sâmbătă, 9 februarie 2019

La Turquie va aligner ses projets de développement avec ceux de la Chine grâce à des efforts conjoints, affirme le président Erdogan

Le président turc Recep Tayyip Erdogan a déclaré jeudi être prêt à unir les efforts de son pays à ceux déployés par la Chine destinés à aligner le projet turc "le Couloir central" avec l'initiative chinoise "la Ceinture et la Route" dans le but de faire continuellement progresser les relations bilatérales.

Après avoir écouté les hommages que lui rendait le nouvel ambassadeur de Chine à Ankara, Deng Li, M. Erdogan a dit que la Turquie accorde beaucoup d'importance à ses relations avec la Chine et qu'elle est prête à poursuivre l'harmonisation des projets de développement des deux pays. L'objectif est de régulièrement resserrer les liens bilatéraux afin de tirer parti du potentiel que représente la coopération dans les domaines de la politique, de l'économie, de la culture, de la promotion du commerce, de l'investissement, du tourisme et des grands projets entre les deux pays.

M. Erdogan a également demandé à M. Deng de transmettre ses salutations à son homologue chinois, Xi Jinping.

Pour sa part, M. Deng a transmis les voeux de M. Xi à M. Erdogan, promettant de déployer tous les efforts nécessaires pour mettre en oeuvre le consensus important auquel sont parvenus les deux chefs d'État, et qui définit les grands axes de la coopération bilatérale, qui soutient activement la coopération pragmatique dans tous les domaines et qui promeut l'alignement des projets de développement des deux pays.
M. Deng a pris ses fonctions en Turquie le 26 janvier.

( după Xinhua)

miercuri, 6 februarie 2019

«Un grand voyage vers la nuit», une expérience rare de cinéma

Par 

Chine : trois grandes expositions au Musée national des beaux-arts durant le Nouvel an chinois

   Le musée national des beaux-arts de la Chine (NAMOC en anglais) présente trois grandes expositions au cours de la fête du Printemps afin de promouvoir les "échanges entre les civilisations".

   "La beauté des paysages" présente 300 oeuvres d'art paysager rassemblées par le musée depuis la fondation de la République populaire de Chine en 1949, parmi lesquelles des peintures traditionnelles chinoises, des peintures à l'huile, des gravures, des aquarelles et des sculptures présentant les paysages naturels du pays.
Des oeuvres d'artistes très connus, dont Qi Baishi, Lin Fengmian, Huang Binhong, Liu Haisu, Li Keran et Fu Baoshi sont présentées.

   L'exposition "Dialogues entre civilisations" présente environ 200 peintures du NAMOC et du musée provincial des beaux-arts du Heilongjiang, mettant l'accent sur l'édification d'un monde meilleur en s'appuyant sur les expériences des différentes civilisations.

   Le musée présente également 115 sculptures sur bois originaires de pays africains, dont la Tanzanie, le Mozambique, la Côte d'Ivoire et le Kenya, pour montrer la vie quotidienne des peuples africains et la vision du monde des artistes africains.

( după Xinhua)

Chine : des archéologues retrouvent la trace des premiers cochons domestiques

   Des découvertes et des études archéologiques ont montré que la Chine était l'un des premiers lieux au monde où les cochons ont été domestiqués, il y a environ 9.000 ans.
   "Notre recherche confirme que les os de porc extraits du site archéologique de Jiahu dans le district de Wuyang de la province chinoise du Henan (centre), datent de 9.000 ans et appartiennent à des cochons domestiqués", a déclaré Yuan Jing, chercheur de l'Institut d'archéologie dépendant de l'Académie des sciences sociales de Chine.
   Des universitaires étrangers ont découvert des restes de cochons domestiqués datant de la même période dans de nombreux sites du sud-est de la Turquie.
"Les cochons domestiqués sur le site archélogique de Jiahu avaient le même âge que ceux découverts en Turquie, et connus pour être les plus vieux cochons domestiqués du monde", a-t-il indiqué.
   Contrairement aux bovins, moutons, chèvres, chevaux et poulets, qui ont été introduits en Chine, les cochons ont pour origine le sanglier, a noté le chercheur.
"Les cochons de Jiahu avaient déjà quelques caractéristiques de cochons domestiques, indiquant qu'ils avaient été domestiqués pour un certain temps. Mais nous manquons encore de preuves archéologiques antérieures à 9.000 ans. Nous ne savons pas encore quand et où les ancêtres ont commencé à élever des cochons, et nous cherchons à en savoir plus", a-t-il ajouté.

