De la venirea lui Xi Jiping la conducere, China nu cunoscuse îmbunătăţiri notabile - asta până săptămâna trecută. Xi promisese, e- adevărat- ( în 5/06) că ţara nu va ( mai) căuta " o creştere pe termen scurt în detrimentul naturii" . Au urmat câteva veşti bune, precum lansarea ( 17/06) la Shenzhen a unei burse de credite carbon ( primul din o serie de 7 oraşe) , mărirea de 5 ori a numărului de taxiuri cu GPL ( la 10.000 de vehicule) promisă pentru 2013, o autostradă " cu conţinut redus de carbon" , Chongqing- Chengdu ( 251 km) unde se vor reduce emisiile de CO2 prin stratul special cu care va fi acoperită sau trecerea completă în mai a Sinopec la diesel mai bine rafinat, pe norma Euro-III ( 350 ppm sulf, faţă de 2000 înainte) .
Dar în ciuda acestor gadget- uri, impresia de blocaj rămâne, iar rezistenţa faţă de schimbarea situaţiei rămâne intensă în provincii şi lobby- urile în energie. Su Wei, negociator internaţional pentru " încălzire globală" îşi reiterează ostilitatea faţă de introducerea unui sistem " cap and trade" ( la cotele de emisii) , care constituie totuşi corolarul oricărei burse de credite carbon.
În 15/05, ministrul mediului a dat şi el undă verde viitorului cel mai înalt baraj din ţară de la Shuangjiangkou (Sichuan, 314m înălţime, 24,7 miliarde de ¥), , surd la pagubele ireparabile prezise pentru ecosistemul fragil. Aici, rămâne prioritatea " PIB- ul mai întâi" .
Din păcate, mai multe studii confirmă că dosarul " mediu" este în mâna provinciilor celor mai bogate, de coastă. În loc să- şi stăpânească poluarea, acestea o transferă în alte locaţii, într- un procent de până la 50% în provinciile mai puţin bogate din jur - efort frivol, fiindcă gazele cu noxe se întorc şi la ei, aduse de vânt.
Ministerul însuşi încurajează tendinţa, prin delocalizarea responsabilităţilor sale la niveluri de bază. În general, liderii locali evită să investească în proiecte ecologice de teama de a nu- şi compromite cariera.
Un semnal care nu poate înşela, asupra blocajului prezent : de luni de zile, nu se regăsesc sancţiuni serioase faţă de industriaşi pentru poluare gravă. Cu o excepţie, Sinopec, pedepsit la Anqing (Anhui, 14/06), dar amenda rămâne neglijabilă, la 90.000 ¥ faţă de o cifra sa de afaceri de 2790 miliarde ¥ din 2012.
Şi fix în acest moment de aparentă disperare, se schimbă totul. În 14/06, cabinetul lui Li Keqing adoptă 10 " măsuri dure pentru îndeplinirea unor sarcini dure" cu propuneri radicale.
De pildă: liderii locali vor fi responsabili pentru ameliorarea calităţii aerului pe teritoriul lor, cu obiective cuantificate, constrictive, fără a se limita ca în prezent la simpla publicare a starii emisiilor din oră în oră. În caz de criză gravă, aceştia vor trebui să oprească traficul de automobile sau uzinele. Industria grea va trebui să publice cifrele privitoare la emisiile de gaze, ascunse până în prezent fără nicio sancţiune. Aici, Pekinul contează pe strada ce va face presiuni asupra acestor mari poluatori via Weibo, respectiv- chiar manifestaţii. Este stilul Li Keqiang şi este nou.
Cele cinci industrii cele mai murdare vor trebui să- şi accelereze reducerea emisiilor de noxe cu 30% în 5 ani. Începând cu 17/06 judecătorul şi procurorii supremi au " interpretat" într- un mod mult mai sever cazurile de poluare delictuale. De acum înainte este aplicabilă pedeapsa capitală pentru cazuri de poluare care antrenează deces. Psihologic vorbind, s- a dat un semnal: era pâinii albe a poluatorilor s- a încheiat, începe cea a responsabilităţii. Însă atenţie: între provincii şi puterea centrală va fi o luptă atroce pentru aplicarea acestui program. Iar pentru a urca din nou o asemenea pantă, vor fi necesari 20 de ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentaţi AICI
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.