Vești din China: La Wuhan, testare pentru toți ?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 14 mai 2020.)

O largă campanie de testare este oare soluția cea bună pentru evitarea unui al doilea val de contaminări? Problema se dezbate în China, în vreme ce mai multe „ clustere” de-a lungul și latul țării induc teama față de un nou val de contaminări. Este o situație ce trebuie clar stăpânită înainte de deschiderea sesiunii parlamentare la Pekin pe 21 mai. După cum se obișnuiește, autoritățile iau măsuri energice: izolare, pedepsire și investirea unor resurse enorme.  

În orașul Shulan din Jilin ( 31 de cazuri în 16 mai) , s-a reinstaurat izolarea parțială, în timp ce anchetatorii fac eforturi pentru a stabili lanțul contaminării, lucru ce implică sute de persoane. La Shenyang ( Liaoning) , 7500 de persoane au fost puse sub observație. În paralel, opinia publică solicită să fie luate mai în serios cazurile asimptomatice.

Drept consecință a acțiunii acestor clustere, mai multe cadre, printre care secretarul de partid din Shulan, au fost demise pentru „ proastă gestionare a situației” , lucru ce i-a făcut pe internauți să sară în sus: „ prioritatea nu este de a da vina pe cineva, ci de a lupta împotriva reapariției virusului.” Ei pun în această situație degetul pe rană. Căci, într-adevăr, sancțiunile acestea ar putea foarte bine să incite și alți funcționari la a ascunde noile cazuri. Adică fix același raționament care a determinat și autoritățile din Wuhan să încerce să ascundă epidemia la începuturile acesteia ...

La Wuhan, după 35 de zile fără vreun nou caz de covid-19, șase noi contaminări au fost detectate în 10 și în 11 mai, într-un același complex rezidențial. Au fost plasate din nou în carantină și alte rezidențe. Începând de a doua zi, municipalitatea a anunțat lansarea unei campanii gratuite de 10 zile de testare pentru depistarea unor noi infectări la cele 11 milioane de locuitori ai orașului. Vor fi testate prioritar 12 grupe „ de risc” , ca de pildă persoanele vârstnice, muncitorii migranți, personalul din domeniul horeca, profesorii ...

Această decizie neașteptată nu e poate străină de rezultatele îngrijorătoare ale unei anchete epidemiologice făcute la Wuhan. Conform acesteia, rata de infectare a populației ar fi mai mare decât era de așteptat, întrucât la persoanele testate în aprilie au fost găsiți anticorpi la 5-6% dintre cele 11.000 de persoane testate. Dacă statisticile sunt corecte, aceasta ar însemna 550.000 de persoane la nivel de întreg orașul. Oficial, doar 50.339 de persoane au fost contaminate cu covid-a9 la Wuhan, adică de 10 ori mai puțin.

La momentul prezent, 3 milioane de locuitori ar fi fost testați începând din aprilie. Ar trebui așadar să se procedeze la testarea a 730.000 de persoane la fiecare 24 de ore pentru a duce la bun sfârșit această „ luptă a celor 10 zile ” (十天大会战). Pentru a face așa ceva, capacitatea de testare a orașului, care e la momentul actual de 100.000 de teste pe zi, ar trebui să fie de șapte ori mai mare! În prima zi a campaniei, 13 mai, numai 67.026 de persoane au fost testate, apoi a doua zi 72.791, iar ziua următoare 115.609 ... În ciuda acestei creșteri, estimatul este încă departe. China produce zilnic acum 9 milioane de teste, de 11 ori mai mult decât în ianuarie ...

În orice caz, organizarea unei astfel de operațiuni dă mari dureri de cap comitetelor de cartier. Primele reclamații au și apărut la lungile cozi de așteptare ce favorizează eventuale contaminări... Dată fiind amploarea testării, riscul de a confunda eșantioanele nu e nici el exclus.

Partizanii acestei testări susțin că testarea va restabili încrederea publicului și, prin urmare, vor fi astfel accelerate eforturile de normalizare a activității. Anumiți internauți regretă totuși că această testare n-a avut loc înainte de 8 aprilie, când s-a renunțat la izolarea orașului. Iar alții suspectează o operațiune de imagine pentru a dovedi comunității internaționale că în China situația este sub control.

Pentru Wu Zunyou, expert al centrului Național pentru controlul și prevenția maladiilor ( CDC) , o atare testare este costisitoare (cel puțin 1 miliard de yuani) și ineficientă, întrucât persoanele testate se pot infecta după examinare. Se mai pune, în plus, și problema fiabilității testelor, deoarece unii pacienți au fost testați de mai multe ori înainte de a fi declarați pozitivi la covid-19. Să ne reamintim că testele cele mai bune disponibile pe piață nu sunt fiabile decât în proporție de 90%.

