Un vaccin, cadeau de fin d’année ?

 ( Articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 13 decembrie 2020.)

L’année 2020 a débuté avec une épidémie, elle se terminera par un vaccin. Dans cette course à l’inoculation, la Chine avait l’avantage d’être la première sur la ligne de départ, mais a été ralentie par le manque de cas de Covid-19 sur son territoire, la forçant à délocaliser ses essais cliniques (Argentine, Égypte, Jordanie, Maroc, Pérou, Russie, Arabie Saoudite, Brésil, Chili, Turquie…).

À l’inverse de certains vaccins occidentaux de technologie innovante (ARN), les deux candidats de chez Sinopharm et celui de chez Sinovac utilisent un « virus inactivé », le procédé historique pour concevoir un vaccin, mieux connu et donc réputé plus sûr. Cependant, Gao Fu, le directeur du CDC national, mettait en garde en septembre contre un phénomène de « facilitation de l’infection par des anticorps » (ADE), durant lequel les anticorps trahissent leur mission et aident le virus à se répliquer. Le scientifique ajoutait : « les vaccins inactivés sont plus prônes à ce genre de réaction que ceux basés sur la séquence génétique ».

Celui de CanSino lui, a recours à la même méthode que celui d’Oxford/AstraZeneca, dit à « vecteur viral » – une technique qui a contribué à mettre un terme à l’épidémie d’Ebola.

Avantage logistique de taille, les quatre vaccins expérimentaux chinois peuvent être transportés entre 4°C et 8°C, ce qui n’est pas le cas du vaccin germano-américain de Pfizer/BioNTech et de l’américain Moderna, nécessitant des températures extrêmes (de -20°C à -70°C). Ce faisant, les candidats chinois s’alignent sur la stratégie de leur gouvernement, qui ambitionne d’exporter des doses par millions, en Asie (pays du Mékong notamment), en Afrique et en Amérique du Sud. Mi-novembre, près de 500 millions de doses de vaccins chinois étaient déjà précommandées.

Lancée dans une course contre la montre, la Chine aurait donc donné son approbation pour une utilisation d’urgence dès fin juillet, avant même de recevoir les résultats de la dernière phase des essais cliniques à l’étranger. Conscientes du risque de polémique, les autorités ont mis plus d’un mois avant de reconnaître que la vaccination d’urgence avait déjà commencé. Pour justifier cet empressement, la Chine a mis en avant le fait que les personnels à risques (médecins, infirmières, militaires, diplomates, douaniers…) ne pouvaient pas se permettre d’attendre. Le virus est pourtant sous contrôle dans le pays depuis l’été.

Depuis lors, quiconque en Chine, en partance pour l’étranger ou non, peut facilement recevoir une dose. Fin novembre, Sinopharm annonçait avoir vacciné plus d’1 million de personnes. Officiellement, aucun effet secondaire grave n’a été observé. Pour gagner du temps, le groupe pharmaceutique aurait sollicité dans la foulée une autorisation de mise sur le marché. Un feu vert des autorités en ferait le premier vaccin accessible au public en dehors de Russie.

En vaccinant à tour de bras sa propre population, Pékin veut démontrer que ses vaccins sont sûrs. Cela dit, le manque de communication sur les résultats de ses essais cliniques à l’étranger, comme sur ceux de son programme d’urgence, pourrait s’avérer contreproductif. L’exemple le plus récent est celui des Émirats arabes unis : mis à part les 86% d’efficacité avancés pour l’un des vaccins de Sinopharm, très peu d’informations ont filtré… La firme s’estime toutefois capable de produire 100 millions de doses d’ici la fin de l’année, et d’augmenter sa capacité à 1 milliard en 2021.

De son côté, Sinovac devrait être en mesure de doubler sa capacité annuelle de production à 600 millions de doses d’ici la fin de l’année grâce à un second site de fabrication. Malgré le manque de détails sur les résultats des essais (attendus courant janvier), la firme a déjà envoyé 1,2 million de doses en Indonésie, suffisamment pour vacciner 600 000 personnes. D’après les données préliminaires publiées au Lancet, le vaccin de Sinovac produirait un niveau d’anticorps moins important qu’une personne ayant guéri de la Covid-19.

