Târguri de carte: China, la Târgul Internațional de Carte de la Belgrad

     Cea de-a 62-a ediţie a Târgului Internațional de Carte de la Belgrad, capitala Serbiei, a fost deschisă în 22 octombrie la Centrul de Expoziții, pentru o perioadă de opt zile. Aproximativ 500 de edituri din Serbia şi din alte ţări participă la eveniment.

Cărţile chinezeşti expuse sunt despre culturala tradiţională, din literatura chineză, ştiinţele umaniste şi sociale, cărţi pentru copii, lucrări pentru studiul limbilor străine şi altele.

     Târgul Internațional de Carte de la Belgrad este cel mai mare târg mondial de carte din regiunea balcanică.

http://romanian.cri.cn/341/2017/10/23/1s182825.htm

Veşti din China: China şi Europa cunosc o aprofundare a cooperării lor prin schimburi frecvente

Se observă şi aici că Europa e privită ca un tot, lucru pe care eu l- am constatat de ani buni în relaţii directe cu experţi ( tineri) chinezi veniţi în România. Într- un astfel de context deci, la un moment dat a venit vorba despre Suedia, iar când eu am spus " Suedia" expertul chinez m- a întrebat ce înseamnă " Suedia" . I- am explicat că e o ţară scandinavă, replica lui fiind: " A! Păi tot Europa! " ...

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 februarie 2017 )
     După ce a vizitat Pekin şi oraşul Wuhan şi după ce a semnat acorduri privitoare la energia nucleară şi ştiinţe, Bernard Cazeneuve şi- a încheiat joi vizita oficială de trei zile în China.
     Preşedintele italian, Sergio Mattarella, efectuează şi el o vizită de stat în China începând de marţea trecută. Pentru ambii aceşti înalţi oameni de stat este vorba de prima lor vizită în China de la preluarea funcţiilor lor.
     China nu numai că primeşte vizitatori de seamă, dar şi promovează cooperarea cu Europa.
SCHIMBURI FRECVENTE LA NIVEL ÎNALT
     " În timp ce relaţiile între China şi Europa sunt din ce în ce mai importante şi influente, se înregistrează tot mai multe schimburi la nivel înalt" arată Huang Ping, directorul Institutului de studii europene de pe lângă Academia de ştiinţe sociale din China.
     Preşedintele chinez, Xi Jinping, a mers în Elveţia în ianuarie. A fost prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în această ţară de la începutul sec XXI. Johann Schneider- Amman, pe atunci preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, a efectuat o vizită de stat în China în aprilie 2016, an marcat totodată de întâlnirile dintre conducătorii Chinei şi ai unor ţări europene printre care Belgia, Germania, Polonia. Aceste întâlniri au ridicat nivelul relaţiilor, care au permis în mod special întărirea unui parteneriat strategic inovator cu Elveţia şi parteneriate strategice globale cu Polonia şi Serbia.
     Astfel de schimburi frecvente reprezintă tot mai multe consensuri, arată Cui Hongjian, director pentru studii europene la Institutul de studii internaţionale din China. " În timp ce conducătorii elaborează cooperarea la nivel înalt, schimburile propulsează relaţiile" , precizează acesta.
COOPERARE FERMĂ
      Între China şi Europa s- a stabilit o cooperare activă şi fructuoasă.
      În data de 5 noiembrie 2016, un tren sosea în Gara centrală din Riga, în Letonia, după parcurgerea unui traseu de peste 10.000 de km, din oraşul Yiwu, estul Chinei, respectiv lungimea celui de- al 6- lea itinerariu pentru transport de mărfuri întrre Yiwu şi Europa.
      În cadrul iniţiativei OBOR, trenurile de marfă având destinaţie Europa au realizat circa 1.700 de voiaje în 2016, respectiv de două ori mai mult decât în 2015.
Odată cu eliberarea cooperării de restricţiile geografice, cererile celor două părţi sunt mai bine satisfăcute prin iniţiativa OBOR, subliniază dl. Cui.
     În afara liniilor feroviare, China este legată de Europa şi în alte moduri, printre care o conferinţă la nivel înalt " 16 + 1" dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi Orientală.
Conferinţa la nivel înalt generează, în fiecare an începând din 2013, noi linii directoare ale cooperării. În noiembrie anul trecut aceasta şi- a încheiat la Riga lucrările cu o listă de 28 de sarcini de îndeplinit în domeniile cooperării culturale, locale şi sanitare.
" Abordarea unor strategii diverse este eficientă în explorarea vastului spaţiu de cooperare între China şi Europa" arată dl. Huang.
Datorită cooperării prin aceste metode, volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE a atins 3.600 de miliarde de yuani ( 525 miliarde de dolari) în 2016, fiind în creştere cu 3% faţă de 2015, adică o realizare foarte satisfăcătoare.
      În timpul întrevederii de marţi cu prim Ministrul Li Keqiang, dl Cazeneuve a subliniat că Franţa este gata să conlucreze cu China pentru a se opune la protecţionism. Dl Mattarella la rândul său, la întrevederea cu preşedintele Xi Jinping, şi- a afirmat sprijinul pentru un sistem comercial pluri- deschis.
      Subliniind că Europa este vitală în politica de deschidere a Chinei, dl Cui a pus accentul pe necesitatea aprofundării cooperării. " Poporul european trebuie să profite mai mult de rezultatele concrete ale cooperării în scopul reducerii protecţionismului comercial în ţările europene. "

