luni, 1 august 2016

Veşti din China: Linia 4 de metrou din Chengdu, " oraşul urşilor Panda"

Ieri, 31 iulie 2016, s- a dat în funcţiune Linia 4 a metroului din Chengdu ( capitala provinciei Sichuan) , cu o înfăţişare total originală.
Linia străbate oraşul de la nord la sud, are o lungime de 20 km şi are de asemenea 17 staţii, deservind principalele situri turistice şi are şi o staţie la Centrul de  cercetare şi reproducere a urşilor panda uriaşi din Chengdu.
Ştiţi probabil că există două specii de urşi panda:
panda uriaş, cel colorat în alb- negru şi care e pe cale de dispariţie, de unde şi înfiinţarea acestui centru în Chengdu şi
panda pitic sau roşu, pe care denumirea îl descrie deja foarte bine.








duminică, 31 iulie 2016

Pe româneşte, din China

Episodul 5, cel mai interesant din punctul meu de vedere. Sunt aici practic toţi marii românologi aflaţi actualmente în activitate.

http://www.tvrplus.ro/editie-pe-romaneste-din-china-472188#.V5xWzlFJLpc.email

Episodul 6

http://www.tvrplus.ro/editie-pe-romaneste-din-china-469024

vineri, 29 iulie 2016

Veşti din China: Misiune îndeplinită, în Jiangxi

Trupe ale armatei venite să ajute populaţia în timpul inundaţiilor la Jiujiang / provincia Jiangxi se retrag după îndeplinirea misiunii.
Am văzut imagini şi cu inundaţiile, când au fost, ceva incredibil! De aceea pe mine chiar mă impresionează imaginile de mai jos. Da, e şi festivism, dar mai ales e ceva frumos: omenie.
( fotografii preluate din presa francofonă acreditată la Pekin)









joi, 28 iulie 2016

Am citit azi: O intrebare despre botez

Terminasem slujba unui botez într-o duminică, în urmă cu câţiva ani. Era o zi de primăvară, însorită. Oamenii care participaseră la botez se fotografiau cu pruncul nou botezat în faţa bisericii. Caişii erau în floare; se auzea bâzâitul albinelor în pomi, alte câteva persoane stăteau pe bănci. Când am ieşit din biserică o doamnă mai în vârstă îmi spune:
- Părinte, Raiul este aici, în curtea bisericii dumneavoastră!
- Doamnă, este un privilegiu pentru mine că slujesc într-o biserică cu un trecut istoric aşa bogat. Eu consider că slujesc într-o catedrală.
- Câţi ani are biserica?
- Are peste 350 de ani şi nu se poate ca domnitorul Matei Basarab, care a ctitorit-o şi care 10 ani a avut la Negoieşti o reşedinţă de vară, să nu fi ascultat Sfânta Liturghie în aceasta biserică.
- Părinte, eu nu sunt ortodoxă, dar îmi place ceea ce văd. Sincer sunt impresionată. Dar am fost foarte atenta la slujba botezului şi aţi făcut o mare greşeală.
- Sunt curios să îmi spuneţi unde am greşit şi voi încerca să mă corectez.
- Aţi întrebat-o pe naşă, când ţinea copilul în braţe, dacă se leapădă de satana, dacă crede în Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu, aţi pus-o să spună Crezul, iar după aceea aţi botezat copilul. De ce nu aţi băgat naşa în apă, pentru că ea a făcut mărturisirea de credinţă, nu copilul? De unde ştiţi dumneavoastră că pruncul vrea să fie botezat la ortodocşi? Noi ne botezăm copiii de la o vârstă când pot să facă mărturisirea de credinţă, la şapte ani.
- Părerea mea este că şi un copil de şapte ani face mărturisirea de credinţă tot sub influenţa părinţilor. Ce libertate şi independenţă faţă de părinţi poate avea un copil de şapte ani? în Sfânta Scriptura avem destule exemple din care înţelegem că prin credinţa unora, Iisus Hristos a mântuit pe alţii. Astfel, un ofiţer roman a rugat pe Iisus să-i vindece sluga pe care o avea acasă. Acea slugă de acasă nici nu-L cunoştea pe Iisus, dar să mai şi creadă în El. Cu toate acestea, pentru credinţa stăpânului său, sluga a fost vindecată (Matei VIII, 13). Un alt nume, Iair - care era mai marele sinagogii - pentru credinţa lui în Iisus Hristos, Acesta îi înviază copila de 12 ani care murise. Ce mărturisire de credinţă poate face un mort? dar Iisus a înviat-o pentru credinţa tatălui ei (Matei IX, 18-26). Pentru credinţa femeii cananeence, Iisus a vindecat pe fiica acesteia (Matei XV, 21-28). Aşadar, pe temeiul acestor exemple, consideram noi ortodocşii (şi nu numai) că pentru credinţa părinţilor şi naşilor putem boteza pruncii cărora Dumnezeu le dă sfinţire şi mântuire.

- Părinte, după cum spuneţi dumneavoastră, poate aveţi dreptate, dar… nu ştiu…

- Doamnă, un gânditor creştin contemporan cu noi, Nicolae Steinhardt, scrie că,nimeni nu se face creştin, măcar de primeşte botezul, ca mine, târziu în viaţă”. Eu nu am pretenţia să vă conving în 5 minute, dar sper „târziu în viaţă” să vă dau de gândit.

Acum am observat amândoi că rămăsesem singuri în curtea bisericii. Alaiul de la botez plecase de mult, de undeva de departe se auzeau lăutarii, iar femeia a plecat grăbită, după ce ne-am spus politicos “la revedere”. Uitându-mă în urma ei mi-a venit în minte o întrebare: o fi ştiind că Iisus la 8 zile a fost tăiat împrejur şi că nimeni nu I-a cerut părerea?