( după Xinhua)

Chine : voyager "à contre-courant" est devenu une nouvelle tendance du Nouvel an chinois

   Au lieu de rentrer dans leurs villes natales, de jeunes ouvriers chinois commencent à inviter leurs parents à venir, pour les vacances de la Fête du Printemps, dans les villes où ils se sont installés. C'est une nouvelle tendance rencontrée au cours de la période de pointe annuelle des voyages.

   "Mes parents ont passé presque toute leur vie dans un petit district". Li Qian, âgée de 30 ans et originaire de la région autonome de Mongolie intérieure, travaille à Shenyang. "Cette année, je les ai invités chez moi, à Shenyang, pour fêter le Nouvel An (lunaire chinois)".
Comme beaucoup d'autres jeunes Chinois qui choisissent les grandes villes en quête de meilleures opportunités, Li Qian s'est installée à Shenyang, capitale de la province du Liaoning, dans le nord-est de la Chine.
"C'est aussi beaucoup plus facile de réserver des billets, car la plupart des gens partent des grandes villes vers des lieux plus petits au cours de cette période de pointe", souligne Mlle Li.
   Le Nouvel An lunaire chinois tombe le 5 février cette année. Du 21 janvier au 1er mars, près de trois milliards de voyages seront effectués sur le réseau de transport de la Chine.
Ce phénomène s'observe notamment à Shenzhen, une métropole du sud du pays, où plus de trois millions de personnes se sont rendues, la plupart pour retrouver des membres de leur famille.
   Selon la société China Railway, cette année, le "voyage à contre-courant" de la fête du Printemps sur les lignes ferroviaires les plus fréquentées a augmenté de 9% par rapport à l'année précédente.
Parallèlement, le nombre de voyages de petites villes et de districts de plus petites tailles vers les grandes villes, dont Beijing, Shanghai et Guangzhou, a plus que doublé, selon Ctrip, une importante agence de voyages en ligne.
   "Le voyage à contre-courant de la fête du Printemps reflète l'accélération de l'urbanisation de la Chine", explique Liang Qidong, vice-président de l'Académie des sciences sociales du Liaoning. "Davantage d'habitants ruraux bénéficient de la politique d'enregistrement familial qui les encourage à s'installer et à devenir de nouveaux habitants urbains".

( după Xinhua)

miercuri, 30 ianuarie 2019

Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)


1. Anul Nou chinezesc începe în 2019 pe data de 05 februarie. Noaptea de Ajun sau Revelionul este noaptea de 4 spre 5 februarie.
2. Anul 2019 se află sub semnul Mistrețului ( Porcului) de Pământ. Tot ani ai Mistrețului ( Porcului) au mai fost anii: 2007, 1995, 1971, 1959 etc. Aţi observat bine: se repetă la fiecare 12 ani.
3. Personalităţi născute în Anul Mistrețului:: Bryan Adams, John Quincy Adams, Woody Allen, Julie Andrews, Fred Astaire, Hector Berlioz, Otto von Bismarck, David Blunkett, Humphrey Bogart, Maria Callas, Paul Cézanne, Marc Chagall, Richard Chamberlain, Hillary Rodham Clinton, Glen Close, David Coulthard, Billy Cristal, actualul Dalai- Lama, Richard Dreyfuss, Henry Ford, Ernest Hemingway, Henric al VIII- lea, Alfred Hitchcock, Thomas Jeffersson, Elton John, Tommy Lee Johns, Carl Gustav Jung, Kubilai Han, Stephen King, Nastassia Kinski, Kevin Klein, Jery Lee Luis, Thomas Mann, Marcel Marceau, Marie Antoinette, Ricky Martin, Meat Loaf, Wolfgang Amadeus Mozart, Camilla Parker Bowles, Luciano Pavarotti, Prinţul Rainier de Monaco, Maurice Ravle, Ronald Reagan, Ginger Rogers, Salman Rushdie, Françoise Sagan, Pete Sampras, Arantcha Sanchez, Carlos Santana, Arnold Schwarzenegger, Steven Spielberg, Jules Verne, Tennessee Williams, duces de York.

4. Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic, Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt Nguyên Dán) .

5. La aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam, Singapore, în unele zone în Thailanda.

6. Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă a anului lunar) şi poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.

7. Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.

8. În anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în prima zi a primei luni din calendarul lunar.

9. Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.

10. Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de migraţie, chunyun 春运。

11. Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul ( pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare sunt anunţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci) pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.

12. Ce fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV, un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.

13. Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul, care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.

14. Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.

15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan, Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră, Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi Occident.

16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul. De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.

17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.

18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de- a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare: aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a şaptea zi a  anului e ziua tuturor oamenilor.

19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care îi au.

20. După ce prima zi a anului se petrece în familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.

21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă: aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.

22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii, chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.

23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.

24. Cum calendarul lunar a fost început în anul 2698 î. Ch. , anul 2019 după acest calendar este în cultura chineză anul 4717.

25. Principalul cadou care se oferă de Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în cadrul familiei lărgite.

26. Cum China este o ţară a legendelor, există şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că un animal legendar, care se numea Nian venea periodic, în o aceeaşi zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian  îi este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.

27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a se pune pe geamuri/ uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti) reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.

28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 , adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.

29. Florile sunt şi ele foarte prezente în decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul, kumquatul ( N- am găsit alt termen! E o portocală mai mică. ) şi narcisa prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.


30. Dintre decoraţiunile din această perioadă, sinograma fu  este foarte des întâlnită. Se agaţă cu vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cuvinte: „ Soseşte fericirea! ”.



sâmbătă, 19 ianuarie 2019

Vești din China: Noutăți lunare


(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 18ianuarie 2019.)

     Un guițat ce se aude în depărtări ne amintește: vine Anul Nou lunar, sub semnul Porcului. Cu o astfel de ocazie, statul nu uită să presare știri insolite și voioase în presa sa, pentru a-și înveseli astfel poporul și a-l face să uite de necazuri.  
     Vorbind despre Lună, suntem informați despre ultimul succes al Chang’e-4, misiune ajunsă la începutul lui ianuarie la polul său sud, nelocuit, dar dotat totuși cu potențiale organisme. S-a instalat pe solul lunar o mini-seră, cu atmosferă controlată, conținând o serie de semințe și de ouă de musculițe. Iar 15 zile mai târziu, unul dintre responsabilii misiunii anunță germinarea semințelor de bumbac.
Reușita aceasta s-a dovedit însă a fi efemeră: tânărul vlăstar n-a rezistat decât 48 de ore, secerat fiind fără îndoială de frigul atroce al nopților lunare. Este totuși un prim pas spre cucerirea unui ecosistem autonom pe satelitul nostru, iar următoarele patru misiuni din serie, de anul acesta, vor continua aceste explorări, mai ales la polul sud lunar, ca preludiu la construirea unei baze permanente „ deschise și pentru alte națiuni” . Costul unei astfel de operațiuni e estimat la circa 100 de milioane de euro, „ un kilometru de metrou” . Printre tehnologiile ce se vor testa, va figura și printarea în 3D, posibil mijloc de construire a stației. În prezent, misiunea este într-un repaos de 15 zile de obscuritate completă. La trezire, Yutu-2 ( carul lunar) își va relua traseul exploratoriu, către nord-est ( lunar) !
     Un alt sit neobișnuit de cultură de legume este închisoarea din Qincheng, din nordul Pekinului, la poalele munților Yanshan. Grădinarul nu este altul decât Zhou Yongkang, care pe parcursul a 10 ani a făcut să tremure jumătate din țară, ca stăpân temut al tuturor polițiilor imperiului. Aflat în închisoare pe viață pentru „ corupție” , este unul dintre „ tigrii” cei mai notorii, de care președintele Xi Jinping jurase să debaraseze China. Zhou împarte locul ( nu și celula) cu alți condamnați celebri, precum Wang Lijun, fostul șef de poliție din Chongqing, și Bo Xilai, stăpânul absolut al aceleiași metropole. Gu Kailai, soția lui Bo, candamnată pe viață pentru asasinarea unui om de afaceri britanic cu complicitatea lui Wang, își ispășește pedeapsa ceva mai departe, la Yancheng.
Cu toții se află sub jugul mai degrabă blând ( conform presei chineze) al Ministerului Securității Publice. Constituie o excepție față de absolut toți deținuții chinezi, care aparțin de Ministerul Justiției. Pentru această mână de deținuți celebri, celulele sunt de 16m² , iar ei au dreptul la activități de recreere, precum grădinăritul și caligrafia, hobiurile lui Bo și Wang. Scutit de ținuta în dungi, Bo își poartă costumele de stofă englezească din vremea zilelor sale de glorie. Iar Wang, își șlefuiește engleza – i-ar putea fi de folos când iese, în 2027.
     Ultima veste e ceva mai puțin veselă. La Tallin ( Estonia, ex-republică sovietică) , firma HackenProof tocmai a descoperit o bază de date chinezească non-protejată, care adăpostea CV- urile complete și exacte a 202 milioane de solicitanți chinezi de locuri de muncă. Bob Diachenko, investigator șef, nu exclude ca îngrijorătoarea colecție să aiba drept autor un portal de căutare precum BJ.58.com.
Acesta din urmă neagă, propunând o altă explicație: CV-urile ar fi fost adunate de pe diverse site-uri de servicii, care solicită la intrare identitatea clienților, precum tel 12306.com, foarte popularul portal pentru rezervarea de bilete ale căii ferate chineze sau Huazhu, care administrează mii de hoteluri din toată țara. După dezvăluirea făcută de HackenProof, baza de date a dispărut de pe cloud-ul Amazon unde era găzduită -  după ce a fost copiată de cel puțin 12 ori. Mai bine decât orice discurs, acest incident dezvăluie lipsa de protecție a datelor private ale cetățenilor chinezi.   

