Vești din China: China și alte griji de-ale sale

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 11 ianuarie 2019.)

     China nu are ca grijă numai skandenbergul cu Washingtonul.

     În Xinjiang, un milion de uiguri ( 10% din etnia musulmană) sunt consemnați în centre de formare profesională, pentru a fi purificați de tentațiile separatiste și extremiste. Dezaprobarea față de o atare practică începe să se facă simțită, mai ales în Occident, lumea arabă tăcând în numele bunelor sale relații cu China. Preocupat de propria imagine, Pekinul începe a face un păsuleț înapoi. La sfârșitul lui decembrie, diplomați din 12 țări ( printre care Rusia, India, Tailanda, Malaezia și unele țări cu nume terminat în -stan )  au fost invitați în Xinjiang. Ar urma să vină un grup de experți ai ONU. Într-un campus, aceștia au văzut deținuți bine, sănătoși, care le-au cântat în engleză și le-au  spus cât de ușurați se simt că au fost „ eliberați de gândirea extremistă” . Shohrat Zakir, guvernator al Xinjiangului, a promis că, în timp, cei înrolați în mecanismul de educație formatoare, vor fi mai puțin numeroși. Motor, deci!

     Pe cale de a pierde bătălia demografică fiind, China își face socotelile. Cu o rată de natalitate în scădere cu 3,5% în 2017, poate mai mică în 2018, va atinge apogeul de 1,442 miliarde de suflete în 2020, conform Cății verzi a populației și a muncii a Academiei de Științe Sociale ( CASS) . În 2050 va recădea la 1,36 miliarde, iar apoi în 2065 la 1,17 miliarde.

Numărul persoanelor vârstnice, mai ales, va zbura de la 240 de milioane în 2018 la 400 de milioane în 2035. Conform CASS, „ din punct de vedere teoretic, declinul demografic pe termen lung, precum și îmbătrânirea constantă, nu vor putea face altceva decât să antreneze grave complicații socio-economice.” Cu toate acestea, Pekinul nu a dereglementat 100% dreptul de a procrea ( chiar dacă e gata s-o facă) . Familiile sunt limitate la doi copii per cuplu. Cel mai adesea însă, ele preferă să rămână la un singur moștenitor, având în vedere costurile prohibitive de creștere a unui copil. Le-a trecut gustul familiilor numeroase, definitiv!   

     Altă problemă de fond: experții și membrii de partid urmăresc îndeaproape succesiunea lui Xi Jinping. Încă din 2017, nr 1 al partidului și-a făcut propria alegere omițând preselecția unuia sau mai multor candidați care să-l înlocuiască la ieșirea din al doilea său cincinal în 2022, iar mai apoi în 2018, a pus să fie ștearsă din constituție limita de două mandate la președinție. În prezent, cadrele din „ a șaptea generație” ( cei născuți în anii 70) apar, pentru investire în 2027. Acestea sunt în manevre în provincie. Cel mai tânăr, Yang Jingbo ( 45 de ani) , este vicepreședinte al guvernului local din Guangxi. Liu Jie și Shi Guanghui ( 48 de ani) sunt în Guizhou. Zhuge Yujie ( 47 de ani) se află la Shanghai, în fruntea Comitetului municipal de partid. Dacă scenariul ține, „ a 6-a generație” va fi privată de putere prin prelungirea puterii „ celei de-a 5-a generații”, cea a lui Xi Jinping.

     În încheiere, două fapte insolite:

- Înaintea Africii de Sud care a început în 2014 și a Ugandei care se pregătește, Kenya e pe cale să introducă în școlile primare limba chineză începând cu 2020 – cu un puternic sprijin pedagogic al Chinei. Atât pentru îndrumarea tineretului său către oportunitățile de viitor oferite de China, cât și pentru a se alia cu unul dintre principalii susținători ai dezvoltării continentului negru;

- La Wuhai ( Mongolia Interioară) , Chen Wenku, cadru de rang înalt, 58 de ani, a fost destituit. Într-o anexă a băii sale amenajate ultimul răcnet, au fost găsiți aproape 40 de milioane de yuani, în bancnote. Procesul a avut loc în 29 noiembrie -  încă se așteaptă verdictul. Dar faptul există pentru a ne sugera că după 6 ani de campanie împotriva corupției, China tot n-a găsit leacul pentru acest flagel și se pare că „ toleranța zero” nu este un panaceu universal.

Vești din China: Săptămâna modei în China, Beijing 29 martie 2018

    Imagini de la parada modei din 29 martie 2018, din cadrul Săptămânei modei, Beijing, creații Sun Shuang. Frumosul se pare că revine în modă în această primăvară.

Vești din China: Macron în China, o vizită simbolică

(N-am avut când să mă mai ocup de aceste articole, dar voi recupera. Așa ne mai și aducem aminte ce-a mai fost ... Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 12 ianuarie  2018)

Încărcată de simboluri, prima vizită de stat în China a lui Emmanuel Macron ( 8-10 ianuarie 2018, la Xi’an și apoi la Pekin) s-ar fi soldat cu un bilanț pozitiv, aproape călduros. Tânărul șef de stat a făcut și promisiunea de a reveni în fiecare an. Video-ul cu Macron repetând în culise versiunea chineză a sloganului său „ Make our planet great again” (让地球再次伟大) a făcut înconjurul internetului. Aceste eforturi ale tânărului și „ romanticului” președinte străin de a se adresa publicului chinez în propria limbă, au fost foarte apreciate.

            Pe scena diplomatică el a venit cu o noutate oferindu-i lui Xi Jinping un cal din Garda Republicană, corp de elită al armatei franceze. O revanșă legitimă: Xi Jinping, doi ani mai devreme a încredințat Franței un cuplu de urși panda, instalați la grădina zoologică din Beauval, și care între timp a conceput un urmaș a cărui nașă este Brigitte Macron. Prin calul pur sânge oferit Macron a vrut „ să se vadă în acest schimb de animale voința noastră plină de răbdare de a munci în interesul țărilor noastre”. Dar de altfel, acest frumos animal de călărit făcea aluzie la numele președintelui – 马克龙 (Mǎkèlóng) , „ calul include dragonul” . Această transliterație de nume, datorată fără îndoială întâmplării, are un sens atât simbolic cât și politic.