Pr. Nicolae Trusca
Parohia Negoiesti
http://www.crestinortodox.ro/botez/o-intrebare-despre-botez-149332.html

luni, 18 iulie 2016

Veşti din China: Salonul de automobile de la Changchun, 2016

Expoziţia de automobile se desfăşoară în intervalul 15- 24 iulie la Centrul expoziţional internaţional din Changchun/长春  în provincia Jilin ( Ghirin) / 吉林. Mai jos două exponate ale firmei chinezeşti Hongqi  红旗 ( Steagul Roşu) .

model Car B

model car S











sâmbătă, 25 iunie 2016

Veşti din China: China, vechii aliaţi şi dilema sa

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 24 iunie 2016. )

     Între 17 şi 24 iunie preşedintele Xi Jinping a călătorit între Europa de Est şi Asia Centrală. Deşi modest relatată în presă, etapa călătoriei din Serbia ( 18- 19 iunie) a trezit o puternică amintire - bazele legăturilor cu ex- Yugoslavia lui Tito, campionul non- alinierii.
În anii '50 Pekinul a cultivat prietenia cu farul din Balcani, socialist însă distant faţă de URSS. După 30 de ani, în 1999 îşi menţine susţinerea, deşi dictatorul acesteia, Milosevici, se lansase într- o campanie de purificare etnică ce avea să conducă la dispariţia naţiunii. În acest fel, China de atunci a lui Jiang Zemin resimţea o comunitate de destin, iar solidaritatea ideologică nu era vorbă în vânt!
În 18 iunie 2016, Xi Jinping a fost deci primit cu fast la Belgrad de către preşedintele T. Nikolic. Pentru aecastă ţărişoară aflată în afara UE, candidată la admitere, sprijinul chinezesc e mai preţios ca oricând, întrucât cele 28 de state au tăiat investiţiile în Serbia de când cu criza. În 2009, Pekinul a semnat cu ea un " Parteneriat strategic" şi a deversat aici un miliard de dolari, în infrastructuri, pentru a realiza un " cap de pod" al Noului său drum al mătăsii.
La încheierea trecerii sale prin ţară, Xi Jinping a semnat 22 de acorduri. Oţelăriile din Hebei ( Hesteel) au preluat în schimbul a 46 de milioane de euro furnalele depăşite tehnic din Smeredevo ( Belgrad) , cu promisiunea că le vor readuce la normele actuale şi de a adăuga în jur o zonă industrială. China pune în joc 206 milioane de euro pentru construirea a 2 tronsoane de autostradă europeană ( Surcin- Obrenovac) şi pregăteşte linia TGV Belgrad- Budapesta.
APL o să ajute armata serbă în formarea şi echiparea unor contingente de Căşti albastre ale ONU, pentru a- şi întări lupta anti- teroristă şi împotriva armelor de distrugere în masă. ... Cooperarea sino- serbă este deci modestă, dar asumată şi bazată pe 60 de ani de tovărăşie politică.

     La 9000 km mai la vest, China negociază chiar în acest moment, în maximă discreţie, cu Venezuela, un alt vechi aliat socialist. Ţara ar putea, prin rezervele sale de petrol superioare Arabiei Saudite, să devină primul producător mondial. Sub Hugo Chavez, ţara aceasta aflată în plină revoluţie post- colonială, seduce China: începând din 2007, i- a împrumutat 65 de miliarde de dolari prin finanţare de şosele, TGV, locuinţe, dezvoltare petrolieră şi reeşalonare de datorii.
Problema e că în 10 ani, regimul " roşu" al lui Hugo Chavez, sufocat de corupţie, n- a pus niciodată în discuţie guvernarea sa arhaică şi nici nu s- a gândit la profitabilitate.După ce şi- a ruinat clasa mijlocie, ţara este la capătul puterilor. Fiu spiritual al lui H. Chavez, N. Maduro se află în procedură de destituire. Extenuată de o inflaţie de 480%, economia este inertă, magazinele sunt goale. Conform FMI, rata de recesiune ar fi e 8% în 2016. De la acest stat ruinat, Pekinul va pierde cu siguranţă cea mai mare parte a investiţiilor sale - deja dispărute peste noapte. Diplomaţii săi negociază în culise pentru a mai salva ce se poate. O fac mai mult prin opoziţia lui Henrique Capriles ( deja majoritar în parlament) decât cu guvernul.
Pentru Pekin cazul Caracas are valoare de test: ce rămâne din investiţii în nişte state pe care le susţine de 20 de ani ca Sudan, Zimbabwe, Birmania? Cele 20 de miliarde pierdute în Libia ca urmare a căderii lui Kadafi sunt departe de a fi uitate...
Problema de fond rămâne: trebuie dată întâietate raţiunii financiare şi creşterii sau continuat cu nostalgia revoluţionară? Problema nu este - încă- arzătoare, întrucât cazul acesta venezuelean e singurul de asemenea amploare, iar China încă nu are de gestionat un faliment de stat al cărui prim creanţier ar fi. Dar se pregăteşte judicios pentru aşa ceva.