Vești din China: China și alte griji de-ale sale

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 11 ianuarie 2019.)


     China nu are ca grijă numai skandenbergul cu Washingtonul.

     În Xinjiang, un milion de uiguri ( 10% din etnia musulmană) sunt consemnați în centre de formare profesională, pentru a fi purificați de tentațiile separatiste și extremiste. Dezaprobarea față de o atare practică începe să se facă simțită, mai ales în Occident, lumea arabă tăcând în numele bunelor sale relații cu China. Preocupat de propria imagine, Pekinul începe a face un păsuleț înapoi. La sfârșitul lui decembrie, diplomați din 12 țări ( printre care Rusia, India, Tailanda, Malaezia și unele țări cu nume terminat în -stan )  au fost invitați în Xinjiang. Ar urma să vină un grup de experți ai ONU. Într-un campus, aceștia au văzut deținuți bine, sănătoși, care le-au cântat în engleză și le-au  spus cât de ușurați se simt că au fost „ eliberați de gândirea extremistă” . Shohrat Zakir, guvernator al Xinjiangului, a promis că, în timp, cei înrolați în mecanismul de educație formatoare, vor fi mai puțin numeroși. Motor, deci!
     Pe cale de a pierde bătălia demografică fiind, China își face socotelile. Cu o rată de natalitate în scădere cu 3,5% în 2017, poate mai mică în 2018, va atinge apogeul de 1,442 miliarde de suflete în 2020, conform Cății verzi a populației și a muncii a Academiei de Științe Sociale ( CASS) . În 2050 va recădea la 1,36 miliarde, iar apoi în 2065 la 1,17 miliarde.
Numărul persoanelor vârstnice, mai ales, va zbura de la 240 de milioane în 2018 la 400 de milioane în 2035. Conform CASS, „ din punct de vedere teoretic, declinul demografic pe termen lung, precum și îmbătrânirea constantă, nu vor putea face altceva decât să antreneze grave complicații socio-economice.” Cu toate acestea, Pekinul nu a dereglementat 100% dreptul de a procrea ( chiar dacă e gata s-o facă) . Familiile sunt limitate la doi copii per cuplu. Cel mai adesea însă, ele preferă să rămână la un singur moștenitor, având în vedere costurile prohibitive de creștere a unui copil. Le-a trecut gustul familiilor numeroase, definitiv!   
     Altă problemă de fond: experții și membrii de partid urmăresc îndeaproape succesiunea lui Xi Jinping. Încă din 2017, nr 1 al partidului și-a făcut propria alegere omițând preselecția unuia sau mai multor candidați care să-l înlocuiască la ieșirea din al doilea său cincinal în 2022, iar mai apoi în 2018, a pus să fie ștearsă din constituție limita de două mandate la președinție. În prezent, cadrele din „ a șaptea generație” ( cei născuți în anii 70) apar, pentru investire în 2027. Acestea sunt în manevre în provincie. Cel mai tânăr, Yang Jingbo ( 45 de ani) , este vicepreședinte al guvernului local din Guangxi. Liu Jie și Shi Guanghui ( 48 de ani) sunt în Guizhou. Zhuge Yujie ( 47 de ani) se află la Shanghai, în fruntea Comitetului municipal de partid. Dacă scenariul ține, „ a 6-a generație” va fi privată de putere prin prelungirea puterii „ celei de-a 5-a generații”, cea a lui Xi Jinping.
     În încheiere, două fapte insolite:
- Înaintea Africii de Sud care a început în 2014 și a Ugandei care se pregătește, Kenya e pe cale să introducă în școlile primare limba chineză începând cu 2020 – cu un puternic sprijin pedagogic al Chinei. Atât pentru îndrumarea tineretului său către oportunitățile de viitor oferite de China, cât și pentru a se alia cu unul dintre principalii susținători ai dezvoltării continentului negru;
- La Wuhai ( Mongolia Interioară) , Chen Wenku, cadru de rang înalt, 58 de ani, a fost destituit. Într-o anexă a băii sale amenajate ultimul răcnet, au fost găsiți aproape 40 de milioane de yuani, în bancnote. Procesul a avut loc în 29 noiembrie -  încă se așteaptă verdictul. Dar faptul există pentru a ne sugera că după 6 ani de campanie împotriva corupției, China tot n-a găsit leacul pentru acest flagel și se pare că „ toleranța zero” nu este un panaceu universal.