Macron, ( ca întreaga Uniune Europeană, Statele Unite și restul comunității internaționale) solicită de la partenerul chinez un efort de reciprocitate ( „ de cooperare echilibrată” ) . Macron și ministrul său Bruno Le Maire îl previn pe Xi cu privire la efortul în curs de a fi împiedicate în Franța „ investițiile prădătoare” chineze. Macron susține sus și tare și tot repetă că orice drum al mătăsii spre Europa ( în cadrul marelui proiect chinez „ o centură, un drum” sau BRI) trebuie să fie circulat în ambele sensuri, împărțindu-se piețele și profiturile: „ un tren de marfă care sosește plin, trebuie să se întoarcă tot plin” exclama el, făcând aluzie la linia Wuhan- Lyon.

            O altă referință simbolică, Macron a remarcat că Xi, ca și el, are un mandat de cinci ani cu aceleași date: 2017-2022. De aici el a dedus că cele două echipe guvernamentale ar putea exploata acești cinci ani pentru a lucra împreună pentru a rezolva ori dezamorsa marile crize mondiale: să întărească acțiunile împotriva dereglării climatice, să prevină terorismul internațional, să încurajeze reglementarea crizelor siriană și nord-coreeană. Macron a propus întărirea cooperării franco-chineze în numele a trei atuuri ale hexagonului, care constituie priorități ale mandatului său de cinci ani: domeniul IT, decarbonizarea industrială și a orașelor, piață financiară mondială la Paris – în curs de întărire, prin recuperarea serviciilor de tutelă financiară europeană pe care Londra se vede forțată să le abandoneze din cauza Brexit. În fapt, Franța se prezintă în fața lumii cu o nouă forță de atracție și fără egal, față de un Regat Unit slăbit prin ieșirea sa din Uniunea Europeană, o Germanie căreia i-au trebuit aproape patru luni ca să se doteze cu un guvern, și niște State Unite umilite și jenate sub președintele lor Trump. Din punctul chinezesc de vedere, Franța lui Macron este singura speranță de relansare pentru Uniunea Europeană și de susținere a multilateralismului – este un bun punct de plecare!

            Din fericire, întrucât celelalte fructe ale vizitei sunt moderate. Niciun cuvânt despre drepturile omului – Macron respinge „ diplomația prin geamul ghișeului” ; despre Coreea de Nord, foarte puține lucruri; reciprocitate la cerere dar fără retur ... Fiindcă o astfel de exigență nu poate fi satisfăcută decât dacă ea este formulată de o Uniuna Europeană unită și puternică; cât despre recolta de contracte, numărul e cunoscut ( 40 de contracte!) , dar cifra rămâne modestă. Când a sosit la Pekin, echipa lui Macron știa că așa va fi. Așa se explică și îmbrăcămintea simbolică și estetică a vizitei: permite să fie plăcută ambelor părți și, în același timp, să fie uitată diferența de talie dintre parteneri!  

Vești din China: Răceală hibernală

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 24 noiembrie 2017)

- Deși fără ambasade din 1951, Pekin și Vatican vor face schimb de expoziții în 2018: 40 de piese de muzeu din Renaștere vor pleca din Muzeul Pontifical Anima Mundi, care va primi 40 de piese din tezaurul Orașului Interzis. Fiecare expoziție va conține și un tablou semnat Zhang Yan, oferite în mai de către Xi Jinping papei Francisc. Ca să fim bine înțeleși, aceste expoziții, nu anunță o recunoaștere reciprocă de către cei doi stâlpi ideologici și spirituali. Au fost programate fiindcă nu s-au putut încheia negocierile. Nefiind pregătită, paralizată de contradicțiile sale interne în domeniu, China lui Xi a rugat biserica catolică să aștepte liniștită până se va putea face acest lucru ...

- Turbulențe pentru miliardarul Wang Jianlin, fondatorul grupului Wanda. După ce a încheiat o promisiune de vânzare a 73 de hoteluri din China către firma Guangzhou R&F ( Fuli) și 13 dintre parcurile sale tematice către firma Sunac, pentru un total de 9.6 miliarde de $, Wanda se declară gata să studieze „ orice ofertă comercială” pentru filialele sale din străinătate ( R-U, SUA și Australia) . Aceasta ca urmare a interdicției bancare adoptate de Xi în iunie 2017, care marchează în acest fel flirtul dintre regim și marii săi magnați – nu doar Wanda, ci și HNA, Fosun și Aubang. Strangulată cu încetul, Wanda și-ar putea vinde hotelurile, supermarketurile, parcurile tematice și cinematografele. Gestul schițează de asemenea sfârșitul unei ere a credictului facil. Wanda trebuie să se reorienteze către meseria sa de bază: construcțiile.

- În Coreea de Nord, din 17 până în 20 decembrie, emisarul chinez Song Tao, președinte al departamentului internațional al PCC, n-a fost primit de către Kim Jong-un, tânărul Moș Ubu din micul regim enclavizat. Pentru Pekin, respingerea a fost cu atât mai șocantă cu cât climatul păruse a se lumina. China rămâne una dintre rarele țări care încearcă să calmeze starea belicoasă a lui Trump. Refuzând să trateze Phenianul drept „ sponsor al terorismului” , China predică în deșert apelurile sale la dialog. Pe de altă parte însă, a acceptat utlima salvă de sancțiuni împotriva Țării dimineților linștite, ceea ce ar putea constitui o cauză a refuzului lui Kim de a-l primi pe Song Tao. Poate și că această țară foarte secretă suferă din cauza unor servicii administrative bizantine, cu proceduri interne complicate, ca orice țară minusculă care se crede mare ... În orice caz, un Song Tao stoic i-a subliniat lui Choe Ryong-hae, vice-președinte al Partidului muncitorilor, nevoia de „ a întări prietenia tradițională” . După care, Pekinul a criticat Washingtonul pentru că a pedepsit firme chinezești și nord-coreene care fac comerț între ele, încălcând astfel cele mai recente sancțiuni.  Iar dacă Air China își suspendă relația Pekin-Phenian, nu o face drept represalii, ci din lipsă de clienți – e iarnă!

