speculaţiei chineze şi mondiale, + 71% începând din vară la bursa din Chicago, + 2% nu mai departe de data de 08/02, urmare a anunţului FAO ( Food Agriculture Organization) privitor la o alertă alimentară în China. Pe pieţe are loc o supraveghere strânsă în vederea aprovizionării ( la nevoie chiar scoţând din stocul de rezerve publice) şi o urmărire susţinută a creşterii preţurilor, care a fost de 4,9% în ianuarie.
Alerta a fost totuşi una caldă şi s- a putut simţi neliniştea conducătorilor de origine rurală, foarte sensibilizaţi în probleme de nutriţie. Ce consecinţe ar decurge de aici pentru viitor? Pentru 2011 FAO vede rezervele chineze micşorate cu 6,4%, reducând marja de manevră a statului faţă de alte intemperii viitoare. O vulnerabilitate înrăutăţită de incapacitatea regimului de prevenire a eroziunii „ centurilor verzi” din jurul oraşelor, precum uzina BYD construită „ în plin câmp” la Xian- proiect blocat în 2010, dar pentru câtă vreme? Au fost pierdute în total 8 milioane de hectare începând din 1996, într- o ţară ce nu dispune decât de 7% din pământul arabil al lumii, faţă de 23% populaţie. O soluţie ar fi trecerea la OGM ( organism modificat genetic) , vechi subiect de cercetare coordonată în toate universităţile din ţară: specii de grâu şi porumb care să valorifice mai bine apa, dar şi mai tolerante în ce priveşte seceta şi căldurile mari în perioada fecundaţiei şi a umplerii boabelor, orez şi porumb mai tolerante faţă de insecte, care se înmulţesc sub impactul încălzirii climatice.
O altă soluţie ar putea fi găsită în afara graniţei, în special în Africa, continent unde Pekinul susţine din ce în ce mai mult agronomia atât tehnic cât şi financiar. În 2010 livrările africane de fructe şi legume, ulei şi cereale către Imperiului de Mijloc, rămâneau limitate la 3% din exporturile continentului african faţă de China, dar în creştere puternică - în Africa de Sud, cifra tinzând să atingă 90 M$, dublu faţă de 2009. Or, agricultura este unul dintre puţinele lucruri pe care Africa ştie să le exporte în prezent: în mod clar, între aceste două universuri se anunţă inevitabil o nouă sinergie planetară!

Veşti din China

Ştire de pe CNTV
Ieri, 12.02.2011, la 15.30 s- a semnalat în zona turnurilor gemene din Shanghai ( staţia Lujiakou, districtul Pudong) un fum gros, în legătură cu care primăria districtului Pudong a comunicat că nu era fum, ci abur provenind de la instalaţia de aer condiţionat a unuia dintre turnuri.
Ştirea mai precizează că în 09.11.2010 s- a semnalat de asemenea că ar fi fost fum în zona celor două turnuri, însă nici atunci nu a fost fum ci abur provenind de la o supapă de răcire de pe acoperişul clădirii.

Veşti din China

Abia acum reuşesc să postez un articol pe care l- am citit în urmă cu o lună şi mi s- a părut că v- ar interesa. Este preluare din presa de limbă franceză ( jurnalişti francezi) de la Pekin.

Xi Jinping 习近平 şi Bo Xilai 薄熙来

La schimbarea anilor, două cadre de la cel mai înalt nivel se află sub luminile rampei : Xi Jinping,

fără voia sa datorită scurgerilor de informaţii de pe Wikileaks,

Bo Xilai,

patronul Chongqing, în mod voit. Şi unul şi celălalt se află în cursa pentru puterea supremă din 2012, primul desemnat, celălalt outsider. Diferenţa de stil dintre cei doi înalţi funcţionari de stat sare în ochi, Xi cultivând umbra, iar Bo campaniile spectaculoase.

Ultima dintre campaniile sale ( 3/ 01) constă în a face din Chongqing TV un bastion al culturii maoiste, cu dimineaţa cântece revoluţionare şi lecturi din Timonier, după- amiaza filme „ cu valoare socială”, gen Marşul cel Lung sau Războiul din Coreea, iar de la 19 la 23, seriale roşii, ce înlocuiesc varietăţile şi serialele tradiţionale.