vineri, 14 septembrie 2018

Vești din China: China- SUA, războiul celor trei panere

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 01 septembrie 2018.)

Din mai, războiul comercial dintre Trump și China s-a împotmolit. După ce-a lansat ostilitățile,Trump alege „ inacțiunea” ( wúwéi 无为,concept taoist), bazat fiind pe epuizarea de resurse a câmpului pe care-l are-n față.În 27 august, declară: „ Chinezii vor să vorbească, însă nu e momentul.” Dinspre partea Chinei, nici ea nu e deloc grăbită, iar conform unui expert: „Încurcat în lungi scandaluri interne, Trump trebuie să le contracareze cumva și face pe durul la extern ... Pentru China nu e timpul potrivit pentru a face concesii, ci dimpotrivă, trebuie să-și consolideze vulnerabilitățile economice, mai ales în materie de credit.”
Ceea ce și face ministrul său de finanțe în 27 august, alocând provinciilor 200 de miliarde de $ pentru infrastructuri, al căror ritm de creștere a scăzut la +7% din ianuarie până în iulie, față de 19% cât era în 2017. Ăsta este de fapt un compromis între stat și nivelul local: în ajun, acestui minister i se refuzase de către tutorele CBIRC un stimul de 438 miliarde $, provenind se pare din cei 20% provizioane bancare asupra oricărei obligațiuni din provincii. Totodată, statul își continuă vânătoarea de creditori „P2P” pe internet, prost reglementată și prost controlată: numai în iulie, 167 dintre aceste bănci din umbră au dispărut. Mesajul e clar: da, se relansează creditul, dar prevenind investițiile nesigure.
China necedându-i nimic lui Trump, următoarea salvă de represalii pare inevitabilă: noi taxe asupra a 200 de miliarde de $ de exporturi chinezești odată cu începutul lui septembrie, respectiv revocarea de către Trump a statutului de „națiune cea mai favorizată”, ce va duce la o și mai mare creștere a tarifelor vamale ale SUA!
În așteptarea acestui lucru, mediile de afaceri stau ca paralizate: începând din ianuarie, provinciile n-au emis decât 792 miliarde de ¥ din obligațiile la care aveau dreptul ( 36% din cota anuală) – o nimica toată. Cât despre dezvoltatorii imobiliari, au făcut mutre la licitațiile funciare – 226 de loturi nu au fost preluate de nimeni! Mai ieri favorite ale bursei din New York, nou-înființatele companii high-tech chinezești scad, ca de pildă ZTE ( - 60% în acest an): investitorii se tem că-și vor vedea produsele interzise pe pământ american ...  
Într-un mod aproape poetic, cu trimitere la „tripitaka” ( cele trei panere cu cărți sfinte pe care călugărul Xuanzang le-a adus din călătoria sa în India) , Pekinul a optat să clasifice numeroasele cerințe ale lui Trump în trei portofolii. Primul se ocupă de cererile de reducere a deficitului american, al doilea de cele de deschidere a pieței chineze de servicii și al treilea – de departe cel mai problematic pentru China - , de cererile de înlăturare a protecționismului chinezesc asupra industriilor sale de viitor, din planul „Made in China 2025” și de achizițiile forțate de tehnologii occidentale. Această „încapsulare” a datelor conflictului într-o cochilie de cultură antică chinezească, sugerează existența la decidenții țării a unei siguranțe în ce privește dreptul lor tradițional.
Față de acest conflict, și Europa se mișcă. Berlinul își schimbă regulile pentru a bara cumpărarea de către China a pepitelor sale tehnologice. Le limitează la 15% din capital pentru întreprinderile „de siguranță națională”. În mai, parlamentul european a votat un mecanism similar, gata să intre în acțiune în decembrie în cele 28 de state.
Pekinul e îngrijorat: deocamdată, intransigența lui Trump a împiedicat Europa și SUA să acționeze împreună. Însă de îndată ce acestea două s-ar înțelege, poziția Chinei ar deveni precară! China caută să ofere Bruxelles-ului o concesie, care să nu fie ce cere Washington-ul...Dar deocamdată e cu mâna goală, refuzând să schimbe vreo iotă din formulele ce i-au reușit atât de bine de 30 de ani încoace. Un ultim element: la Pekin, în 28 august, în cursul unei reuniuni cu ușile închise a fondurilor suverane CIC, vice-premierul Liu He și J. Thornton, un apropiat al lui Trump, au continuat discuțiile, făcând eforturi să reducă din tensiuni ...