À travers ces vaccins, c’est la réputation de l’industrie pharmaceutique chinoise qui est en jeu. Tous les Chinois se souviennent des récents scandals de vaccins périmés et de corruption… Néanmoins, l’impatience du public et un certain sentiment nationaliste semblent prévaloir sur ces craintes. Reste à voir si les fabricants sauront surmonter leurs vieux démons pour produire rapidement et en toute sécurité des millions de doses, non seulement pour la Chine, mais aussi pour le monde entier, le moindre incident pouvant compromettre cette « diplomatie du vaccin »… Si la stratégie réussit, ce sera une façon pour la Chine de parer aux critiques sur sa gestion de l’épidémie, de redorer son image à l’international mais aussi d’accroître son influence.

Du RCEP au CPTPP, un pont trop loin ?

 ( Articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 06 decembrie 2020.)

Cinq jours après avoir signé le plus large accord de libre-échange au monde, le « partenariat régional économique global » (RCEP) avec 14 autres pays d’Asie-Pacifique (sans l’Inde) le 15 novembre, le Président Xi Jinping créait la surprise au forum de l’APEC en déclarant envisager « activement » de rejoindre le « partenariat transpacifique global et progressiste » (CPTPP) rassemblant l’Australie, la Nouvelle-Zélande, le Canada, le Japon, Singapour, la Malaisie, le Vietnam, le Chili, le Mexique, le Pérou et Brunei, signé en janvier 2018.

Le CPTPP est le successeur du partenariat transpacifique (TPP), qui avait été initié par l’administration Obama (sous laquelle Joe Biden était vice-président) dans le but d’endiguer la montée en puissance chinoise dans la région Asie-Pacifique, avant que le Président Trump ne retire les États-Unis en 2017.

Sur les réseaux sociaux, certains internautes chinois comparaient la situation à l’empire napoléonien rejoignant une coalition anti-française…

Pourquoi la Chine est-elle donc intéressée par un pacte commercial initialement conçu contre elle ? Les médias officiels y voient une « branche d’olivier » tendue à l’administration Biden. Mais cela s’apparente plutôt à un affront fait aux États-Unis, la Chine déclarant son intérêt pour un pacte que les USA avaient abandonné et qu’ils ne se sont vraisemblablement pas prêts de réintégrer dans un futur proche – démocrates comme républicains étant majoritairement opposés à l’idée que Washington rejoigne l’accord. Pour Pékin, intégrer le CPTPP serait aussi le meilleur moyen de contrer les plans des États-Unis, en les « encerclant » économiquement. 

Cela fait des mois que la Chine réfléchit à se porter candidate au CPTPP. En mai dernier, le premier ministre Li Keqiang était le premier à exprimer l’intérêt de son pays à rejoindre le pacte. Mais l’investiture du prochain président américain approchant à grands pas, c’était en quelque sorte « le moment ou jamais » pour la Chine de se positionner, et l’occasion de se présenter en championne du multilatéralisme, enhardie par le succès du RCEP. Poursuivant sur sa lancée, la Chine devrait redoubler d’efforts d’ici le 20 janvier pour espérer conclure des accords économiques et commerciaux avec d’autres blocs et partenaires, notamment le traité d’investissement avec l’Union Européenne et l’accord trilatéral de libre-échange avec le Japon et la Corée du Sud.

Même si certains critères ont été assouplis de manière à accommoder certains membres comme la Malaisie, Singapour et le Vietnam, le CPTPP est nettement plus ambitieux que le RCEP, notamment en matière environnementale, de droit du travail, de transparence… Autant d’aspects sur lesquels la Chine s’est toujours refusé de négocier jusqu’à présent. Surtout, pour rejoindre le CPTPP, il faudrait que la Chine mette un terme aux privilèges accordés à ses entreprises d’État. « Certains affirment que la Chine ne peut pas répondre aux exigences du CPTPP, c’est absolument infondé » déclarait Long Yongtu, qui avait négocié pendant 10 ans l’entrée de la Chine à l’OMC en 2001. « Si le Vietnam et Singapour peuvent y arriver, pourquoi pas la Chine » ? L’ancien négociateur y voit un moyen d’accélérer la réforme des entreprises d’État, sujet litigieux qui bousculerait de nombreux intérêts au sein du Parti. Seulement, près de vingt ans après l’entrée de la Chine à l’OMC, l’impression qui domine chez les partenaires étrangers est celle d’une Chine qui a tendance à interpréter les règles du commerce international à sa façon… Difficile de ne pas s’imaginer un scénario similaire avec le CPTPP, promettant des concessions pour y entrer, puis s’arrangeant avec les règlements par la suite.