Demersul nu este lipsit de sens. Pe baza bogatei videoteci de propagandă care împietreşte sufletul ţării de două generaţii, această televiziune tematică este puţin costisitoare. Cei care alcătuiesc programele ştiu că tinerii se strâmbă la ideea de televiziune şi preferă internetul, mai puţin cenzurat, spre deosebire de vârsta a 3- a, care este pentru această „ nostalgie” . Cu siguranţă, odată cu intrarea în vigoare a grilei de programe, anunţurile publicitare dispar din noua grilă, audienţa scade. Dar „ televiziunea roşie” a lui Bo Xilai râvneşte la un alt public, aflat la 2500 km depărtare: cel din Pekin. Prin „ corect din punct de vedere politic” Bo vizează un loc în Biroul Politic şi mizează pe o problemă centrală a Chinei în 2011, vidul moral creat de abandonul comunismului. Vid pe care el încearcă să- l umplă printr- o anacronică întoarcere la origini.

De la numirea în 2007, activitatea sa la Chongqing nu s- a abătut niciodată de la această direcţie, închinată poate şi tatălui său, Bo Yibo, camarad al lui Deng Xiaoping. În 2009 făcea curăţenie în mafie ( 2000 de inculpări) . Apoi trimitea 750.000 de studenţi locali „ cel puţin o lună/ un an” la muncitori, ţărani şi soldaţi, ca în vremurile bune de altădată ale „ Rev. Cult. ” …

„ Televiziunea roşie” a lui vine la ţanc pentru a 90- a aniversare a PCC din 01 iulie 2011 şi la un an de la întronarea noului aparat Generaţia VI. Pentru profesorul Joseph Cheng ( City University/ HK) , Bo, mai degrabă zglobiu şi în vogă, se face mediatizat pentru a- şi asigura locul, în timp ce Xi, deja desemnat, „ aşteaptă la cald” fără a- şi asuma riscuri.

Şi iată că, dezvăluit de indiscreţiile lui Julian Assange, apare portretul lui Xi, schiţat de unul dintre prietenii săi din tinereţe, care a făcut imprudenţa să se confeseze ambasadei americane.

Omul ar fi „ exterm de pragmatic” , consacrându- şi întreaga energie de la cea mai fragedă vârstă în a urca spre puterea supremă fără a comite vreo greşeală. Se pare însă că este de o inteligenţă „ medie” , iar în faţa femeilor trece drept „ tern” .

În ciuda diferenţei de glamour şi putere dintre ei, Bo şi Xi au mult mai multe în comun decât ar părea. Şi unul şi celălalt se consideră îndreptăţiţi legitim în a conduce China datorită originii lor „ princiare” ( prin naştere) . Ambii şi- au axat cariera pe un scop „ mai roşu decât roşul” şi îşi îngrijesc imaginea de incoruptibili.

Dar mai ales, cei doi bărbaţi sunt hotărâţi să păstreze monopolul partidului, garantul stabilităţii şi creşterii puterii ţării în lume: nu va trebui să se conteze pe ei în ce priveşte reforma politică spre mai multă democraţie. Dar această convingere conservatoare comună ar putea forma baza unei alianţe între ei. Xi de altfel tocmai a făcut un turneu de inspecţie de trei zile la Chongqing, unde a lovit puternic prin aprobarea călduroasă dată operei rivalului său ( ceea ce constituie dovada forţei sale liniştite) : decapitarea triadelor şi tentativa de a reinsufla administraţilor săi fervoare revoluţionară.

Dintre toţi aceşti lideri, cel mai puţin anti- reformă este Li Keqiang,

adevăratul rival al lui Xi Jinping şi partenerul obligatoriu al acestuia în viitorul binom al puterii. Li pare mai angajat în populism şi apărarea bunăstării sociale prin programe pentru locuinţe şi asigurări sociale. Deşi protejat de Hu Jintao, Li apare în viitorul aparat de conducere drept fiul spiritual şi continuatorul lui Wen Jiabao.

Limba chineză: pronunţie

        Limba chineză este tradiţional scrisă în sinograme (hieroglife sau ideograme sau caractere chinezeşti). Sinogramele nu dau nici o idee asupra pronunţiei, de aceea lingviştii chinezi, dar şi străini au creat de-a lungul timpului transcrieri fonetice pentru a reda pronunţia sinogramelor. În 1958 în China a fost pusă în circulaţie Ladingzimu pinyin/Pronunţie bazată pe alfabetul latin sau mai scurt şi mai clar: transcriere fonetică latină, care este şi azi în vigoare.

Se foloseşte în texte scrise în alfabetul latin atât pentru

învăţarea limbii chineze scrise de către chinezi dar mai ales de către străini,

la organizarea dicţionarelor după criteriul fonetic,

la redarea numelor proprii chineze în scrieri din străinătate ori având drept public ţintă străini

pentru listare de text în limba chineză pe calculator.

        De menţionat că în afara acestei transcrieri fonetice chineze există în lume şi alte transcrieri fonetice ale limbii chineze, adaptate la diverse limbi, adică există transcrieri fonetice create de sinologi (persoane care studiază China şi limba chineză) din diverse ţări: Anglia, Germania, SUA, Franţa, Rusia, România etc.