Veşti din China: China, vechii aliaţi şi dilema sa

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 24 iunie 2016. )

     Între 17 şi 24 iunie preşedintele Xi Jinping a călătorit între Europa de Est şi Asia Centrală. Deşi modest relatată în presă, etapa călătoriei din Serbia ( 18- 19 iunie) a trezit o puternică amintire - bazele legăturilor cu ex- Yugoslavia lui Tito, campionul non- alinierii.
În anii '50 Pekinul a cultivat prietenia cu farul din Balcani, socialist însă distant faţă de URSS. După 30 de ani, în 1999 îşi menţine susţinerea, deşi dictatorul acesteia, Milosevici, se lansase într- o campanie de purificare etnică ce avea să conducă la dispariţia naţiunii. În acest fel, China de atunci a lui Jiang Zemin resimţea o comunitate de destin, iar solidaritatea ideologică nu era vorbă în vânt!
În 18 iunie 2016, Xi Jinping a fost deci primit cu fast la Belgrad de către preşedintele T. Nikolic. Pentru aecastă ţărişoară aflată în afara UE, candidată la admitere, sprijinul chinezesc e mai preţios ca oricând, întrucât cele 28 de state au tăiat investiţiile în Serbia de când cu criza. În 2009, Pekinul a semnat cu ea un " Parteneriat strategic" şi a deversat aici un miliard de dolari, în infrastructuri, pentru a realiza un " cap de pod" al Noului său drum al mătăsii.
La încheierea trecerii sale prin ţară, Xi Jinping a semnat 22 de acorduri. Oţelăriile din Hebei ( Hesteel) au preluat în schimbul a 46 de milioane de euro furnalele depăşite tehnic din Smeredevo ( Belgrad) , cu promisiunea că le vor readuce la normele actuale şi de a adăuga în jur o zonă industrială. China pune în joc 206 milioane de euro pentru construirea a 2 tronsoane de autostradă europeană ( Surcin- Obrenovac) şi pregăteşte linia TGV Belgrad- Budapesta.
APL o să ajute armata serbă în formarea şi echiparea unor contingente de Căşti albastre ale ONU, pentru a- şi întări lupta anti- teroristă şi împotriva armelor de distrugere în masă. ... Cooperarea sino- serbă este deci modestă, dar asumată şi bazată pe 60 de ani de tovărăşie politică.

     La 9000 km mai la vest, China negociază chiar în acest moment, în maximă discreţie, cu Venezuela, un alt vechi aliat socialist. Ţara ar putea, prin rezervele sale de petrol superioare Arabiei Saudite, să devină primul producător mondial. Sub Hugo Chavez, ţara aceasta aflată în plină revoluţie post- colonială, seduce China: începând din 2007, i- a împrumutat 65 de miliarde de dolari prin finanţare de şosele, TGV, locuinţe, dezvoltare petrolieră şi reeşalonare de datorii.
Problema e că în 10 ani, regimul " roşu" al lui Hugo Chavez, sufocat de corupţie, n- a pus niciodată în discuţie guvernarea sa arhaică şi nici nu s- a gândit la profitabilitate.După ce şi- a ruinat clasa mijlocie, ţara este la capătul puterilor. Fiu spiritual al lui H. Chavez, N. Maduro se află în procedură de destituire. Extenuată de o inflaţie de 480%, economia este inertă, magazinele sunt goale. Conform FMI, rata de recesiune ar fi e 8% în 2016. De la acest stat ruinat, Pekinul va pierde cu siguranţă cea mai mare parte a investiţiilor sale - deja dispărute peste noapte. Diplomaţii săi negociază în culise pentru a mai salva ce se poate. O fac mai mult prin opoziţia lui Henrique Capriles ( deja majoritar în parlament) decât cu guvernul.
Pentru Pekin cazul Caracas are valoare de test: ce rămâne din investiţii în nişte state pe care le susţine de 20 de ani ca Sudan, Zimbabwe, Birmania? Cele 20 de miliarde pierdute în Libia ca urmare a căderii lui Kadafi sunt departe de a fi uitate...
Problema de fond rămâne: trebuie dată întâietate raţiunii financiare şi creşterii sau continuat cu nostalgia revoluţionară? Problema nu este - încă- arzătoare, întrucât cazul acesta venezuelean e singurul de asemenea amploare, iar China încă nu are de gestionat un faliment de stat al cărui prim creanţier ar fi. Dar se pregăteşte judicios pentru aşa ceva.