Abia aşezat în scaunul său de preşedinte, Xi Jinping resimte nevoia urgentă de a vorbi lumii, după 6 luni de îngheţ diplomatic: cu SUA, cu ţările scandinave, cu Asia ... În 22/03, a decolat spre Rusia şi Africa ( 25- 30.03) , regiuni unite prin legătura existentă între cei 5 din BRICS, ţări emergente ce îşi vor ţine cea de- a 5- a conferinţă la nivel înalt la Durban ( 26- 27.03) . Alegerea acestor două destinaţii pentru prima ieşire a sa ca şef al statului, arată explicit o profundă prioritate non- occidentală a " Chinei reînnoite" pe care vrea s- o creeze în cei 10 ani ai săi de mandat.
Cât priveşte Rusia, trebuie să ne reamintim călătoria lui Xi la Shenzhen din decembrie 2012, când condamna căderea URSS- ului şi " greşeala fatală" a lui Gorbaciov care a riscat realizarea unei reforme politice. Traumatizat de pierdera " grădinii Edenului" roşu plantate de Lenin şi Stalin, PCC pare a conchide că susţinerea regimului autoritar al lui V. Putin este una dintre strategiile eficiente împotriva democraţiei vestice, oaia sa neagră. De pildă: cooperarea lor cu ONU de pe poziţii anti- americane sau eforturile lor imense desfăşurate în prezent pentru îngrădirea libertăţii pe internet în China şi în Rusia.
În afara sensibilităţii ideologice, cele două ţări împărtăşesc o rară complementaritate economică, între o Rusie bogată în energii fosile şi o Chină bogată în forţă de muncă şi echipamente low- cost. În 2012, schimburile s- au ridicat la 88 miliarde de $ ( + 11% ) : de acum până în 2020, Pekin şi Moscova vor să depăşească 200 miliarde de $, în special prin hidrocarburi. Sub rezervă de in- ventar, Putin şi Xi ar putea încheia 10 ani de convorbiri prin a conveni livrarea a 68 miliarde m3 de gaz rusesc ( 45% din nevoile Chinei în 2012) şi 50 milioane de tone de petrol pe an de acum şi până în 2018, triplând astfel volumul prezent.
Alte sectoare par a fi şi ele încurajate, precum turismul, domeniu în care Xi tocmai a lansat " 2013 în Rusia" - program de vizite la locurile sfinte ale revoluţiei comuniste pentru nostalgicii chinezi. De comun acord, miza economică prioritară este dotarea Siberiei cu echipamente, zonă purtătoare a unor imense bogăţii în curs de exploatare, pe care Moscova n- o poate dezvolta singură.
Un ultim scop al misiunii în Rusia a lui Xi: deşi Moscovei îi vine greu să admită aşa ceva, faţă de anii '50, raporturile sunt inversate, fiindcă Pekinul a devenit Fratele mai mare. Dovadă, aceşti 30 miliarde de $ pe care Pekinul trebuie să- i împrumute firmei Rosneft şi care sunt rambursabili în mană petrolieră.
Pe urmă, Xi va merge la Conferinţa la nivel înalt de la Durban. Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud vor negocia acolo o bancă de dezvoltare, capitalizată poate ( la început) cu 10 miliarde de $ per ţară membră. Nu cumva să ne înşelăm, ambiţia sino- rusă e puternică şi constă în: " a transforma arhitectura financiară intrenaţională în curs de îmbătânire" .
Xi va merge şi în Tanzania, apoi în Congo, ca pentru a exprima faţă de blocul african voinţa ţării sale de a accelera emergenţa lor şi de a- şi expune puternicele mijloace pe care le are. Xi trebuie să anunţe ( sau mai degrabă să confirme) 20 de miliarde pentru finanţarea şantierelor chineze în Africa. Împrumuturile numai ale CDB se ridică deja la 16 miliarde $, din care 700 de milioane $ către IMM- uri. Schimburile se ridică la 200 miliarde de $ în 2012, în minereuri şi hidrocarburi mai ales, în care China investeşte de altfel. În Namibia, o filială a grupului ECE ( Nankin) deschide o mină de fier la Kunene, pentru a extrage " 3 MMt de minereu în 100 de ani" . În Sierra Leone, societatea SISG ( Shandong) plăteşte 1.5 miliarde de $ pentru 25% din mina de la Tonkolili. China de fapt se pregăteşte, conform unui expert în domeniu, fiind pe punctul de a reduce 2/3 din producţia sa de minereu de fier, la 100 milioane de tone, pentru a importa fier vechi- mai ieftin şi mai puţin poluant.
Sigur că demersul va fi însoţit de ceva bavuri: poluarea site- urilor şi exportul produselor privează ţările africane de valoarea adăugată prin transformare. Însă povestea evoluează repede: Africa se pregăteşte deja să vadă în China " un rival" provenit dintr- un " salvator" . Iar Pekinul începe să asigure aceste ţări precum şi grupurile industriale ale acestora că practică un " comerţ echitabil" în numele unei " viziuni pe termen lung" . Asistăm fără îndoială la un fel de trecere la vârsta adultă şi de o parte şi de alta!