sâmbătă, 28 mai 2016

Bijuterii adevărate: inel de argint din Tibetul nepalez

Un model de inel " şa"  pe care- l poartă deopotrivă femei şi bărbaţi, în păr sau pe deget, în acest din urmă caz ambra fiind pusă în valoare în mod deosebit. Peştii de pe corpul inelului semnifică în Asia bunăstarea materială. Un inel uşor adaptabil ca mărime, întrucât este deschis în partea de jos, nu e un inel clasic, care se înfăşoară pe deget.
preţ: 595 euro
transport: 65 euro


sâmbătă, 21 mai 2016

Veşti din China: Vânzări la licitaţie de bijuterii 2016

În 12 iunie 2016 va avea loc în Hong Kong o mare vânzare prin licitaţie a unor bijuterii deosebite. Fotografiile de mai jos sunt de la avanpremiera evenimentului, organizată în 19 mai pentru media, iar bijuteriile sunt purtate aici de o prezentatoare localnică de modă.







sâmbătă, 14 mai 2016

Veşti din China: Un val populist

     (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 12 mai 2016. )

Fenomenul Donald Trump mătură şi coastele Asiei, iar dovada acestui lucru este alegerea lui Rodrigo Duerte, la preşedinţia Filipinelor, după o campanie învăluită- n argumente naiv- violente şi promisiuni de neonorat.
În timpul campaniei, bărbatul a emis faţă de China pretenţii contradictorii, vrând ca în acelaşi timp să apere interesele naţionale în Marea Chinei de Sud, dar şi să negocieze direct cu Pekinul- prin renunţarea la o apărare colectivă împreună cu celelalte ţări riverane. El s- a arătat gata să negocieze drepturile maritime contra unor linii de cale ferată finanţate de Pekin pe pământul ţării sale. Dar tot el se declară gata să meargă cu un jet- ski pe un atol acupat de APL ( Armata Populară de Eliberare), ca să înfigă acolo drapelul Filipinelor, singur împotriva tuturor... Prin acestea toate, lasă impresia unui personaj ce vorbeşte tare frumos, dar inconsistent şi fantasmagoric. Iar linia sa de apărare apare drept slabă, riscând să compromită anii de eforturi depuse de predecesorul său.
China nu are personaje de acest gen, colorate- cu sistemul său lipsit de alegeri, nici n- are nevoie. Însă mai multe fenomene aflate în curs de- a lungul şi latul ţării au o aceeaşi sursă: un val populist, nostalgic al trecutului, bântuie şi încearcă să- şi facă loc pentru a fi îndepărtată mai simplu poţiunea amară la zi ( măsurile dureroase impuse de încetinirea creşterii economice) .
De pildă, pe 2 mai la Pekin la Marele Palat al Poporului, a avut loc în faţa hailaifului capitalei o mare gală ce a oferit în reluare cântece dragi lui Mao şi creaţii de balet ale soţiei sale Jiang Qing. Iar pe o bandă de pânză se relua acest slogan: " Popoare ale lumii uniţi- vă pentru a învinge invadatorii yankei şi pe lacheii lor! " .
Foarte apreciat de aripa de stânga, spectacolul a şocat victimele Revoluţiei Culturale, precum Ma Xiaoli, fata unui fost ministru, care a cerut socoteală asupra acestor derapaje de la disciplina Partidului.
În acelaşi spirit, înfloresc cântece de adulare a Preşedintelui Xi Jinping, rebotezat Xi Dada/ Tătucul Xi şi a soţiei sale Peng Liyuan, fostă cântăreaţă a Armatei Populare de Eliberare, rebotezată Peng Mama ( mamă a naţiunii) .
Dar, ce să vezi, surpriză! La un ordin al Pekinului, aceste rebotezări au dispărut discret din media, surghiunite de Partidul conştient că riscă sarcasmul. Şeful de stat are nevoie să renunţe la imaginea de om prea cumsecade şi să revină la o imagine mai serioasă , mai conformă cu misiunea sa de a repune economia pe şine, indiferent de sacrificiile necesare.
Toate acestea sugerează că acel cult al personalităţii nu emana de la Xi Jinping, nici de la departamentul de propagandă, ci de la populaţia însăşi, din oraşe şi sate, ce aşteaptă un lider carismatic şi liniştitor. În uşoara ceaţă actuală, guvernul trebuie să înainteze cu extremă prudenţă: să confere încredere, să se arate gata de a asculta temerile provinciilor şi să răspundă acestora prin lucruri concrete.
Statul va " reloca" anul acesta vreo 2- 3 milioane de săraci din zonele rurale în zone mai dezvoltate ( cu drumuri, apă curentă, şcoli, spitale ... ) . 1600 de miliarde de yuani vor fi vărsaţi în Dongbei, regiune aflată în cădere economică liberă, ce se datorează reculului industriei cărbunelui şi al comerţului cu Rusia.
De notat că toate aceste eforturi sunt făcute pentru regiunile cu cea mai mare cotă de sărăcie, dar şi de nostalgie " roşie" .
Dispare şi un alt calificativ al lui Xi: acela de " centrul" Partidului, punct nodal de referinţă ideologică. Acum două luni, conceptul era esenţial- oricine îl uita, îşi risca propria carieră sau chiar mai mult. În ziua de azi China se îndepărtează de un stil de leadership solitar şi se întoarce la conducerea colectivă. Xi vrea să- i asculte pe ceilalţi lideri, din provincii, de la bază. În aceste timpuri nesigure, şeful suprem trebuie să împartă cu alţii deciziile, responsabilitatea- influenţa populistă!