- Și iată, în fine, un bărbat a cărui cădere nu va fi deplânsă: Lu Wei, extravagantul șef al administrării internetului, însărcinat din 2013 cu marile foarfeci din lumea virtuală, cu ceea ce cele 731 de milioane de internauți aveau dreptul să vadă, spună ori urmări pe rețeaua chineză. Lu Wei, 57 de ani, este acuzat de „ grave încălcări de disciplină”  - de corupție. În față, acest fost șef al Agenției Xinhua își enunța în 2015 crezul său că „ libertate fără a fi ordine nu există” . Pe din dos însă, acestui bărbat foarte curtat i-a fost tare greu să refuze ofertele foarte ispititoare a bogatelor companii de web. Lu a fost înlocuit de foarte discretul Xu Lin, 54 de ani, un aliat al lui Xi Jinping. Acestea fiind spuse, plasa cenzurii nu e gata să se desfacă: în 23 noiembrie se vedea cum dispare Skype, furnizor de telefonie prin internet și niște portaluri de download. În 2017, App Store ( Apple) a șters din liste 674 de VPN ( virtual private network) tolerate până atunci, permise internauților „ marelui zid virtual” …

Vești din China: Trump în China – cadouri costisitoare

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti franco foni acreditaţi în China. Articol apărut în 10 noiembrie 2017)

     Președintele Donald Trump a debarcat la Pekin în 8 noiembrie, urmat fiind de secretarul său de stat Rex Tillerson, de ginerele său Jared Kushner și soția sa Melania, în vizită de stat și după ce fusese în Japonia și Coreea de Sud. În fiecare dintre etape, gazdele sale au aplicat o aceeași strategie, surprinzătoare pentru occidentali: un fast desfășurat la maxim pentru ca președintele să fie primit într-un mod mai măgulitor decât în propria țară. O altă surpriză, datorată fără îndoială pregătirii minuțioase din partea echipei sale, D. Trump s-a arătat foarte prezentabil și a reușit să fie impecabil din punct de vedere diplomatic, evitând orice polemică și fiind destins, surâzător și pozitiv.     

     Xi Jinping l-a primit pe D. Trump în piața Tian'anmen cu covor roșu și  trecere militară în revistă, după care i-a oferit o ceremonie a ceaiului în sala de tezaur a Orașului Interzis, urmată de cină privată. În acest răstimp, consilierii săi și cei 29 de patroni de grupuri americane s-au așezat la masa verde, anunțând încă din prima seară afaceri la nivelul a 9 miliarde de $. Însă a doua zi, această cifră a explodat la aproape 253 de milarde – ceva nemaivăzut!

      Boeing ar urma să furnizeze 300 de avioane pentru 37 de miliarde de $ lui Spring, companie low-cost, iar compania China Energy ar urma să finanțeze un proiect de gaz de șist experimental în Virginia de Vest pentru 87.7 miliarde de $. Șantier istoric: compania de fonduri CIC, Bank of China și Sinopec se asociază pentru a dezvolta un zăcământ de gaz în Alaska, din care trei sferturi va pleca spre China. Va costa 43 de miliarde de $, rentabilitatea nefiind ultimul dintre obiective. Va fi cel mai mare șantier mondial pe cercul arctic. China se impune „ prima putere arctică” și face acest lucru de pe pământ american. Qualcomm, vrea să livreze în 3 ani pentru „ circa” 12 miliarde de $ microprocesoare firmelor Oppo, Vivo și Xiaomi, fabricanți de smartphon-uri. Goldman Sachs deschide fonduri de finanțare de 5 miliarde de $ cu CIC pentru proiecte industriale bilaterale; DowDu Pont va livra poliuretan rezistent și ușor, materie primă pentru bicicletele pe care le împarte în fabricație cu Mobike; lui Ford și GM li se comandă mașini și piese de 11.7 miliarde; Bell    furnizează lui Reignwood 50 de elicoptere în plus față de comanda inițială; și JD.com, nr 2 chinez în e-commerce, comandă pe termen lung carne de vită din Montana, de porc grupului Smithfields...

Un detaliu important, majoritatea acestor „ afaceri” sunt la stadiul de declarație de intenție – aceste „ eseuri” trebuie transformate. Dar chiar și așa, ar putea conduce la sute de mii de locuri de muncă în Statele Unite – un bilanț suficient pentru a face ca populația și presa americană să înceapă a-și privi președintele cu alți ochi, inversând curba de impopularitate care crește începând de la ungerea lui în funcție acum fix un an.

     Pe parcursul celor două zile, Xi Jinping, în contrapartidă, n-a lăsat nimic în ce privește prioritățile sale. S-a putut vedea acest lucru din alocuțiunile celor doi președinți. Despre Coreea de Nord, Trump a putut să evoce izolarea intratabilă pe care visează să i-o aplice liderului Kim Jong-un pentru a-l forța să renunțe la cursa lui cu bombă. Xi însă, el s-a limitat la a-și reitera acordul asupra „ obiectivului” , nu asupra modului de a-l atinge. Despre expansiunea Chinei în Marea Chinei de Sud, Xi s-a limitat la a observa că „ Oceanul Pacific este suficient de mare pentru toată lumea” . Iar în privința cererii lui Trump de deschidere a pieței chineze și egalitate de tratament a firmelor din cele două țări, Xi s-a cantonat în banalități, fără a se angaja în vreuna dintre promisiuni ...

Și astfel a plecat Trump de la Pekin plin de glorie și contracte, dar cu prețul libertății sale de manevră față de China, în problemele care contează!