        M-am hotărât să scriu rândurile de faţă fiind solicitată de mai mulţi prieteni puşi în situaţia de a trebui să citească tot mai des nume proprii chineze şi care,desigur, vor să le citească în mod corect.

        În România există un standard de stat privind pronunţia chineză de către vorbitorul nativ de limbă română.Din foarte diverse motive (unul dintre ele fiind acela că nu este cunoscut), standardul acesta nu este utilizat însă.

        Voi reda mai jos corespondenţele fonetice chineză-română aşa cum apar ele cel mai adesea scrise în română. Sunt sigură că dacă aveţi suficientă răbdare să citiţi cele de mai jos veţi constata că practic nu există sunet în chineză pe care să nu-l regăsim şi în română. Nu am încotro şi trebuie să spun că limba noastră este una dintre acele limbi în care se regăsesc toate sunetele de bază existente în lume. Este unul dintre motivele pentru care ar trebui să fim mai fericiţi în viaţa cotidiană şi mai mândri că Dumnezeu a lăsat să fie aşa,dar,cine se apleacă oare spre studiul foneticii? …

        Cele de mai jos vă dau niște repere pentru a vă putea descurca ocazional, deci nu au pretenția să poată să vă învețe pronunția în limba chineză. Pentru așa ceva trebuie să începeți să învățați chineză.

        Echivalenţe fonetice chineză-română:

        Unitatea fonetică minimă este silaba. O silabă este alcătuită din: iniţială + finală(-e) . Când silaba nu are iniţială spunem că are iniţială zero. Finalele sunt simple (o singură vocală) şi compuse ( două sau mai multe vocale, ori vocală/vocale şi consoanele: n sau ng).La sfârşit de silabă nu pot exista în chineza standard alte consoane în afară de -n şi -ng.

Iniţiale (consoane)

Fiecare consoană este însoţită, în pronunţia „independentă”, de o vocală specifică ei:

B( o) - este un sunet pronunţat ca un sunet între „b” şi „p” din limba română. Pronunţie:

aşezăm buzele ca pentru a pronunţa „b”, dar pronunţăm „p”.

P( o) - este „p” aspirat ( pronunţat cu o puternică emisie de aer după el, perceput în română

drept „ ph”). Această consoană există în limba română, unde însă faptul că este aspirat

nu are o atât de mare importanţă în cadrul cuvântului precum are în limba chineză.

În chineză, dacă rostim „ p” neaspirat în loc de „p” aspirat, sensul cuvântului se

schimbă total. Această regulă este valabilă pentru toate consoanele aspirate.

M( o) – este sunetul „m” din limba română.

F( o) – este sunetul „ f” din limba română.

D( e) – este un sunet între „d” şi „t” din română. Pronunţie: aşezăm buzele ca pentru a

pronunţa „d”, dar pronunţăm „t”.

T( e) – este „t” aspirat.

N( e) – este sunetul „n” din română.

L( e) – este sunetul „l” din română.

Z( i) – este un sunet specific chinezesc, ce se poate reda în română în scris prin dz(î). Unii foneticieni îl consideră o variantă a lui „ ţ” românesc.

C( i) – se pronunţă ca un „ţ” românesc aspirat.

S( i) – este sunetul „ s” românesc.

Zh( i) – deşi existent în limba română, nu are o grafie proprie, neavând aceeaşi importanţă încadrul cuvântului precum în chineză. Se pronunţă precum „dj”, „ j”, „ge” ca în cuvintele: 

Djakarta, John, geam.

Ch( i) – sunet specific chinezesc,aspirat,existent în română,fără a avea o grafie proprie. Cel mai fidel îl putem reda în pronunţie prin „ ч” ( „ ci” rusesc) aspirat.

Sh( i) – „ş” românesc.

R( i) – sunet specific chinezesc, situat ca pronunţie între sunetele româneşti „ r” şi „ j”.

Pronunţie: limba se aşează ca pentru a pronunţa „ r”, dar pronunţăm „ j”. După câteva exerciţii se poate obţine o pronunţie corectă.

J(i) – sunet specific chinezesc.Pronunţie: un sunet situat între „gi” din cuvintele „gingie”, „Gina” şi „ţ” românesc, ori ca „j” în englezescul „jeep”.

Q( i) – sunet aspirat, pronunţat ca un „ ci” românesc aspirat.

X( i) – sunet între „s” şi „ş”.

G( e) – sunet între „g” şi „k”.

K( e) – sunetul „ c” românesc, aspirat.

H( e) – sunetul „h” din română.