Quoi qu’il en soit, cette déclaration de Xi Jinping met en lumière le double discours que tient Pékin – que l’on peut interpréter comme une tentative de concilier tous les bords au sein du Parti. D’un côté, la Chine prône la libéralisation des échanges et promet davantage d’ouverture de son marché. De l’autre, elle ambitionne de rendre ses entreprises d’État « meilleures, plus grosses et plus fortes », accentue son contrôle sur le secteur privé, met au point sa stratégie de circulation duale donnant la priorité à son marché domestique, et entretient des relations à couteaux tirés avec certains membres du CPTPP tels que l’Australie et le Canada… Mais pourra-t-elle continuer à maintenir l’ambiguïté encore longtemps ?

Vești din China: Două sesiuni de excepție

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 mai 2020.)

Acum 17 ani, Pekinul își spitaliza pe ascuns primul pacient SARS ca să nu deranjeze sesiunea parlamentului. De data aceasta, asaltată din toate părțile de covid-19, China n-a avut de ales și a amânat cele două adunări ale sale (两会, liǎnghuì) , o premieră în această privință din 1999 încoace, de când data acestora e fixă.

Cu aproape trei luni întârziere, Conferința Consultativă Politică a Poporului Chinez ( CCPPC) și Marea Adunare Populară Națională (APN) vor începe în 21 și respectiv 22 mai, iar aceasta în ciuda a mai multor clustere amenințătoare în Dongbei și la Wuhan. Interdicția zborurilor de drone ori lansarea de baloane pe cerul capitalei între 20 și 28 mai ne permite să ghicim că marea-slujbă ar trebui să dureze șapte zile în loc de douăsprezece ca anul trecut.

Când spui „ circumstanțe de excepție” spui „ mijloace de excepție” . Încurajat de o videoconferință reușită a președintelui Xi Jinping cu 170.000 de cadre la sfârșit de februarie, regimul va trebui să recurgă la tehnologie pentru a limita riscul sanitar. Cei care fac deplasarea vor constitui subiectul unei carantine în orașul de plecare precum și al unui test de acid nucleic înainte de a călători spre Pekin, unde vor fi iarăși testați. Un tratament similar pare a fi rezervat și delegaților din Hubei, epicentrul epidemiei, care vor sta în izolare șapte zile.

Înainte de sosirea participanților, secretarul partidului, Cai Qi, și primarul Pekinului, Chen Jining, s-au asigurat că la miticul Hotel Beijing au fost instalate cum trebuie camerele termice, punctele de control și zonele pentru efectuarea testelor de acid nucleic, ale căror rezultate vor fi cunoscute în mai puțin de 24 de ore. În timpul ultimelor adunări provinciale, toți delegații purtau mască, exceptați fiind cei de la tribună. Foarte probabil că și la Pekin va fi la fel. În același spirit, obișnuitele discursuri- fluviu vor fi probabil scurtate, concentrându-se pe esențial.

Cu toate acestea, pe toată durata „ lianghui” , delegații vor avea interdicție de a intra în contact cu terțe persoane, precum jurnaliștii, al căror număr a fost redus de la 3.000 anul trecut la câteva sute în acest an. Presa oficială nici ea n-a fost cruțată: Global Times nu va trimite pe nimeni. Numai jurnaliștii ( depistați) ai Agenției Xinhua, ai Cotidianului Poporului și ai CCTV vor fi autorizați pentru Marele Palat al Poporului. Restul vor trebui să se mulțumească să urmărească sesiunile live. Conferințele de presă vor fi transmise ca videoconferințe, în timp ce interviurile se vor desfășura prin apel video sau telefonic.