duminică, 8 mai 2016

Veşti din China: Un Xi ce poate ascunde un alt Xi

     (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 05 mai 2016. )
     În ultimele zile, Preşedintele Xi face tot mai multe declaraţii în contrapunct cu faptele sale - remodelându- şi pe ascuns imaginea.
     Ren Zhiqiang, " tycoon" blogăr cu 38 de milioane de abonaţi, a îndrăznit în februarie să critice campania lui Xi de a pune căluş în gura mijloacelor media. Biroul de propagandă de la Pekin a contra- atacat: Ren şi- a pierdut " spiritul partinic" , " s- a alăturat opoziţiei".Practic, îi erau numărate zilele în libertate. Însă, în urma acestei obrăznicii, poliţia s- a mulţumit doar să- i închidă blogul. Apoi, pe 2 mai, pică şi verdictul: Ren nu e arestat, ci suspendat din partid pe timp de un an- o lovitură peste degete! În 30 aprilie, Xi declarase în faţa a 70 de cetăţeni că Partidul trebuie " să aibă încredere în intelectualii săi" şi " să le tolereze criticile ... chiar şi cele nedrepte ori pline de prejudecăţi" . De fapt Xi avansase această idee cu 8 zile mai înainte la un seminar privitor la politica în cyber- spaţiu, făcând apel la mai multă toleranţă faţă de criticile " binevoitoare" : pentru binele Partidului, cadrele de partid ar trebui să înveţe să devină " adevăraţi prieteni ai intelectualilor" .
    Este clară legătura între sancţiunea uşoară a lui Ren Zhiqiang şi aceste noi declaraţii. Ren a fost cruţat ca exemplu de nouă treaptă de mers care urmează. De altfel, a existat un precedent, în timpul unei conferinţe asupra religiei: Xi a declarat că ţara " ar susţine formarea preoţilor ... pentru a- i pregăti în exersarea apostolatului ... în privinţa încrederii turmelor lor în ei" . Pentru a sublinia acest lucru, presa a  citat seminarul islamic de la Pekin, care ar trebui " să ajute această biserică astfel încât imamii săi să urmeze calea păcii" . Cuvântul cheie în acest discurs era acelaşi care- i viza pe intelectuali: încrederea. Xi Jinping admitea astfel că fără încredere în clerul oficial, credincioşii se vor îndrepta spre clandestinitate. Ori, pentru a trezi această încredere, clerul trebuie să- şi poată gestiona treburile la o distanţă rezonabilă faţă de stat, care trebuie să- şi limiteze interferenţa în treburile " lumii" , fără a se atinge de dogme.
     În ce priveşte religia, această ultimă poziţie vine să rectifice pe precedenta, mult mai dură: Xi îşi exprimase voinţa de " a- i reeduca" pe preoţi conform unei linii " patriotice" . Aşa că, în aceste două domenii, politică şi religie, Xi şi- a modificat doctrina, mergând într- un acelaşi sens, foarte neaşteptat de fapt, : încredere şi toleranţă.
     Dar de ce această rapidă şi completă schimbare? O parte a opiniei publice dă drept sigur faptul că e vorba de o tentativă a lui Xi de a îndulci imaginea sa de om autoritar. O astfel de teorie e cu siguranţă acceptabilă - dar în politica chineză nimic nu e simplu.
     E de notorietate că Ren Zhiqiang este un apropiat al lui Wang Qishan, patronul anticorupţiei, stâlpul puterii lui Xi Jinping. Ori ultimele zvonuri spun că acest atac împotriva lui Ren a fost orchestrat de Liu Yunshan, şeful propagandei, care- l viza pe Wang Qishan. Ceea ce dezvăluie o cu totul altă cheie de lectură: în spatele cortinei se desfăşoară două conflicte, unul între persoane şi altul între idei. În aceste două cazuri Xi a fost de partea lui Wang şi a toleranţei - semn posibil premergător al sfârşitului vânătorii de vrăjitoare.
     Indiferent dacă aşa ceva e adevărat sau nu, cert e că vânturile politice bat tot timpul de la sosirea lui Xi:
- În provincia Anhui, în timpul unei vizite a Preşedintelui de la sfârşitul lui aprilie, un nou cântec elogios " Xi Dada" ( 习大大 sau " Unchiul Xi ) făcea vâlvă pe internet, sfidând efortul discret al Pekinului de a calma această campanie de cult al personalităţii.
- Prin publicarea, săptămâna trecută, a discursului său din decembrie din faţa Biroului Politic, Xi recurge la orice împotriva tuturor felurilor de concepte sau grupări sociale, " dezbateri improprii" , " cabale şi clici" , baroni ai regimului şi familiilor lor, " capitalism occidental" sau " liberalism" .
- Xi totodată reduce la jumate ( la 47 de milioane de $) bugetul anual al Ligii tineretului, fieful predecesorului său, Hu Jintao, acuzat de " elitism şi ineficienţă" .
     E clar că întru pregătirea Congresului al XIX- lea din 2017, bântuie încăierarea, împotriva tuturor rivalilor lui Xi.

sâmbătă, 9 aprilie 2016

Veşti din lumea largă: Despre " Panama Papers" şi SUA

      Jurnalişti internaţionali şi- au pus întrebarea cu privire la afacerea " Panama Papers" de ce sunt atât de puţine firme/  persoane ( 211 din 11.5 milioane analizate de ziarişti) din SUA implicate. Într- o ţară în care deturnarea de fonduri este estimată la 150 miliarde de dolari. Nici măcar cele 211 persoane nu sunt neapărat americani din SUA, doar au indicat o adresă în state.
Există mai multe răspunsuri, care în niciun caz nu implică marile virtuţi în domeniu ale americanilor:
     Posibilitatea de evaziune fiscală " la domiciliu" : există mici paradisuri fiscale chiar în SUA. Legislaţia din state precum Nevada, Delaware, Wyoming permite depunerea la bancă a unor sume de câteva sute de dolari fără a fi nevoie ca beneficiarul real să fie identificat. Băncile nu sunt obligate să- şi cunoască clienţii când deschid un cont în numele acestor societăţi off- shore.
     Represiune mărită: în ultimii ani Statele Unite au desfăşurat un adevărat arsenal împotriva fraudei fiscale şi a evaziunii, astfel ca unele dintre paradisurile fiscale să renunţe la clienţii americani.Din 2011 există un acord între Panama şi SUA, care dă cale liberă autorităţilor nord- americane în obţinerea de informaţii asupra conturilor bancare din Panama.