Vești din China: Săptămâna modei la Pekin, primăvara- vara 2018

Creații ale desinger-ului Yu Aiping, prezentate în 03 noiembrie la Pekin

preluare după Xinhua

Vești din China: Săptămâna modei la Pekin

     Se desfășoară între 29 octombrie și 7 noiembrie 2017. La Pekin, desigur. Firma din imagini este Dongbeihu/ NE Tiger/ Tigrul din NE.
     Mie mi s-au părut frumoase toate rochiile. Deci, în sfârșit ceva frumos față de ce-am văzut la mari firme din Occident în ultimii ani.
     Nu pot să nu mă gândesc și la primele parade de modă chinezești din anii 80, când remarcabile erau numai fetele-modele, absolut toate chinezoaice pe atunci. Așadar un progres uimitor și îmbucurător, ca orice lucru bun.

Fotografiile sunt preluate de la Xinhua.

Vești din China: Congresul al XIX-lea, start!

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 21 octombrie 2017. )
     Urmare a punerii Pekinului sub clopotul de sticlă al poliției, cel de-al XIX-lea Congres se anunța purtător al unui vânt „ revoluționar” : discursul președintelui Xi a confirmat această tendință, dar a și surprins lumea prin numeroasele deschideri și mâini întinse.

     Indiscutabil, Xi a dat, încă de la deschidere, tonul, cu mândrie: China ar fi un „ stat socialist de dictatură democrat-populară, condus de clasa muncitoare, bazat pe alianța muncitorilor și țăranilor” . Textul e din Marx --- cu toate că această societate a cedat pe scară largă, de 30 de ani, farmecelor sirenelor capitaliste.

     Mergând pe aceeași idee, primul secretar a anunțat o înăsprire fără precedent a controalelor sociale, bazate pe big data: „ vom institui un sistem de supraveghere în toate domeniile, cu supervizare unică de partid, care să asigure controlul intern în partid, dar și supervizarea democratică, controlul judiciar și supravegherea de către mase și opinia publică.  ”

     În lupta sa nemiloasă împotriva corupției, Xi nu pare a suferi de vreo îndoială, permițându-și chiar o butadă rarisimă în acest exercițiu în fața a 2300 de edili ai partidului: cadrele cu moravuri dubioase „ să se privească în oglindă, să-și aranjeze hainele, să facă un duș și să se îngrijească! ” Xi anunță așadar că vasta și puternica campanie anticorupție va continua: la colecția sa de funcționari pedepsiți, la „ muște” ( cei mici) și „ tigri” ( cei mari) , adaugă „ vulpea” , cadrul mediu. Atenționează asupra unei lupte nemiloase contra: „ sectarism, cultură a cercului, familiarism și joc dublu” și amintește „ problemele flagrante ale impurității ideologice, de organizare și stil de lucru nu sunt încă rezolvate. ”

     Cu toate acestea, prin întoarcerea sa la Mao, Xi Jinping întinde mâna multor medii și anunță îndrăznețe reforme economice și societale.

Țăranilor, el le promite o reformă a dreptului asupra solului, pentru întărirea drepturilor lor asupra pământurilor.

Provinciilor, le promite integrarea inter-regională ca mijloc de spargere a frontierelor interne și eliberarea energiilor închistate. Prioritate având proiectul „ Jing-jin-ji” , între Pekin, Tianjin și Hebei, precum și cel din delta fluviului Perlelor între Guangdong, Shenzhen, Hong Kong și Macao.

Străinilor el le oferă o deschidere fără precedent, de acces la piață și egalitate de tratament între actori privați, publici și străini. O deschidere ce merge în paralel cu deschiderea de celule ale partidului în aceste firme expatriate, dar „ sinizarea” accelerată a structurilor străine va fi însoțită de sfârșitul discriminării, o veche cerere nesatisfăcută până în prezent a investitorilor externi.

Pentru protecția mediului, Xi promite accelerarea decarbonizării, reciclării și cooperare mondială împotriva încălzirii climei. 

Cât privește Taiwanul, care agasează din 2016 odată cu venirea la putere a independistei Tsai Ing-wen, tonul a fost moderat. După inevitabila aluzie la „ lupta fermă a partidului împotriva forțelor secesioniste pentru independență” , Xi propune pacea vitejilor: „ suntem de același sânge ... gata de a împărți cu Taiwan mai întâi oportunitățile de dezvoltare pe care le avem. ”

Xi face apel la tineret: „ Se vor face eforturi deosebite pentru detectarea și constituirea unei rezerve de tinere cadre, fără a uita femeile, etniile minoritare și non-comuniștii. ” . Tendința nu e nouă: de mult timp regimul are mare grijă în a atrage creiere, astfel încât să poată conta pe o echipă de administratori străluciți. 

În încheiere, Xi atrage atenția că atare proiecte nu se vor impune fără a întâmpina rezistență: „ întinerirea mare a nației nu înseamnă plimbare prin parc și nici concert de gonguri și tobe. Pentru realizarea acestui mare vis va fi nevoie de o mare bătălie” . Vorbe ce amintesc de cele ale lui Mao de acum o jumătate de secol: „ revoluția nu înseamnă să bem împreună un ceai. ”

Vești din China: Săptămâna de aur de dinainte de Congres

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 14 octombrie 2017. )

     În 18 octombrie se deschide al XIX-lea Congres al Partidului, punct de orgă între două cincinale, care va reînnoi prin cei 2.287 delegați Comitetul Central (cu „Parlament” cu tot) și alte instanțe conducătoare. Tensiunea e la maximul său, presa și chiar zvonurile se epuizează într-o liniște abisală, în timp ce polițiștii veniți ca întăriri domnesc pe arterele de circulație împodobite cu lozinci ...