Guvernul ar fi putut, bineînțeles, să aleagă să organizeze în întregime această întâlnire în virtual, dar a o ține efectiv fizic trimite un semnal puternic de încredere populației din țară, dar și restului omenirii: situația epidemică este sub control în China.

Vești din China: Fluier final pentru Tianjin Tianhai

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 15 mai 2020.)

În paisprezece ani de existență, clubul de fotbal Tianjin Tianhai a cunoscut urcușuri și ( mari) coborâșuri. Dar epidemia  de coronavirus a pus punct fragedei și agitatei povești a clubului, care și-a anunțat în 12 mai depunerea bilanțului. „ Ținând cont de o situație financiară nesustenabilă, clubul nu mai este în măsură să-și mențină funcționarea normală. ” s-a anunțat sec într-un comunicat.

Fondată la Hohhot ( Mongolia Interioară) în 2006, echipa s-a mutat în 2007 la Tianjin sub numele de Tianjin Quanjian, de la denumirea grupului farmaceutic fondat de Shu Yuhui. Situat abia pe al 14- lea loc în Chinese Super League ( CSL) în 2019, clubul a avut totuși niște ambiții enorme în anii 2010 sub bagheta antrenorului Fabio Cannavaro, campion mondial italian în 2006, aflat acum în fruntea clubului Guangzhou Evergrande, deținător al titlului de campion și învingător în 8 din utlimele 9 campionate chinezești. În acea perioadă de aur, proprietarii clubului Tianjin Quanjian au făcut risipă de bani pe piața transferurilor, încurajați fiind de autorități, care țin să facă din China o putere a balonului rotund. Au luat doi jucători de renume: brazilianul Alexandre Pato, pentru circa douăzeci de milioane de euro și belgianul Alex Vitsel, semi- finalist la ultima cupă mondială, care aduc Quanjian pe podiumul CSL ( cel mai bun rezultat din istoria sa) și permit clubului să participe la prestigioasa Ligă a campionilor asiatici.    

Însă noua reglementare care limitează transferurile la prețuri exorbitante a jucătorilor străini, menită să favorizeze eclozarea tinerelor talente locale, schimbă datele problemei. Cele două perle străine părăsesc campionatul chinezesc. În acest proces, traiectoria clubului miliardarului Shu Yuhui se întunecă brusc. Acesta din urmă, care și- a făcut averea în domeniul medicinii tradiționale chineze, a fost arestat în 2019 pentru publicitate mincinoasă și vânzări piramidale, ca urmare a morții unei fetițe de 4 ani care făcuse un tratament recomandat de Quanjian. A urmat apoi o adevărată coborâre în infern. Federația locală din Tianjin a preluat frâiele echipei, schimbându-i numele în în Tianjin Tianhai, în timp ce miliardarul era condamnat la nouă ani de închisoare și o amendă de 50 de milioane de yuani ...   

Însă, după cum e știut, nenorocirea unora poate însemna fericirea altora. FC Shenzhen, penultimul în campionatul chinezesc și în fapt căzut în divizia a doua, a câștigat în acest fel dreptul de a rămâne în CSL. Prevăzut inițial a fi în februarie, debutul sezonului din acest an a fost amânat pentru 24 iunie din cauza coronavirusului. Federația chineză elaborează mai multe scenarii în acest sens, sperând să vadă în iulie terenurile mișunând de fotbaliști. Iar în timp ce mai mulți jucători străini sunt în continuare blocați în afara granițelor, conducătorii chinezi au anunțat că primele meciuri ale noului sezon vor fi cu ușile închise, înainte de a se deschide progresiv accesul în tribune. Cât despre locuitorii Tianjinului, nu vor avea încotro și vor trebui să revină la celălalt club al orașului, Tianjin Teda, pe locul șapte anul trecut, care să-i reprezinte în campionatul chinezesc.  

Vești din China: La Wuhan, testare pentru toți ?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 14 mai 2020.)