joi, 7 aprilie 2016

Veşti din China: ceaiul de aur

     La o licitaţie desfăşurată ieri, 06 aprilie 2016, un kilogram de ceai ( frunze de ceai) auriu, jīnchá 金茶, a fost vândut în schimbul unui kilogram de aur.
     Recolta pe anul viitor a unui arbore de ceai având vârstă de 410 ani a fost cumpărată la aceeaşi licitaţie, în provincia Húnán 湖南 , cu 60.000 de yuani/ 9.200 $. Arborele, cu o înălţime de 4.5 m, se află în ( satul) Huángjīncūn 黄金村 ( Satul Aur) din ( districtul) Bǎojìngxiàn 保靖县. În acest district există 2.000 de arbori de ceai datând din timpul dinastiilor Ming şi Qing. Arborele de ceai de 410 ani este cel mai vârstnic şi este înscris în patrimoniul cultural non- material al provinciei. Frunzele sale sunt culese o singură dată pe an, în aprilie, când şi recolta sa de frunze din anul viitor este vândută la licitaţie. Anual arborele produce o jumătate de kilogram de frunze.
     În 2011 la o licitaţie s- au vândut 0.100 kg de astfel de frunze de ceai cu 98.000 de yuani.

joi, 31 martie 2016

Veşti importante China- România

Un foarte interesant interviu în Adevărul cu şi mai interesantul actual ambasador al RP Chineze în România, dl Xu Feihong. Merită citit. E fără bla- bla- uri. Interviul a fost dat în 23 martie 2016, la câteva zile de la încheierea sesiunii Adunării Naţionale Populare şi a sesiunii Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez.

Ambasadorul Chinei în România, Xu Feihong, abordează în cotidianul „Adevărul“  tema relaţiilor dintre China şi România, în contextul creşterii economiei chineze. 

Anul trecut, Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 6,9%, înregistrând cea mai mică creştere din ultimii 25 de ani. După  ce a fost făcută publică, această cifră a atras după sine mai multe suspiciuni în întreaga lume.    

Unii oameni sunt îngrijoraţi de faptul că modelul de creştere a economiei chineze este unul nesustenabil, iar alţi se îndoiesc că fluctuaţiile burselelor chineze şi ale pieţei monetare vor conduce la pierderea echilibrului economiei mondiale. Unii cititori români preocupaţi de China sunt şi ei îngrijoraţi de faptul că economia chineză ar avea un impact asupra creşterii economice a României.   Oare se va prăbuşi cu adevărat economia chineză? Bineînţeles că nu.   

Dacă veţi căuta pe internet despre economia chineză, veţi întâlni frecvent sintagma „noua normalitate“. În realitate, „noua normalitate“ se referă la optimizarea perioadei de dezvoltare economică a Chinei. Este la fel ca atunci când conducem o maşină şi trebuie să acţionăm neîntrerupt schimbătorul de viteze, în funcţie de viteza maşinii şi de condiţiile drumului. În mod asemănător, dezvoltarea economică are nevoie de ajustări făcute la momentul potrivit.   În prezent, întreaga economie mondială nu s-a refăcut după impactul profund cauzat de criza financiară mondială, principalelor puteri economice mondiale le lipseşte forţa, iar ritmul de creştere economică a noilor puteri a încetinit. Potrivit estimărilor făcute de Fondul Monetar Internaţional, în anul 2015, creşterea economiei mondiale a fost de doar 3,1%, aceasta rămânând încă într-o fază de profundă ajustare.   

În faţa presiunii descendente a economiei mondiale, în prezent, China depune eforturi pentru a face trecerea de la o creştere economică rapidă la o creştere rapidă medie.    

Fiind a doua putere economică din lume, volumul total al economiei chineze a depăşit deja cifra de 10.000 de miliarde de dolari americani, iar acum orice creştere de un procent al PIB-ului este echivalentă cu un procent de 1,5% de acum 5 ani, sau cu un procent de 2,5% de acum 10 ani.    
Chiar şi o creştere economică de 6,9% va aduce un surplus de peste 800 miliarde de dolari. În prezent, China are nevoie cu adevărat de optimizarea structurii economice, reforma şi inovaţia neîntrerupte, nu o creştere extrem de rapidă.   
Constatăm cu satisfacţie că reformele structurale implementate de China aduc necontenit beneficiile specifice 
reformei. În anul 2015, economia chineză a funcţionat în parametrii rezonabili, în zonele urbane s-au creat 13,12 milioane de noi locuri de muncă,  producţia de grâne a crescut timp de 12 ani consecutiv, s-au obţinut progrese remarcabile în reformarea structurală economică, consumul de energie pe unitate de PIB a scăzut cu 5,6% faţă de anul precedent, consumul a avut o contribuţie de 66,4% la creşterea economică, iar pentru prima dată, ponderea deţinută de sectorul serviciilor a reprezentat mai mult de jumătate din PIB.   