Finale

Simple:

1) a : „a” din română, uşor mai deschis în pronunţie decât acesta.

2) o : „o” din română.

3) e : „ă” din română, ca finală simplă, precedat sau nu de o iniţială, niciodată în combinaţii cu alte vocale. Combinat cu alte vocale, deci în finale compuse, se citeşte ca „e” din română.

4) i : „i” din română. Apare restrictiv cu această pronunţie după consoanele: b, p ,m ,d ,t ,n ,l ,j ,q ,x.

5) u : „u” din română.

6) ű : „ű” din germană sau „u” din franceză.

7) i : „î” din română. Apare cu această pronunţie,restrictiv,după consoanele :z ,c ,s ,zh ,ch ,sh ,r.

Compuse:

8) ai : „ai” din română, cu un „a” uşor mai deschis decât în română.

9) ei : „ei” din română.

10) ao : „au” din română.

11) ou : „ou” din română.

12) ia : „ia” din română.

13) ie : „ie” din română.

14) iao : „iau” din română.

15) iou (- iu) : „iou” ( „iu”) din română.

16) ua : „ua” din română.

17) uo : „uo” din română.

18) uai : „uai” din română.

19) uei (- ui) : „uei” („ui”) din română.

20) űe : űe.

Finale în – n şi – ng. Singurele consoane care apar în poziţie finală în chineza standard sunt acestea două. Iată combinaţiile în care pot apărea:

21) an : se citeşte ca „ an” din română, cu un „ a” uşor mai deschis.

22) en : „ăn” din română.

23) ang : „ang” ( sunetul „ng” este un sunet velar în toate silabele în care apare în limba chineză).

24) eng : „ăng” din română.

25) ong : „ung” din română.

26) ian : „ien” din română.

27) in : „in” din română.

28) iang : „iang” din română.

29) ing : „ing” din română.

30) iong : „iung” din română.

31) uan : „ uan” din română.

32) uen ( - un) : „uăn” („un”) din română.

33) uang : „uang” din română.

34) ueng : „uăng” din română.

35) űan : „űan” ( „űn)

36) űn : „űn”.

37) er : „ăr” din română; „r” este un sunet retroflex (răsucit), puţin diferit de ceea ce se redă în română în scris prin „r”.

De reţinut: În grupa finalelor în –n / - ng, „e” se citeşte ca „ ă” din română.

SISTEMATIZARE PRONUNŢIE FINALE

1) i : - după zh, ch, sh, z, c, s, r se citeşte „ î ”, iar după restul consoanelor se citeşte

normal „ i ”.

Aflat la începutul silabei, deci ca iniţială, se scrie „ y ”.

În faţa finalelor în – i şi în absenţa unei iniţiale ( iniţiala zero) , - i este dublat de y ( în silabele: yi, yin, ying).

Finala – iu cu iniţiala zero devine you.

2) u : după j, q, x se citeşte „ ü ”, iar în celelalte situaţii se citeşte „ u ”. Aflat în poziţie iniţială,

se scrie „w ”. Atunci când este singur, are grafia „ wu”.

Alte două modificări de grafie, când avem finala în –u cu iniţiala zero:

wei pentru finala –ui şi

wen pentru finala – un.

De reţinut că veţi întâlni în pronunţie finalele –ui şi – un şi pronunţate wei, respectiv wen.

3) e : dacă este singur se citeşte „ă ”. Tot „ ă” se citeşte când formează silabă cu d, t, n, l, z, c, s, zh, ch, sh, r, g, k, h şi când alcătuieşte finalele: er, en, eng. În celelalte poziţii se citeşte „e ”.

4) ü : se citeşte şi se scrie „ ü” după consoanele n, l. După y se scrie -u, dar îl citim – ü.

欢欢喜喜过春节！An Nou fericit!

este chiar un iepure din aur ...

urari de Sărbătoarea Primăverii

tăieturi în hârtie pe geamul unui magazin

de Sărbătoarea Primăverii în Tibet

Sărbătoarea Primăverii la Bucureşti

Artişti din Nankin/ Nanjing s- au pregătit de sărbătoare

jiaozi de sărbătoare

Veşti din China: Pregătiri pentru intrarea în Anul Iepurelui de Metal ( 03 februarie 2011- 22 ianuarie 2012)

De Anul Nou chinezesc, în " Oraşul porţelanului" , cum este supranumit Jingdezhen ( provincia Jiangxi) , în Piaţa Poporului, a fost ridicat acest iepure uriaş de 8.2 m înălţime şi 9.6 m lăţime.

este construit dintr- un cadru metalic acoperit cu 30.000 de farfurii de porţelan şi a costat municipalitatea peste 13.000 de dolari.