O largă campanie de testare este oare soluția cea bună pentru evitarea unui al doilea val de contaminări? Problema se dezbate în China, în vreme ce mai multe „ clustere” de-a lungul și latul țării induc teama față de un nou val de contaminări. Este o situație ce trebuie clar stăpânită înainte de deschiderea sesiunii parlamentare la Pekin pe 21 mai. După cum se obișnuiește, autoritățile iau măsuri energice: izolare, pedepsire și investirea unor resurse enorme.  

În orașul Shulan din Jilin ( 31 de cazuri în 16 mai) , s-a reinstaurat izolarea parțială, în timp ce anchetatorii fac eforturi pentru a stabili lanțul contaminării, lucru ce implică sute de persoane. La Shenyang ( Liaoning) , 7500 de persoane au fost puse sub observație. În paralel, opinia publică solicită să fie luate mai în serios cazurile asimptomatice.

Drept consecință a acțiunii acestor clustere, mai multe cadre, printre care secretarul de partid din Shulan, au fost demise pentru „ proastă gestionare a situației” , lucru ce i-a făcut pe internauți să sară în sus: „ prioritatea nu este de a da vina pe cineva, ci de a lupta împotriva reapariției virusului.” Ei pun în această situație degetul pe rană. Căci, într-adevăr, sancțiunile acestea ar putea foarte bine să incite și alți funcționari la a ascunde noile cazuri. Adică fix același raționament care a determinat și autoritățile din Wuhan să încerce să ascundă epidemia la începuturile acesteia ...

La Wuhan, după 35 de zile fără vreun nou caz de covid-19, șase noi contaminări au fost detectate în 10 și în 11 mai, într-un același complex rezidențial. Au fost plasate din nou în carantină și alte rezidențe. Începând de a doua zi, municipalitatea a anunțat lansarea unei campanii gratuite de 10 zile de testare pentru depistarea unor noi infectări la cele 11 milioane de locuitori ai orașului. Vor fi testate prioritar 12 grupe „ de risc” , ca de pildă persoanele vârstnice, muncitorii migranți, personalul din domeniul horeca, profesorii ...

Această decizie neașteptată nu e poate străină de rezultatele îngrijorătoare ale unei anchete epidemiologice făcute la Wuhan. Conform acesteia, rata de infectare a populației ar fi mai mare decât era de așteptat, întrucât la persoanele testate în aprilie au fost găsiți anticorpi la 5-6% dintre cele 11.000 de persoane testate. Dacă statisticile sunt corecte, aceasta ar însemna 550.000 de persoane la nivel de întreg orașul. Oficial, doar 50.339 de persoane au fost contaminate cu covid-a9 la Wuhan, adică de 10 ori mai puțin.

La momentul prezent, 3 milioane de locuitori ar fi fost testați începând din aprilie. Ar trebui așadar să se procedeze la testarea a 730.000 de persoane la fiecare 24 de ore pentru a duce la bun sfârșit această „ luptă a celor 10 zile ” (十天大会战). Pentru a face așa ceva, capacitatea de testare a orașului, care e la momentul actual de 100.000 de teste pe zi, ar trebui să fie de șapte ori mai mare! În prima zi a campaniei, 13 mai, numai 67.026 de persoane au fost testate, apoi a doua zi 72.791, iar ziua următoare 115.609 ... În ciuda acestei creșteri, estimatul este încă departe. China produce zilnic acum 9 milioane de teste, de 11 ori mai mult decât în ianuarie ...

În orice caz, organizarea unei astfel de operațiuni dă mari dureri de cap comitetelor de cartier. Primele reclamații au și apărut la lungile cozi de așteptare ce favorizează eventuale contaminări... Dată fiind amploarea testării, riscul de a confunda eșantioanele nu e nici el exclus.

Partizanii acestei testări susțin că testarea va restabili încrederea publicului și, prin urmare, vor fi astfel accelerate eforturile de normalizare a activității. Anumiți internauți regretă totuși că această testare n-a avut loc înainte de 8 aprilie, când s-a renunțat la izolarea orașului. Iar alții suspectează o operațiune de imagine pentru a dovedi comunității internaționale că în China situația este sub control.