     Cum percepe populația această mare întâlnire? Afișând o indiferență profundă, ca și cum aceste probleme publice n-ar interesa-o. Are de altfel alte preocupări: concediul de ziua națională și cel de Sărbătoarea mijlocul toamnei ( 1-8 octombrie) . Au fost 705 milioane - veritabilă maree umană, care s-au înghesuit umăr la umăr pe Marele Zid, să admire soldații de teracotă de la Xi'an sau să se plimbe în spatele cămilelor pe dunele de la Dunhuang... Blocaje de circulație fenomenale i-au ținut pe loc pe cei aflați în vacanță aproape de Shanghai sau pe podul de la Humen ( Canton) , timp de 12 ore, provocând certuri, pierderi de copii și de cunoștință ...

     În această „săptămână de aur” chinezii s-au dedat la un shopping intensiv, încurajat de stat în numele creșterii economice. În fiecare zi, sertarele de bani de la magazine au înregistrat în medie 226 miliarde de $, respectiv + 10.7%. Orășenii însă și-au micșorat ardoarea față de cumpărăturile funciare: fie grație noilor frâne puse de stat speculației în domeniul funciar, fie poate în așteptarea unor viitoare schimbări ale legilor. Rezultatul la Pekin, Shanghai sau Canton: 78% scădere a vânzărilor, în ciuda rabaturilor de până la 20%.

     Tot ascultând de directive, cei aflați în vacanță, au boicotat Coreea de Sud, devenită indezirabilă ca urmare a afacerii THAAD. În această țară a dimineții liniștite, 70% dintre turiștii chinezi din 2016 au lipsit la apel. Coreea de Sud, care a fost destinația lor preferată anul trecut, a fost brusc retrogradată pe locul al șaselea. 

     Însă apar noi tendințe, comportamente curioase din alte culturi: în China și în afara granițelor ( pentru cei care își permit) , chinezii încep să se distanțeze de călătoriile organizate. Sunt de acum deja numeroși cei care călătoresc în familie sau în grupuri de prieteni, cu ghizi pentru circuite alcătuite „ meseriaș” . Cei 1% care au ales această formulă în 2016, au ajuns a fi 11% , conform Ctrip, celebrul tur-operator on-line.

     Șase milioane de persoane aflate în vacanță s-au îndreptat către 88 de țări, dintre care 70% în Asia, dar Tailanda este cea care a încasat laurii. Au cheltuit tot atât ( 1500$/persoană) , dar au întinerit: 60% dintre ei au avut între 19 și 45 de ani. Mai ales, însă, se feminizează: majoritatea sunt femei, deja mai numeroase decât bărbații în a vrea să plece departe și să riște confruntarea cu alte valori. 

     Din ce în ce mai mult, persoanele aflate în vacanță se arată grijulii în îmbunătățirea imaginii lor în străinătate, printr-un comportament mai discret și mai respectuos față de regulile locale pe unde ajung. Sunt încurajați în asta de către biroul național de turism, care-i avertizează „ să înfrumusețeze peisajele printr-un comportament civilizat ” .

     Anul acesta două regiuni au ratat acest concediu.
În Sichuan, faimosul parc Jiuzhaigou, deteriorat în august de un seism, s-a închis și va rămâne așa cel puțin un an.
În Xinjiang de asemenea, funcționarii și universitățile au fost privați în ultimul moment ( în 2 octombrie) de concedii, fără explicație. Poate pentru a preveni orice tulburare în această regiune instabilă. Pentru autoritățile locale e imposibil să-și asume cel mai mic risc în ajunul celui de-al XIX-lea Congres. 

Vești din China: jurnaliștii acreditați pentru congres vizitează Pekin-ul

      Jurnaliștii chinezi și străini aflați la Pekin laCcentrul de presă pentru al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, care își va deschide lucrările în 18 octombrie, au vizitat joi, 12 octombrie, capitala chineză însoțiți de un ghid. Au fost vizitate în principal: parcul Jingshan, Yongdingmen și Turnul olimpic.

la Jingshan

jurnalist din Coreea de Nord

Song Kai (rândul doi, stânga) , director adjunct al parcului Jingshan prezintă axa centrală a Pekinului

la Yongdingmen

( preluare după Xinhua)

Vești din China: Un G20 la cuțite

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 07 iulie 2017. )