Rămâne în continuare problema transparenței rezultatelor. Cum vor reacționa autoritățile dacă această campanie de testare de la Wuhan scoate la iveală un număr ridicat de noi cazuri? După ce a depus atâtea eforturi pentru a reporni țara, ultimul lucru de care are nevoie regimul este ca oamenii să fie cuprinși de disperare, realizând că de fapt covid-19 nu a dispărut niciodată cu adevărat – și că poate nici nu va dispărea niciodată complet, după cum avertizează OMS. Doctorul Zhang Wenhong, expert din Shanghai, nu-și face iluzii: „ Chiar și când pandemia va fi luat sfârșit, cetățenii nu vor avea de ales decât să accepte măsurile de prevenție împotriva maladiei ca parte integrantă a vieții lor. ”

Veşti din China: China şi Europa cunosc o aprofundare a cooperării lor prin schimburi frecvente

Se observă şi aici că Europa e privită ca un tot, lucru pe care eu l- am constatat de ani buni în relaţii directe cu experţi ( tineri) chinezi veniţi în România. Într- un astfel de context deci, la un moment dat a venit vorba despre Suedia, iar când eu am spus " Suedia" expertul chinez m- a întrebat ce înseamnă " Suedia" . I- am explicat că e o ţară scandinavă, replica lui fiind: " A! Păi tot Europa! " ...

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 februarie 2017 )
     După ce a vizitat Pekin şi oraşul Wuhan şi după ce a semnat acorduri privitoare la energia nucleară şi ştiinţe, Bernard Cazeneuve şi- a încheiat joi vizita oficială de trei zile în China.
     Preşedintele italian, Sergio Mattarella, efectuează şi el o vizită de stat în China începând de marţea trecută. Pentru ambii aceşti înalţi oameni de stat este vorba de prima lor vizită în China de la preluarea funcţiilor lor.
     China nu numai că primeşte vizitatori de seamă, dar şi promovează cooperarea cu Europa.
SCHIMBURI FRECVENTE LA NIVEL ÎNALT
     " În timp ce relaţiile între China şi Europa sunt din ce în ce mai importante şi influente, se înregistrează tot mai multe schimburi la nivel înalt" arată Huang Ping, directorul Institutului de studii europene de pe lângă Academia de ştiinţe sociale din China.
     Preşedintele chinez, Xi Jinping, a mers în Elveţia în ianuarie. A fost prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în această ţară de la începutul sec XXI. Johann Schneider- Amman, pe atunci preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, a efectuat o vizită de stat în China în aprilie 2016, an marcat totodată de întâlnirile dintre conducătorii Chinei şi ai unor ţări europene printre care Belgia, Germania, Polonia. Aceste întâlniri au ridicat nivelul relaţiilor, care au permis în mod special întărirea unui parteneriat strategic inovator cu Elveţia şi parteneriate strategice globale cu Polonia şi Serbia.
     Astfel de schimburi frecvente reprezintă tot mai multe consensuri, arată Cui Hongjian, director pentru studii europene la Institutul de studii internaţionale din China. " În timp ce conducătorii elaborează cooperarea la nivel înalt, schimburile propulsează relaţiile" , precizează acesta.
COOPERARE FERMĂ
      Între China şi Europa s- a stabilit o cooperare activă şi fructuoasă.
      În data de 5 noiembrie 2016, un tren sosea în Gara centrală din Riga, în Letonia, după parcurgerea unui traseu de peste 10.000 de km, din oraşul Yiwu, estul Chinei, respectiv lungimea celui de- al 6- lea itinerariu pentru transport de mărfuri întrre Yiwu şi Europa.
      În cadrul iniţiativei OBOR, trenurile de marfă având destinaţie Europa au realizat circa 1.700 de voiaje în 2016, respectiv de două ori mai mult decât în 2015.
Odată cu eliberarea cooperării de restricţiile geografice, cererile celor două părţi sunt mai bine satisfăcute prin iniţiativa OBOR, subliniază dl. Cui.
     În afara liniilor feroviare, China este legată de Europa şi în alte moduri, printre care o conferinţă la nivel înalt " 16 + 1" dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi Orientală.
Conferinţa la nivel înalt generează, în fiecare an începând din 2013, noi linii directoare ale cooperării. În noiembrie anul trecut aceasta şi- a încheiat la Riga lucrările cu o listă de 28 de sarcini de îndeplinit în domeniile cooperării culturale, locale şi sanitare.
" Abordarea unor strategii diverse este eficientă în explorarea vastului spaţiu de cooperare între China şi Europa" arată dl. Huang.
Datorită cooperării prin aceste metode, volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE a atins 3.600 de miliarde de yuani ( 525 miliarde de dolari) în 2016, fiind în creştere cu 3% faţă de 2015, adică o realizare foarte satisfăcătoare.
      În timpul întrevederii de marţi cu prim Ministrul Li Keqiang, dl Cazeneuve a subliniat că Franţa este gata să conlucreze cu China pentru a se opune la protecţionism. Dl Mattarella la rândul său, la întrevederea cu preşedintele Xi Jinping, şi- a afirmat sprijinul pentru un sistem comercial pluri- deschis.
      Subliniind că Europa este vitală în politica de deschidere a Chinei, dl Cui a pus accentul pe necesitatea aprofundării cooperării. " Poporul european trebuie să profite mai mult de rezultatele concrete ale cooperării în scopul reducerii protecţionismului comercial în ţările europene. "