De asemenea, guvernul chinez a lansat, succesiv, o serie de planuri de acţiune şi măsuri încurajatoare, precum: „Antreprenoriatul şi inovaţia în rândul maselor“, „Internet+“, „Made în China 2025“ etc. şi militează pentru a şi-a canaliza eforturile către crearea de noi tehnologii, noi ramuri industriale, noi planuri şi noi modele de producţie. În prezent, în China sunt înregistrate zilnic peste 10.000 de întreprinderi noi.   Procesul de sporire a calităţii şi a eficacităţii, de aprofundare a reformei, de promovare cu fermitate a inovaţiei a adus poporului chinez beneficii vizibile, palpabile. Anul trecut, venitul disponibil per capita la nivelul întregii ţări a crescut cu 7,4%, populaţia săracă din zonele rurale a scăzut cu 14,42 milioane de oameni, în zonele urbane au fost create 13 milioane de locuri de muncă noi, numărul absolvenţilor cu studii superioare a ajuns pentru prima dată la 100 de milioane, numărul persoanelor din clasa de mijloc a ajuns la 109 milioane  de oameni, China devenind astfel ţara cu cea mai numeroasă clasă de mijloc.   Cifrele reale demostrează că „noua normalitate“ va aduce Chinei şi mai multe beneficii calitative şi eficienţă, iar aşa-zisa „teorie a colapsului economiei chineze“ este în totalitate o afirmaţie nefondată.   

China este un membru important al comunităţii internaţionale, iar  dezvoltarea Chinei este strâns legată de restul lumii, aşa cum prosperitatea lumii se află într-o legătură strânsă cu China. China dispune de  condiţiile şi puterea necesare pentru a realiza o economie proprie sănătoasă şi o dezvoltare sustenabilă, iar în acelaşi timp poate aduce forţă sporită economiei mondiale.   

Anul trecut, numărul cetăţenilor chinezi care au călătorit peste hotare a ajuns la 120 de milioane, înregistrând o creştere de 12% faţă de anul precedent, iar cheltuielile chinezilor în străinătate au depăşit 150 miliarde de dolari.    Cu o lună în urmă, doar în perioada de 10-15 zile a vacanţei prilejuite de Sărbătoarea Primăverii, aproape 6 milioane de chinezi au călătorit în străinătate, cheltuind aproape 13,5 miliarde de dolari. Printre destinaţiile cele mai preferate s-au numărat: Thailanda, Japonia, Coreea, America, Australia, Anglia etc. Nu încape nicio îndoială că turiştii chinezi, prin cheltuielile făcute în timpul călătoriilor, aduc ţării de destinaţie beneficii economice substanţiale. 
Din păcate, nu foarte mulţi turişti chinezi vin în România, ceea ce înseamnă că ambele părţi trebuie să ducă în continuare o muncă de promovare.   

Privind dintr-o perspectivă macroeconomică, în prezent, volumul total al întregii economii mondiale a depăşit cifra de 73.000 de miliarde de dolari, dintre care economia chineză ocupă procentul de 15%, cea americană, de 24%, iar Uniunea Europeană, aproximativ 17%.    
În anul 2015, contribuţia Chinei la creşterea economică mondială a depăşit procentul de 25%, volumul total al importurilor a fost de 1680 de miliarde de dolari, continuând să se situeze pe locul al 2-lea în lume. Investiţiile directe în afară au fost de 127,6 miliarde de dolari, crescând cu 10% faţă de anul precedent, China rămânând în continuare un motor important al creşterii economice mondiale.   
Fiind una dintre principalele puteri economice mondiale, China va fi angajată în continuare pentru promovarea unei noi serii de măsuri politice de deschidere spre exterior la scară superioară, şi se va strădui să realizeze câştiguri comune în urma cooperării cu fiecare ţară.    
China va continua să extindă cooperarea internaţională în domeniul capacităţilor de producţie, să accelereze perfecţionarea politicilor comerţului exterior, inovarea modelelor de business, facilitarea comerţului intern şi optimizarea structurilor, va implementa politici tot mai active de import, va acţiona pentru sporirea importurilor de echipamente de ultimă generaţie, de componente esenţiale şi de materie primă necesară pentru producerea de energie.    
China va continua relaxarea restricţiilor pentru intrarea capitalului străin, va consolida dinamica promovării şi atragerii de investiţii şi afaceri, va realiza un mediu de investiţii mai echitabil, mai transparent şi mai previzibil. În urma acestui proces, China va deveni în continuare un punct atrăgător pentru investitori străini.   
Astfel, China a lansat iniţiativa „Centura şi Drumul“, pentru a realiza centura economică a Drumului Mătăsii şi Drumul Mătăsii Maritim al secolului XXI. Această iniţiativă continuă să aibă la bază principii precum: negocieri în comun, construcţia în comun şi, drept conţinut principal: corelarea politicilor, conectarea facilităţilor infrastructurii, comerţul liber, circulaţia capitalului, conectarea aspiraţiilor popoarelor etc. Proiectul acoperă continentele Asia, Europa, Africa, şi zona maritimă învecinată, devenind o legătură a prieteniei şi a păcii, un drum al prosperităţii comune.   
Fiind o ţară aflată de-a lungul iniţiativei „Centura şi Drumul“, România are ocazia de a se implica activ în construcţia acesteia, şi, alături de alte ţări din lume, să contribuie cu forţa şi înţelepciunea sa, şi să se bucure împreună cu acestea de rezultatele cooperării. Apreciem foarte mult progresul obţinut în cooperarea dintre China şi România în cadrul mecanismului „Centura şi Drumul“.   