     În timpul G20 la Hamburg, în 7- 8 iulie, China a trebuit să gestioneze, cu diverși parteneri, multiple tensiuni, cel mai adesea vechi, însă devenite dintr- odată urgente. Cu India, e vorba despre confruntarea pe podișul din Sikkim, la joncțiunea liniilor de frontieră chineză, indiană și bhutaneză la 5000 de metri altitudine. APL a distrus acolo două cazemate indiene, iar de atunci 6000 de oameni sunt instalați provizoriu la fața locului. Totul a început de la construirea de către China a  unei șosele pe un teritoriu bhutanez pe care și- l revendică ea și pe care aparent tocmai l- a ocupat. Bhutanul a chemat India în ajutor, iar aceasta a venit repede să- l ajute, fiindcă această șosea ar priva- o în timp de avantajul său privitor la altitudine - China ar putea astfel trimite în timp record o putere de foc superioară celei a Delhi- ului. Pekinul solicită imperios retragerea trupelor indiene și consideră incidentul bilateral drept „ cel mai grav din ultimii 30 de ani” .  „ India - adaugă el- ar face bine să învețe o lecție de istorie din înfrângerea sa. ” în timpul conflictului fulger care le- a pus față- n față în 1962. Un alt subiect de discordie: India nu suportă ca Pekinul să- și facă un CEPT ( prescurtare din engleză pentru: Coridor economic din Xinjiang spre Pakistan) printr- un Cașmir revendicat de Delhi și până la Gwadar, situl unui port ce include o bază militară chineză. China n- o să plece de- acolo fiindcă Delhi refuză a susține proiectul. Și așa cei 20 de ani de tentative de apropiere a celor două țări cele mai populate din lume sunt compromiși. Având în vedere neîncrederea vădită, ne putem îndoi că întâlnirea dintre N. Modi și Xi Jinping în timpul G20 va debloca situația. Începerea construcției acestei șosele, e poate din partea Chinei un calcul greșit!
     Cu trei zile înainte de G20, Xi Jinping a fost la Moscova pentru o întâlnire cu V. Putin, a treia din ianuarie până acum. Lăsând de- o parte ceva amabilități ( o decorație rusă pentru Xi, 10 miliarde de $ în contul schimburilor economice pentru Putin) și inevitabila declarație comună împotriva desfășurării sistemului american anti- misile Thaad în Coreea de Sud, grosul afacerii a revenit cererii părții ruse de prelungire a ' drumurilor mătăsii' către Uniunea Economică Eurasiatică ( UEEA) , fondată în 2014 de Rusia, Kazahstan, Kârgâstan, Armenia și Bielorusia. Dar această speranță de a vedea China finanțându- i UEEA se prezintă sub auspicii nefavorabile. Administrația rusă face mutre văzând cum China se interesează prea îndeaproape de niște republici care au fost sateliți ai URSS. Pekinului, pe de altă parte, îi vine greu să vadă în aceste țări de o solvabilitate îndoielnică destinația ideală pentru a- și plasa oțelul, sticla sau cimentul excedentare. 
     În fine, esențialul G20 din punctul de vedere chinez va fi relația cu Statele Unite ale unui D. Trump din ce în ce mai imprevizibil: a autorizat o vânzare de arme de 1.4 miliarde $ către Taiwan, a pedepsit banca locală din Dandong pentru trafic cu Coreea de Nord și a trimis în 2 iulie un destroyer în banda de 12 mile a unei insulițe din arhipelagul Paracel, ocupat de APL. Deși toate aceste gesturi sunt niște casus belli, Pekinul nu protestează prea mult, sperând să- l poată „ domestici” într- o zi pe Trump, mai ales în izolarea crescândă în care acesta se află. Însă pericolul este prezent: acum că Phenianul este în stare ( sau așa declară) să lovească nuclear SUA, Trump nu mai vrea să aștepte. Împreună cu Putin, Xi Jinping vrea să impună un plan de pace în care SUA să- și abandoneze manevrele cu Coreea de Sud, iar Coreea de Nord, bomba sa. Dacă vor reuși, pentru SUA va fi o mare pierdere de imagine. De aceea, Trump și Xi încearcă să aducă puterile intermediare ( Japonia, Țările Europene) la a- și alege de partea cui sunt. Ieri, SUA prima în toate. Dar Trump, forță izolaționistă, schimbă datele problemei, iar China, noua putere financiară, se maturizează repede ... Semn al unui vid politic, rămân de făcut noi alianțe, pentru a înlocui Statele Unite, care se retrag din rolul lor depășit de jandarm al lumii.     

Veşti din China: China şi Europa cunosc o aprofundare a cooperării lor prin schimburi frecvente

Se observă şi aici că Europa e privită ca un tot, lucru pe care eu l- am constatat de ani buni în relaţii directe cu experţi ( tineri) chinezi veniţi în România. Într- un astfel de context deci, la un moment dat a venit vorba despre Suedia, iar când eu am spus " Suedia" expertul chinez m- a întrebat ce înseamnă " Suedia" . I- am explicat că e o ţară scandinavă, replica lui fiind: " A! Păi tot Europa! " ...

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 februarie 2017 )
     După ce a vizitat Pekin şi oraşul Wuhan şi după ce a semnat acorduri privitoare la energia nucleară şi ştiinţe, Bernard Cazeneuve şi- a încheiat joi vizita oficială de trei zile în China.
     Preşedintele italian, Sergio Mattarella, efectuează şi el o vizită de stat în China începând de marţea trecută. Pentru ambii aceşti înalţi oameni de stat este vorba de prima lor vizită în China de la preluarea funcţiilor lor.
     China nu numai că primeşte vizitatori de seamă, dar şi promovează cooperarea cu Europa.
SCHIMBURI FRECVENTE LA NIVEL ÎNALT
     " În timp ce relaţiile între China şi Europa sunt din ce în ce mai importante şi influente, se înregistrează tot mai multe schimburi la nivel înalt" arată Huang Ping, directorul Institutului de studii europene de pe lângă Academia de ştiinţe sociale din China.
     Preşedintele chinez, Xi Jinping, a mers în Elveţia în ianuarie. A fost prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în această ţară de la începutul sec XXI. Johann Schneider- Amman, pe atunci preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, a efectuat o vizită de stat în China în aprilie 2016, an marcat totodată de întâlnirile dintre conducătorii Chinei şi ai unor ţări europene printre care Belgia, Germania, Polonia. Aceste întâlniri au ridicat nivelul relaţiilor, care au permis în mod special întărirea unui parteneriat strategic inovator cu Elveţia şi parteneriate strategice globale cu Polonia şi Serbia.
     Astfel de schimburi frecvente reprezintă tot mai multe consensuri, arată Cui Hongjian, director pentru studii europene la Institutul de studii internaţionale din China. " În timp ce conducătorii elaborează cooperarea la nivel înalt, schimburile propulsează relaţiile" , precizează acesta.
COOPERARE FERMĂ
      Între China şi Europa s- a stabilit o cooperare activă şi fructuoasă.
      În data de 5 noiembrie 2016, un tren sosea în Gara centrală din Riga, în Letonia, după parcurgerea unui traseu de peste 10.000 de km, din oraşul Yiwu, estul Chinei, respectiv lungimea celui de- al 6- lea itinerariu pentru transport de mărfuri întrre Yiwu şi Europa.
      În cadrul iniţiativei OBOR, trenurile de marfă având destinaţie Europa au realizat circa 1.700 de voiaje în 2016, respectiv de două ori mai mult decât în 2015.
Odată cu eliberarea cooperării de restricţiile geografice, cererile celor două părţi sunt mai bine satisfăcute prin iniţiativa OBOR, subliniază dl. Cui.
     În afara liniilor feroviare, China este legată de Europa şi în alte moduri, printre care o conferinţă la nivel înalt " 16 + 1" dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi Orientală.
Conferinţa la nivel înalt generează, în fiecare an începând din 2013, noi linii directoare ale cooperării. În noiembrie anul trecut aceasta şi- a încheiat la Riga lucrările cu o listă de 28 de sarcini de îndeplinit în domeniile cooperării culturale, locale şi sanitare.
" Abordarea unor strategii diverse este eficientă în explorarea vastului spaţiu de cooperare între China şi Europa" arată dl. Huang.
Datorită cooperării prin aceste metode, volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE a atins 3.600 de miliarde de yuani ( 525 miliarde de dolari) în 2016, fiind în creştere cu 3% faţă de 2015, adică o realizare foarte satisfăcătoare.
      În timpul întrevederii de marţi cu prim Ministrul Li Keqiang, dl Cazeneuve a subliniat că Franţa este gata să conlucreze cu China pentru a se opune la protecţionism. Dl Mattarella la rândul său, la întrevederea cu preşedintele Xi Jinping, şi- a afirmat sprijinul pentru un sistem comercial pluri- deschis.
      Subliniind că Europa este vitală în politica de deschidere a Chinei, dl Cui a pus accentul pe necesitatea aprofundării cooperării. " Poporul european trebuie să profite mai mult de rezultatele concrete ale cooperării în scopul reducerii protecţionismului comercial în ţările europene. "