Pentru Wu Zunyou, expert al centrului Național pentru controlul și prevenția maladiilor ( CDC) , o atare testare este costisitoare (cel puțin 1 miliard de yuani) și ineficientă, întrucât persoanele testate se pot infecta după examinare. Se mai pune, în plus, și problema fiabilității testelor, deoarece unii pacienți au fost testați de mai multe ori înainte de a fi declarați pozitivi la covid-19. Să ne reamintim că testele cele mai bune disponibile pe piață nu sunt fiabile decât în proporție de 90%.

Rămâne în continuare problema transparenței rezultatelor. Cum vor reacționa autoritățile dacă această campanie de testare de la Wuhan scoate la iveală un număr ridicat de noi cazuri? După ce a depus atâtea eforturi pentru a reporni țara, ultimul lucru de care are nevoie regimul este ca oamenii să fie cuprinși de disperare, realizând că de fapt covid-19 nu a dispărut niciodată cu adevărat – și că poate nici nu va dispărea niciodată complet, după cum avertizează OMS. Doctorul Zhang Wenhong, expert din Shanghai, nu-și face iluzii: „ Chiar și când pandemia va fi luat sfârșit, cetățenii nu vor avea de ales decât să accepte măsurile de prevenție împotriva maladiei ca parte integrantă a vieții lor. ”

Vești din China: Portret: Cine este dr Zhang Wenhong, răsfățatul publicului?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 10 aprilie 2020.)

Cine, în Șanghai, nu-l cunoaște oare pe dr Zhang Wenhong (张文宏) ? Directorul Departamentului de maladii infecțioase de la Spitalul Huashan a devenit un idol al publicului pentru franchețea sa și pentru metaforele colorate pe care le folosește.

Medicul de 51 de ani, liderul echipei de 60 de experți care răspund de lupta împotriva coronavirusului la Șanghai, a atras atenția publicului în 30 ianuarie când a cerut membrilor de partid ( din care și el însuși face parte) să plece în teritoriu și să preia acolo din munca echipelor medicale pentru a asigura reușita: „ nu mă interesează dacă nu vor, trebuie să plece pe teren fără nicio discuție” , a spus el. Declarație care a fost răsplătită prin aprecierea  publicului. Chiar dacă franchețea și personalitatea lui puternică nu prea au întrunit unanimitate la vârf de partid, autoritățile găsesc în Zhang un bun purtător de cuvânt capabil să aducă încredere în rândul oamenilor. Și chiar funcționează! Unul dintre internauți scria: „ Nu cred decât în spusele unei singure persoane: doctorul Zhang! ” În timp ce oamenii erau neliniștiți și speriați, absolventul de medicină de la Universitatea Fudan s-a implicat din plin în a comunica pe tema epidemiei într-un mod inteligibil pentru toată lumea, ceea ce i-a adus numele de „ Zhong Nanshan nr 2” ( cu trimitere la expertul în coronavirus, de 83 de ani) . Așa că, în ciuda suprasolicitării de la locul de muncă și dormind doar câteva ore pe noapte, specialistul își găsește timp și pentru a răspunde la întrebări. Este totuși reticent în a-și crea un cont pe Weibo, considerând că așa ceva l-ar distrage de la ce are de făcut. Preferă să-și posteze comentariile în contul oficial de WeChat al spitalului unde lucrează. Întrucât stăpânește bine limba lui Shakespeare în urma trecerii sale pe la Harvard și spitalul Queen Mary (Hong Kong), dr Zhang Wenhong a susținut de asemenea mai multe videoconferințe pentru a împărtăși experiența din Shanghai ( 555 cazuri, 7 decese, 422 vindecați în 10 aprilie) confraților săi ( italieni, americani, francezi, germani) , dar și pentru a liniști diaspora chinezească. În 4 aprilie, zi de doliu național în China, ambasada RPC în Franța i-a solicitat dr Zhang Wenhong să răspundă întrebărilor a șase reprezentanți ai comunității chineze. Vădit intenționat în a-i liniști, i-a asigurat că din cei 700.000 de chinezi din Franța ( dintre care 40.000 studenți) numai vreo zece au fost infectați. În ce privește hydroxyclorochina propovăduită de dr Rauoult, s-a arătat prudent, amintind că e nevoie să se facă și alte studii clinice în afara celor existente.