În ceea ce priveşte sfera politică, în septembrie 2015, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a avut, la New York, o întrevedere cu omologul său român, preşedintele Klaus Iohannis, cei doi lideri ajungând la consensuri importante referitoare la construcţia împreună a „Centurii şi Drumului“.   
În domeniul economic, anul trecut, valoarea a comerţului dintre China şi România a atins cifra de 4,5 miliarde de dolari, întreprinderi din cele două state au semnat deja memorandumul de înţelegere în ceea ce priveşte proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă, a fost parafat proiectul Termocentralei pe Cărbuni de la Rovinari, şi, în plus, se încearcă cooperarea şi în alte proiecte. Compania chineză Huawei a preluat cu succes serviciile de întreţinere a reţelei de internet la Compania UPC România.   
În ceea ce priveşte sfera culturală, Institutul Cultural Român a fost deja inaugurat oficial în vara anului trecut la Beijing, iar partea chineză se pregăteşte activ în vederea înfiinţării unui Institut Cultural Chinez la Bucureşti.  Interesul publicului român faţă de China creşte de la o zi la alta, o dovadă grăitoare fiind popularitatea de care se bucură Institutele Confucius, cursurile de limba chineză de la clasele Confucius şi alte catedre de predare a limbii chineze. În acelaşi timp, şi interesul publicului chinez faţă de România creşte pe zi ce trece. Pe 28 ianuarie am participat la ceremonia de deschidere a expoziţiei „Comorile României“ organizate de Muzeul Naţional al Chinei. Acest eveniment a fost larg relatat de principala mass-media din China, atrăgând în fiecare zi mii de vizitatori.   Însă potenţialul de cooperare dintre China şi România este încă deparde de a fi valorificat la maximum. Anul trecut, comerţul României cu China a avut un deficit de aproape 1,9 miliarde de dolari, în multe proiecte cooperarea dintre cele două ţări făcându-se prin intermediul unei terţe părţi. Până în prezent, nu s-au iniţiat lucrările pentru proiectele mari şi, de asemenea, nicio companie chineză nu a reuşit să câştige licitaţia pentru proiecte legate de construirea autostrăzilor, căilor ferate şi a altor proiecte din infrastructură de transport din România.     
Lungimea totală a căilor ferate de mare viteză din China a depăşit deja 19.000 de km, lungimea autostrăzilor a depăşit 123.000 de kilometri, situând China pe primul loc în lume. În viitori 5 ani, lungimea căilor ferate de mare viteză funcţionale va ajunge la peste 30.000 de km, acoperind peste 80% din oraşele mari ale Chinei.    
China nu numai că are o expertiză bogată în domeniul construcţiei infrastructurii de transport, ci îşi doreşte şi are şi capacitatea necesară de a dezvolta o cooperare profundă cu România. Companiile chineze au prezentat un entuziasm sporit faţă de implicarea în proiecte de construire a infrastructurii româneşti şi aşteaptă cu nerăbdare participarea. În faza următoare, ambele părţi trebuie să-şi sporească încrederea în cooperarea reciprocă şi să găsească modalităţi de cooperare convenabile ambelor părţi.   

În prezent, China îşi canalizează eforturile spre realizarea obiectivului unei societăţi a bunăstării decente. „Cele două sesiuni“ ale Adunării Naţionale Populare şi ale Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, convocate de curând,  au  analizat şi au adoptat „Raportul de activitate al guvernului chinez“ şi „Cel de-al 13-lea Plan Cincinal“. Vom menţine creşterea PIB-ului ţării în parametrii unei creşteri între 6,5 şi 7%, în zonele urbane vor fi create peste 10 milioane de noi locuri de muncă, vom păstra rata şomajului până la 4,5%, iar consumul de energie pe unitatea de PIB va scădea încă cu 3,4%.    
Până în anul 2020, China va realiza primul obiectiv măreţ cuprins în „Cele două obiective centenare“ şi anume de a dubla venitul pe cap de locuitor în zona urbană şi cea rurală, cât şi de a dubla Produsul Intern Brut, faţă de valorile din anul 2010. Avem încredere că vom putea realiza perspectivele măreţe ale Chinei şi sperăm că o Chină şi mai prosperă va aduce şi mai multe oportunităţi de dezvoltare vechiului nostru prieten - România.   
Ambasada Chinei în România păstrează dintotdeauna legături strânse cu ministerele ambelor state şi cu companiile, devotându-se explorării potenţialului de cooperare dintre cele două părţi.    
Asistăm în prezent la „epoca de aur“ a cooperării pragmatice dintre cele două state, şi sugerăm companiilor să accelereze negocierile legate de diferite proiecte, făcând astfel cooperarea chino-română să avanseze cu paşi mai mari şi mai hotărâţi.   
Ambasadorul Chinei în Romania,  Xu Feihong

Citeste mai mult: adev.ro/o4i2wm

Veşti din China: Circulă în China în acest moment



" Dacă vrei să te măriţi, mărită- te cu cineva precum Unchiul Xi "

Interpretat de Hu Xiaoming, compus de Tang Jianyun, doi necunoscuţi în lumea muzicală chineză.

Cântecul vizează în principal campania anticorupţie a preşedintelui împotriva cadrelor de partid mai mici ori mari.
NB: interesant de văzut şi comentariile ( evident, în chineză! ) la cântec pe youtube.

Veşti din China: Săptămâna modei la Pekin

Imagini din data de 29 martie 2016. Creaţii Hao Jia.






vineri, 26 februarie 2016

Veşti din China: Azi, ieri şi mâine/ 26 februarie 2016: film, vin, miliardari

Primul festival al filmului chinezesc la Berlin

Se desfăşoară în perioada 24 - 27 februarie 2016 la Kino Babylon din Berlin şi în cadrul lui vor fi prezentate în jur de 40 de filme chinezeşti. Imagini de la primele proiecţii de film şi de la festivitatea de deschidere.