Veşti din China: Imperiul fericirii albe

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 17 februarie 2017 )
     Acum 20 de ani, China urbană descoperea bucuria lunecatului pe zăpadă şi gheaţă. Între timp, sporturile de iarnă au cucerit ţara: astăzi sunt, se pare, 7 milioane de skiori, dintre care 90% începători. Bilanţ onorabil, dar minuscul la scară naţională ( 0.5% din populaţie) . Sectorul înaintează în schuss: începând de acum, ţara numără 200 de staţiuni dintre care 77 cu cel puţin 4 teleschiuri mecanice şi 10 corespunzând standardelor internaţionale.
     Pasiunea subită este exacerbată de câştigarea în 2015 a competiţiei de organizare a Jocurilor Olimpice de iarnă pentru 2022 la Pekin, Zhangjiakou şi Yanqing, printr- un salt de 40% a numărului de schiori în 2016. Astfel, China ajunge din urmă Japonia, de două ori gazdă olimpică ( Sapporo 1972, Nagano 1998) şi Coreea de Sud, organizatoare a JO din februarie 2018 la Pyeongchang.
     Perspectiva aceasta a suscitat interes, în China şi aiurea, fiindcă trebuie construit şi echipat totul. Pentru străinătate aceasta constituie o piaţă vastă şi lucrativă, cu nevoie urgentă de produse şi servicii pe care China încă nu le stăpâneşte: de- acum şi până în 2030, China lui Xi Jinping vrea să aibă 1000 de staţiuni şi 300 de milioane de schiori.
      De aceea, între 15 şi 18 februarie s- au ţinut la Pekin saloanele anuale ale IPSO şi ALPITEC, specializat în amenajări montane. A fost doborât un record de participare ( 728 de mărci de fabricaţie, 502 expozanţi) şi a fost adunată la un loc toată crema sportului mondial - Elveţia, Austria, Canada, Statele Unite, Japonia, Franţa. Delegaţia acesteia din urmă a fost foarte densă, cu 16 firme prezente din cele 211 federalizate în Cluster Montagne ( activ în China de aproape 20 de ani) şi politicieni precum P. Kanner, ministru pentru viaţa urbană, tineret şi sport şi L. Wauquiez, Preşedinte al Regiunii Auvergne- Rhône- Alpes. Vizita acestora din urmă nu susţinea decât scopuri comerciale: ei aveau de apărat şi candidatura Parisului la JO de vară din 2024, problemă în care China are influenţă. O vizită prietenească la gazda jocurilor de iarnă a constituit pentru Paris o bună politică.

      Printre companii locale şi străine se vede repede instaurată, dincolo de inevitabila rivalitate, o repartizare a rolurilor şi o cooperare implicită: Poma ( Franţa- Italia) , Doppelmayr ( Austria) , liderii telefericului, prosperă cu echipamente pe care China nu le stăpâneşte, precum telecabina în tunel. Ouado ( Franţa/ China) în parteneriat cu furnizorul austriac pentru echipamente de urcare pante Axess ( Austria) , oferă schiorului posibilitatea de reînnoire a permisului de ski prin smartphone - facilitate care nu e posibilă decât în China, prin sistemul de plata din reţeaua WeChat. Compagnie des Alpes are deja adminstrarea a două staţiuni: Silkroad din Urumqi ( Xinjiang) şi Thaiwoo ( Chongli) , supranumită " cea mai franţuzească dintre staţiunile chineze" .
      În afara perioadei hivernale ( 5 luni de frig, favorizate de o altitudine medie a ţinutului relativ înaltă) , staţiunile chinezeşti se axează pe o funcţionare pe tot parcursul anului, cu activităţi în aer liber: plimbări cu VTT, curse de orientare, quad, tir sportiv, golf cu discuri ( practicat cu discuri zburătoare) sau skiuri pe rotile! Traseele montane via ferrata şi tirolienele au avut vânt în pupă şi ele la salon.
     MND ( Montagne et Neige Developpement) firma din Savoya deţinătoare a unui larg portofoliu de brevete şi mărci, a câştigat premiul cel mare: o JV cu un grup de material minier din Zhangjiakou, pentru pruducţia şi vânzarea în toată China de sisteme de tracţiune, zăpadă şi securitate. Mai ales, a obţinut construirea staţiunii de la Snowland ( Zhangjiakou) : 55 km de piste echipate, la 110 milioane euro, cu livrare în trei ani.
     Bineînţeles că echipând China, unii dintre expozanţi au un gând ascuns: de a promova staţiunile consacrate, de a stârni interes pentru pistele de la Tignes, Chamonix sau Innsbruck, la clienţii din Wanlong sau Thaiwoo. Nu sunt decât câteva mii care pot opta pentru aceste destinaţii îndepărtate şi de prestigiu -- dar se poate pune pariu că JO din 2022 ar putea deschide gustul.