sâmbătă, 16 iunie 2018

Vești din China: La mulți ani curentului verde!

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 15 iunie 2018.)


     La deschiderea Cupei Mondiale de fotbal de la Moscova (14 iunie) , China era clasată „ a 8-a” ... la cumpărarea de bilete, cu 40.251 de bilete achiziționate de fanii săi! Un mod de a se consola pentru că nu-și vede „ unsprezecele național” participând la sărbătoarea balonului rotund. China va fi de asemenea prezentă prin milioanele sale de mascote made in Zhejiang – copiile piratate ale acestora sunt deja distruse de către poliție – și mai ales prin sponsorii FIFA din partea sa, precum Volvo (400 de milioane de $ în 6 ani) , Wanda, Hisense ori Mengniu. Toate aceste mărunțișuri sunt simptomele unei singure și aceleiași realități: Imperiul din mijlocul terenului tânjește să găsească o formulă pentru a-și vedea în sfârșit echipa apărându-și la Cupa Mondială culoarea roșu-aprins cu cinci stele!
      Într-un domeniu foarte diferit, în 8 iunie Alibaba Cloud și-a lansat în China rurală cea de pe urmă tehnologie revoluționară: ET Agricultural Brain. Aceasta propune să se instaleze în ferme o rețea de senzori și puncte de verificare facială prin camere video pentru a fi supravegheat terenul și clima. Datele astfel recoltate, analizate de un software, alertează în timp real țăranul în legătură cu ceea ce are de făcut. Alibaba nu produce nimic el însuși, ci vinde marilor grupuri și cooperativelor materialul, care include și formarea instructorilor care transmit apoi țăranilor cunoștințele.
Tehnologia, experimentată deja de grupul din domeniul  creșterii porcinelor Tequ din Sichuan, a permis mărirea la trei purcei pe an la fătările fiecăreia dintre scroafe. Progrese obținute prin tatuarea unui cod pe fiecare purcel și prin crearea pentru aceștia a unei fișe individuale. Se notifică perioada de călduri la scroafe precum și riscul de strivire a purceilor după fătare – guițăturile le sunt detectate printr-un sistem de recunoaștere vocală, care dă alarma.
     În același fel, Alibaba a permis grupului Haisheng, din domeniul fructelor și legumelor, să economisească 3 milioane de $ într-un an prin detectarea momentului optim pentru recoltarea strugurilor de masă și în ce privește prevenția stricăciunilor cauzate merilor de către insecte.    
Prin alte părți, la Cha’an (Anhui) , ChongAn Technology ( proprietate Alibaba, Tencent și asigurări ZhongAn) a lansat în iunie 2017 proiectul GoGo Chicken, bazat pe un „ blockchain” de date, deschise și inviolabile. Peste 100.000 de pui crescuți în aer liber, poartă chiar de la ieșirea din ou un inel pe gheare care le stochează datele individuale ( genetică, vârstă, perioada per zi de stat în aer liber, alimentație, fișa veterinară) . Consultabilă via o aplicație mobilă de către clientul final, această fișă individuală constituie o garanție irefutabilă de calitate prin trasabilitate și scumpește prețurile (pînă la triplare față de concurență) . Acest sistem a fost clasat printre cele naționale de luptă împotriva sărăciei.
     Începând din decembrie 2017, JD.com, împreună cu Walmart, IBM și Universitatea Qinghua, a lansat o „alianță de securitate alimentară prin Blockchain” , centru de cercetare a trasabilității alimentelor prin această tehnică informatică, exploatabil prin galeriile sale digitale și propriile magazine ( 7Fresh) . JD a trebuit să lanseze o platformă „blockchain” consacrată cărnii australiene de vacă, prin care să permită clientului să verifice ascendența genetică, alimentația ... Blockchain-ul și inteligența artificială își fac deci intrarea în agricultura chineză. Aceste unelte nu constituie o soluție imediată și nici universală față de diversitatea situațiilor din lumea rurală. Dar China înaintează cu pași mari!
      Ultimul domeniu: mediul înconjurător. Ministerul trimite 18.000 de inspectori, repartizați în 200 de grupe de intervenție, în 6 provincii din bazinul Fluviului Yangțî, care să ia la rând timp de 10 luni toate sectoarele, de la energie până la transporturi, de la construcții până la agricultură. Sunt de așteptat mii de închideri de întreprinderi, uzine depășite tehnic, IMM-uri poluante ... Sunt special vizate Shanxi și Saanxi, provinciile tradiționale de extracție a huilei. Li Ganjie, ministrul mediului, afirmă că: „ inspecțiile noastre fac parte dintr-un mecanism pe termen lung care vizează ameliorarea calității mediului, nu sunt un simplu proiect. ”   