Jack Ma, miliardarul web ului chinez, proprietar de podgorie bordeleză

Fondatorul  site- ului gigant de comerţ electronic alibaba a devenit de curând patronul unei modeste vii din zona Bordeaux. Exact nu se ştie dacă miliardarul este un băutor de vin bordelez şi se ridică întrebarea de ce la banii lui a cumpărat o mică podgorie. Este însă de aşteptat ca şi alţi mari magnaţi chineză să continue să achiziţioneze podgorii bordeleze ca urmare a gestului dlui Ma. În ultimii ani 120 de podgorii  ( circa 1.5% din totalul acestora din zonă ) au fost achiziţionate de magnaţi din China şi Hong Kong ca urmare a cererii crescânde pe piaţa chineză de vin franţuzesc. A fost creată şi Asociaţia viticolă franco- chineză, având menirea de a- i ajuta pe proprietarii chinezi să se integreze în societatea franceză.

Pekin, capitala internaţională a miliardarilor

În octombrie 2015 China a depăşit deja SUA în ce priveşte numărul total al miliardarilor, iar acum agenţia Hurun Report, care recenzează în fiecare an cele mai mari averi din China, ne anunţă că Pekin- ul a depăşit New York- ul la acest capitol: în capitala chineză sunt 100 de miliardari, cu 32 mai mult decât anul trecut, în timp ce la New York sunt numai 95 de miliardari, care are numai 4 în plus faţă de anul trecut. Al treilea oraş din lume în acest clasament este Moscova, cu 66 de miliardari.
Cifrele date publicităţii miercuri de agenţia citată arată că în prezent China are 568 de miliardari care cumulează împreună o cifră a averilor comparabilă cu PIB- ul Australiei.
Prin comparaţie, numai 535 de miliardari sunt rezidenţi americani.
Cel mai bogat chinez este 王健林 Wáng Jiànlín, 


cu 28 de miliarde de dolari ( cifră dată de Forbes) care a făcut avere în principal din domeniul imobiliar. Dar printre miliardari mai sunt şi alte mari nume, precum Jack Ma 马云.








  

miercuri, 24 februarie 2016

Veşti din Franţa: " Paşaport talente"

În 18 februarie 2016 a fost adoptată de către Adunarea Naţională o lege privitoare la drepturile străinilor în Franţa, prin care se instituie un tip de paşaport " paşaport talente" , un nou titlu de şedere pluri- anual destinat străinilor supercalificaţi ce doresc să se instaleze în Franţa.
Acest tip de paşaport se adresează în special cercetătorilor, artiştilor, savanţilor, salariaţilor aflaţi în misiune precum şi unor personalităţi de renume internaţional. Studenţii străini care vor beneficia de acest tip de paşaport vor putea accede mai uşor pe piaţa muncii din Franţa atunci când îşi încheie studiile.

Într- un context mondial de concurenţă foarte puternică în atragerea de talente internaţionale, acest text de lege este de natură a asigura şi simplifica şederea străinilor calificaţi în Franţa.



sâmbătă, 20 februarie 2016

România- China: Veşti bune

Uneori am impresia că nimic nu mă mai poate surprinde, poate şi pentru că ştirile negative s- au banalizat, iar bombele de presă au devenit atât de previzibile încât apar ca mici petarde. 

Azi, citind presa în zori, ca de obicei, că eu lucrez şi sâmbăta, am dat pe FB/ Sohu de cele de mai jos. O surpriză plăcută. În sfârşit!
Pe scurt, că aşa e timpul: un român, Ştefan Baciu, bun bucătar, şcolit se pare prin Italia, căsătorit cu o chinezoaică din Shenyang are la Shenyang un local cu mâncare occidentală de mare succes. Deocamdată uitaţi- vă la poze, când am timp, am să traduc. În mare, sunt prezentate: localul şi mai ales diverse feluri de mâncare, adică fix ce e în poze.Când ajungeţi prin Shenyang treceţi pe- acolo!

Mâncăruri delicioase de departe






























http://chihe.sohu.com/20160219/n437834801.shtml



Pe scurt despre Sohu

Site- ul 搜狐 Sōuhú, pe care destui români îl ştiu şi îl folosesc, 
este al companiei chineze de internet, de stat, Sohu Inc, 
cu sediul central în cartierul Haidian din Pekin ( al doilea ca mărime în capitala chineză) cartierul marilor universităţi din Pekin: Qinghua, Beida, Beijiaoda, 
listată din 2000 pe NASDAQ, cea mai mare bursă ( europeano- americană) de acţiuni în domeniul electronic din lume. 
Compania a fost creată de  张朝阳 Zhāng Cháoyáng ( n. 1964 la 西安 Xī' ān) , absolvent în 1986 al Facultăţii de fizică la Universitatea Qinghua şi din 1993 doctor la MTI Massachusetts Institute of Technology) unde a ajuns cu o bursă 李政道 Lǐ Zhèngdào ( fizician în viaţă, primul chinez care a obţinut - în 1957- Premiul Nobel, pentru fizică) .

Sohu Inc. a fost creată în 1996 şi de atunci tot creşte, se diversifică şi dezvoltă. 
Şi- a lansat motorul de căutare în 1998. 
Din 2005 are în funcţiune televiziune on- line, 
iar în acelaşi an este desemnată principal furnizor de site- uri de internet pentru ediţia din 2008 a Jocurilor Olimpice care s- au desfăşurat în 2008 la Pekin. A fost şi sponsor pentru acele jocuri olimpice. 
În 2013 s- a zvonit că ar vrea să se privatizeze, dar zvonul a fost infirmat. 
În schimb, a fost tot în 2013, an în discuţii de vânzare către 奇虎 Qíhǔ 360, 
iar în acelaşi an compania Tencent 腾讯控股有限公司Téngxùn Kònggǔ Yǒuxiàn Gōngsī a cumpărat ceva acţiuni la Sohu.