Veşti din China: Vânturi ce bat în toate direcţiile ...

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 13 ianuarie 2017. )

Faţă de imensul val de poluare ce gâtuie China, populaţia, ca de obicei, dă dovadă de umor sarcastic inventând un nou termen pentru smog: „ mayun” 马云 ( „ norul cailor”, norul de praf al gangsterilor ce atacă oraşul în galop din filmele western ... ) . Însă statul se află la ora scuzelor, quasi- cotidiene. În 12 ianuarie, statul a făcut publice 720 de arestări pentru fraudă ecologică. Este cifra anului 2016 şi înseamnă puţini oameni vizaţi, în ţara cea mai populată a planetei. Însă se poate paria că săptămânile ce urmează vor fi bogate în actualizări pe această temă.  

Alt anunţ apologetic: până în iune, de data asta ca promisiune, toat oţelăriile non- conforme cu standardele, vor fi închise, demontate şi lipsite de vreo posibilitatea de a se redeschide prin şmecherii. Angajament deja luat în mai multe rânduri şi pe care China îl priveşte cu scepticism!

**************************

Înscăunarea lui Donald Trump la cârma Statelor Unite ce urmează a se face în 20 ianuarie, nelinişteşte atât în China cât şi în alte părţi. Trebuie spus şi răs- spus, capriciosul ce va fi în curând preşedinte, nu face nimic pentru calmarea spiritelor : viitorul secretar de stat din echipa sa, R. Tillerson, promite Pekinului nimic altceva decât „ blocarea accesului” la insuliţele artificiale pe care acesta le- a creat nu demult în Marea Chinei de Sud. Dacă afirmaţia va fi urmată de fapte, observă simplu, fără ostentaţie, cancelaria chineză, acest lucru va însemna trecerea la ostilităţi. Tillerson, e drept, şi- a temperat ameninţarea exprimând o speranţă puternic ilogică: „ să nu lăsăm dezacordurile ... să închidă zone de parteneriat productive. ” .

Trump îşi va instala în fruntea Consiliului Naţional pentru Comerţ ( organ pe care el îl va crea) pe Peter Navarro, alt şoim notoriu, autor al mai multor cărţi anti- chineze, printre care una cu un titlu ce nelinişteşte: „ Viitoarele războaie cu China şi cum să le câştigăm” .

Însă Trump va instala în postul de Secretar al Comerţului pe Willbur Ross, un miliardar în vârstă de 79 de ani, sinofil. Ross a pozat în 2014 pentru pictorul chinez Liu Bolin, care l- a făcut să „ dispară” ( e marca sa de fabricaţie) într- un tablou cu nume predestinat, „ dolar” .

Faţă de acest amestec exploziv de oameni şi fapte, preşedintele Xi Jinping, îşi îndreaptă spatele şi întinde mâna. În Elveţia, pentru Conferinţa la nivel înalt de la Davos, ( 17- 20 ianuarie) face oferta de a întâlni acolo pe reprezentantul lui Trump, pentru seducţie şi acomodare cu viitorul preşedinte. La acest World Economic Forum, Xi va veni cu o garnitură de mari şefi de grupuri private ca Alibaba, Wanda, Baidu, Huawei ori publice, precum China Telecom  sau Poly – toţi cei pe care Trump îi acuză că „ au furat” milioane de locuri de muncă americane, dar care pot, dacă vor, să- şi lărgească reţelele de servicii până în Statele Unite şi să creeze acolo locuri de muncă. Iată, pentru Trump, o temă de reflecţie şi discuţie!

 **************************

Şi, ca ultim subiect aici, în 10 ianuarie, China a inaugurat linia ferată Djibouti- Adis Abeba ( Etiopia) , 750 km, linie electrificată pentru trenuri de marfă sau de persoane, ce vor parcurge distanţa în 10 h cu o viteză de 120 km/ h , în loc de 3 zile ca înainte. Realizat de grupurile CRRC şi CCEC, şantierul acesta de 4 miliarde $ a fost finanţat 70% de Exim Bank. Există ambiţia de a se continua linia „ în 6- 7 ani” până la Golful Guineei, pe coasta Atlanticului, pentru a permite ( cu transbordare) o formidabilă scurtătură pentru mărfurile spre Americi, creând în acelaşi timp acces Africii de Vest la Canalul Suez.

La inaugurarea liniei de cale ferată, Aden Douale, înalt funcţionar din Djibouti, a declarat: „ ţările europene nu au vrut să ajute africanii să- şi dezvolte infrastructurile şi economiile – chinezii au făcut- o. Acum, rău pentru europeni, bine pentru chinezi şi bine pentru Africa.” ... O frază exagerată, fără îndoială, dar care dă de gândit.