Vești din China: Ultimă oră: Chiar foc ori numai fum?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 iunie 2018.)

     În 15 iunie, Donald Trump a confirmat Chinei războiul comercial validând o listă taxabilă cu 25% pentru un total de 50 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde începând din 6 iulie, iar 36 de miliarde „după consultări”.
     Produsele vizate sunt de tehnologie înaltă, microprocesoare sau biotehnologie, din categoria susținută de statul chinez în cadrul planului „made in China 2025”. Trump, și împreună cu el și Uniunea Europeană, reproșează Chinei că forțează întreprinderile străine să-și cedeze tehnologia de avangardă în schimbul accesului lor la piața chineză, după care furnizează concurenței locale „rețeta” asezonată de zeci de miliarde de dolari subvenții pentru a clona produsele rivale.
     Deci nu balanța comercială (dezechilibrată cu 375 miliarde dolari în favoarea Chinei) o apără Trump, ci viitorul industrial al Statelor Unite.
     Abia fusese publicat comunicatul american, că Pekinul a și reacționat printr-un răspuns „ în oglindă ”: a lovit 50 de miliarde de dolari cu taxe de 25% pe piața americană din China, dintre care 34 de miliarde imediat, la: soia, porumb, carne de porc, fructe uscate, automobile. Referitor la această din urmă categorie, un milion de autoturisme made in USA s-ar putea astfel pierde la vânzare.
     În mod curios, primele comentarii venite din spațiul de peste Pacific se vor a fi de calmare, chiar liniștitoare. „ Totul va depinde de Trump, dacă el nu continuă printr-o serie de noi contra-măsuri, conflictul va rămâne limitat la acestea, mai degrabă o mică altercație decât un război comercial. ”
     Din această perspectivă, faptul de a lăsa provizoriu sub obroc o treime din sancțiuni, semnifică o mână întinsă și de o parte și de cealaltă spre negociere, ca și aluzia făcută de Trump la „ prețioasa” sa prietenie cu omologul său Xi Jinping. Poate că însăși perspectiva unei cufundări apocaliptice într-un conflict distrugător și teama industriașilor și provinciilor chinezești de cădere în recesiune îi vor lăsa lui Xi o mai mare latitudine în a face compromisuri asupra a ceea ce SUA vrea să vadă dispărut: foarte șovinul plan „ made in China 2025”!
     Totul rămâne deci foarte deschis. În partida de poker politico-financiară la scară largă începută cu Xi Jinping acum câteva luni, Trump tocmai a dublat miza, iar Xi a făcut și el la fel. Partida poate, de acum înainte, fie să explodeze, aducând necazuri în finanțele și cercurile de afaceri mondiale, fie să dea înapoi. Aceasta cu riscul de a lăsa neatinsă problema aflată la rădăcina crizei, respectiv protecționismul patriotic chinezesc, incompatibil cu comerțul globalizat.

vineri, 8 iunie 2018

Din România despre China- Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei

Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român – ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au organizat o dublă lansare
„Prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”
06 iunie
De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu
„China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărți: Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.
Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă, publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc 
reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu și Celan
„Pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”
Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți iubitori de literatură română, care vorbesc o română                                                   
fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a. I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.
Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice, aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.
Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulțumiri tuturor              
                                                                         
prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești, transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea CântecelorAnalecteVisul din pavilionul roșuOsândiții mlaștinilorÎntâmplări din lumea cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub același acoperiș de Lao She, Miezul Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și culturii ei”.