Iar nativului din Wenzhou nu-i lipsește imaginația când e vorba de a-și ilustra vorbele. Întrebat fiind despre posibilitatea apariției unui tratament, Zhang a răspuns: „ Înainte de a apărea niște rezultate clinice, un medicament experimental est aidoma unei prietene. Nu devine soție decât atunci când se fac publice rezultatele” ! În panoplia animalieră la îndemâna dr Zhang, SARS și gripa sunt comparate cu un tigru și o pisică: două feline care nu prezintă însă același grad de periculozitate pentru om. Cât privește covid-19, la prima vedere poate fi luat drept un câine, dar el s-a dovedit a fi mult mai periculos! Poate fi asemuit mai degrabă cu un lup. Ca să-i incite pe oameni să stea acasă, a declarat: „ Puneți-vă în ipostaza că sunteți soldați, iar dacă vă plictisiți acasă, e semn bun, asta înseamnă că vă luptați, în calitate de soldați, cu virusul.” . La reluarea activităților, s-a adresat șefilor de întreprinderi prin: „ Eu personal n-am nevoie de donații, doar atât să faceți, să permiteți angajaților să lucreze de acasă și să le dați salariul. Iată deci cum puteți contribui la bunul mers al societății. ”

Dr Zhang este foarte abil în a evita întrebările tabu. Întrebat fiind despre eficacitate medicinei tradiționale chineze ( MTC) comparativ cu medicina occidentală în combaterea virusului, acesta a replicat: „ E ca în viața de cuplu: dacă partenerii sunt fericiți, de ce să-ți mai bați capul în a-l aduce în față pe cel care contribuie mai mult la fericire? ” În timpul unei intervenții organizate de ONG-ul american Asia Society în 7 aprilie, dr Zhang a calificat problema fiabilității cifrelor chinezești drept „ prea sensibilă” și s-a mulțumit să afirme că la Șanghai situația a fost stăpânită la timp.

Dar nici măcar răsfățații publicului nu trebuie să depășească anumite limite: în 28 februarie, într-un interviu pentru China Daily, dr Zhang s-a opus teoriei dr Zhong Nanshan, conform căreia originea virusului probabil că nu e chinezească. „ Dacă virusul ar fi venit din străinătate, mai multe orașe chinezești ar fi fost afectate în același timp. Ori, Wuhan a fost cel dintâi afectat. ” răspundea dr Zhang. A doua zi își exprima pe scurt scepticismul în privința a „ zero cazuri” declarate în mai multe provincii. Nu e deloc surprinzător că aceste declarații au dispărut repede de pe net...

Ceea ce nu-l împiedică pe dr Zhang să se bucure de o cotă inegalată de popularitate. La plecarea primarului din Șanghai, Ying Yong, în Hubei, internauții din oraș se amuzau: „ Fie-vă milă, luați orice, dar nu ni-l luați pe dr Zhang” ! Sunt deja disponibile pe internet produse cu efigia doctorului ( pernuțe și huse pentru smartfonuri) .

Mai multe fane ale sale văd în el bărbatul ideal: „ Nimeni, cu excepția urșilor panda, nu are cearcăne atât de frumoase ca el” se poate citi pe internet. „ Totuși, eu n-am alura lui Zhong Nanshan” , răspunde el amuzat.

Are însă și de câștigat din această expunere mediatică, existând numeroase zvonuri despre salariul său, despre prețul unei consultații la el ( 380 de yuani) sau despre modelul mașinii pe care o are ... „ Nu conduc nicio societate și nici nu sunt acționar la vreo întreprindere” se apără el. Viața privată este călcâiul lui Ahile al acestui erou al coronavirusului: în cadrul unui interviu, a căutat să și-o protejeze încercând să ascundă ecranul telefonului său care suna și afișa numele mamei lui. Spre marea dezamăgire a animatoarei emisiunii, doctorul a refizat să răspundă la telefon. Dr Zhang speră ca, odată cu victoria asupra virusului să reintre în anonimat: „ Voi dispărea de pe scena mediatică atunci. Iar dacă veniți la spitalul Huashan, vă va fi greu să mă găsiți, pentru că mă voi ascunde bine. ” 

La mulți ani!