ZhangWei,forța morală și construcția romanescă

„Romanul este o țesătură bogată și fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment și care atinge teme universale cum sunt dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia”
Cea de-a doua lansare a constituit un regal, moderat de scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, și cele două cărți, apărute în condiții grafice de excepție. Adrian Daniel Lupeanu s-a referit detaliat la cărțile zhangweiene, punctând
                                                                
câteva aspecte de o importanță majoră: „Zhang Wei nu a acceptat nici un compromis. Scriitorul a considerat că forța morală este partea cheie între talentul unui scriitor și construcția romanescă. Fabulă de Septembrie este o rememorare alegorică a întâmplărilor și relațiilor interumane care se desfășoară într-un sat de coastă chinez, relatare ce cuprinde viața a mai multor generații de personaje feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de vedere epic, creșterea și descreșterea comunității Ting-Ba, denumită astfel pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmașii celor care au migrat cu o generație în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existență este aspră și rudimentară, bogată în simboluri, tradiții și semne ale sorții care îi leagă între ei și, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante, anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o țesătură bogată, fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în   
                                                                     fiecare moment și care atinge teme universale ca, de pildă, dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia, și, cel mai important, inevitabilitatea vechiului înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluției sociale”.
„Pornind de la aceste două cărți și bazându-ne pe resursele extraordinare ale celor două mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang a menționat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la planul de selecție tematică, vom traduce și vom edita împreună și vom promova cărți despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul principalelor canale din România, vom face o distribuție de carte adaptată la condițiile locale. 

Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din România”.
 La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang, director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing & Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relații Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie, directorul Editurii pentru Educație, Shandong; Zhu Li, redactor șef adjunct al Editurii pentru Educație, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerț exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao, directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al Departamentului Economic și Comerț al Comisiei de Dezvoltare și Reformă din Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător secundar în cadrul Biroului de presă, radio și televiziune din provincia Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicații, Radio și Televiziune; Zhang Chengjun, inginer șef la compania Jinan Publishing; Jia Yingmin, Directorul centrului de publicații digitale din cadrul companiei Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de proiect, în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Elena-Anca-Luminita Corneanu, șef serviciu, Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România; Peter Sragher, preşedintele filialei București Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Național al Cărţii din cadrul ICR; Luminița Bălan, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității București; Adrian Lupeanu, fost consilier la secția de cultură și educație a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi, scriitor, poet, redactor-șef la revista Contemporanul, director editorial, Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.

 Zhang Wei, scriitor contemporan, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, președintele și fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăiește în orașul Qixia, provincia Shandong, s-a   născut în noiembrie 1956 în orașul Longkou din aceeați provincie și a început să publice literatură în anul 1975.
În 2014 a fost editată seria Zhang Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă, suedeză, rusă, arabă, turcă etc.
A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia anticăFabulă de SeptembrieCântul ariciuluiCartea provinciilor exterioareTu în platourile înalteFarmacistulIstoria secretă a Fortului Ai YueCorabia antică și alte opere literare ale autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de Nouă Literatură Chineză și au primit următoarele disticții: Premiul de excelență pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărți chineze de excelență în o sută de ani, O sută de cărți chinezești de top din lume, Premiul literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicații chinezești, Premiul editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor chinezi, Zece cărți chinezești remarcabile în lume, selecție întocmită de revista Asia Săptămânală, Premiul cărți chinezești de valoare, Premiul bestseller, Premiul național cinci cărți de locul întâi, Premiul media din sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ș.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peștilorFarmacistulIstoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite cu entuziasm și au câștigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare, Cartea anului ș.a.
http://www.ideeaeuropeana.ro/blog/eveniment-infiintarea-departamentului-editorial-de-literatura-chineza-lansarea-volumelor-fabula-de-septembrie-si-insemnarea-calatoriei-de-intoarcere-semnate-zhang-wei/