Veşti din China: Un Chunjie aflat între Confucius şi smartphone

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 10 februarie 2017 )

     Chunjie- ul,  un Nou An lunar având drept totem Cocoşul, se apropie de sfârşit. După o săptămână de concediu - a se înţelege de fapt 2 sau 3-  sute de milioane de chinezi se întorc la lucru. Aflată sub semnul Focului astral ( elementul anului) , această perioadă de liber a amestecat mai mult ca oricând la un loc tradiţiile şi tehnologiile, conectate între ele, semn al unei Chine ce întoarce progresiv una sau mai multe pagini din trecutul său. 
      Frenezia cumpărăturilor s- a perpetuat. Din 27 ianuarie până în 5 februarie, chinezii au cheltuit 140 miliarde de $, adică 11 $ de persoană, respectiv cu 11.40% mai mult decât în 2016, an aflat sub semnul Maimuţei. Cadourile de import, precum ciocolata elveţiană, parfurmurile franţuzeşti, suplimentele alimentare americane şi australiene, măştile cosmetice coreene au avut în continuare cea mai mare căutare...
6.15 milioane de norocoşi şi- au luat zborul spre străinătate ( + 7%) , mai ales către Thailanda şi Japonia. Iar restul, 344 de milioane, s- au dus în provincie ( + 13.8%) , s- au întors în satul natal ori s- au îndreptat către situri turistice precum Huangshan ( Anhui) , parcul Zhangjiajie ( Hunan) sau Disneyland din Şanghai. Cum Jocurile Olimpice de iarnă ( Pekin) , a căror scadenţă în 2022 se apropie, obligă, milioane de turişti au ales sporturile de iarnă, aflate în plină dezvoltare, chiar şi în Xinjiang, care a declarat 15 milioane de vizitatori (+ 20%) , nerăbdători să încerce skiul, sania şi patinele în Vestul Măreţ.
     Focurile de artificii n- au cauzat mare poluare în marile oraşe decât în prima noapte ( 900 PM 2.5 în Pekin) . Începând cu cea de- a doua noapte, raţionalizarea petardelor a redus emisiile de fum.
     O parte a Galei TV ( un show enorm de strassuri şi ideologie, cu 600 de dansatori, 2000 de costume, 1800 de accesorii, pentru 700 de milioane de spectatori) a fost delocalizată la Guilin ( Guangxi) . Poliţia şi- a oferit plăcerea unei vânători de drone, baloane şi aeromodele zburătoare mici. A detectat 26 ... dar n- a capturat decât 6.
     În afara Chinei au avut loc unul după altul 2000 de evenimente ale Ministerului Culturii, în 400 de oraşe de pe cele 5 continente, care au popularizat Anul Nou chinezesc unui număr de 250 de milioane de străini.
     Timp de 8 zile, megalopolele au putut " respira" : Dongquan ( Canton) a pierdut 70% din cele 8 milioane de suflete ale sale, Pekinul 40% din cele 21 de milioane - oferind celor rămaşi la faţa locului o vacanţă cu aer mai curat şi fără trafic.
     Faţă de anii precedenţi, contrar aparenţelor, sărbătoarea s- a digitalizat, dând la iveală societatea cea mai conectată cu lumea. 80% dintre cumpărături, chiar şi biletele de tren, au fost comandate şi plătite prin smartphone. Pe WeChat, s- au schimbat prin smartphone 14 miliarde de plicuri roşii- cadou de Anul Nou: 10 per locuitor şi cu 75% mai mult decât în 2016. În noaptea de Chunjie a fost grosul profitului pentru aplicaţii precum Idachu ( 1000 de bucătari la domiciliu) , Didi Hitch ( călătorii cu maşini particulare cu puţini pasageri şi cheltuieli împărţite între aceştia )  ori Xiaozhu ( rival al Airbnb/ închirieri direct de la proprietar oriunde în lume) .

     Cinci agenţii au închiriat falşi ( false) logodnici ( logodnice) la 1000 de yuani/ 24 h, fără alte cheltuieli incluse, pentru a- i păcăli pe vârstnici cu iluzia unei viitoare căsătorii a tinerilor. Asta pentru că 36% dintre băieţii şi 21 % dintre fetele de 25- 29 de ani sunt celibatari şi tot mai reticenţi faţă de morala confucianistă. Aceşti tineri continuă să boicoteze tot mai mult întoarcerea acasă de sărbători, preferând să plece în vacanţă cu prietenii ori singuri. 
     Bilanţ: la întoarcere, 95% dintre cei aflaţi în vacanţî apreciază sărbătoarea de 7 zile drept prea scurtă, iar 70% cer mărirea acesteia la 15 zile, chiar şi numai pentru a- şi revedea cele 15 milioane de copii " lăsaţi în urmă" în sat. Parlamentul reflectează la acest lucru ...
     În fine, pe web a suflat un vânt de nostalgie, alimentat cu un video ce prezenta tradiţiile de altădată. " Era mai bine înainte" suspină sufletele întristate ...
     La revedere, în 2018, sub semnul Câinelui. Vom regăsi atunci o Chină şi mai conectată, mai eliberată şi, cu siguranţă ( şi indiferent de vârstă) , tot în căutarea propriei identităţi.

Veşti din China: Caleidoscop cu ocazia reînceperii şcolii

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 09 septembrie 2016. )

Vastă ca o maree, reînceperea şcolii ( la 1 septembrie) a pus în mişcare spre şcoli 200 de milioane de copii între 6 şi 18 ani. Ca temă acasă, elevii au primit consemnul de a urmări seara la TV " Stindardul strămoşilor" , emisiunea Ministerului Educaţiei, ce proslăveşte eroismul revoluţionar. Din sloganuri precum: " Să nu cedezi vreodată!" sau " Să fii totdeauna hotărât!" s- a degajat starea de spirit conform căreia prin spirit de sacrificiu şi fidelitate faţă de partid, se ajunge totdeauna la a ieşi învingător. Pentru a se asigura că tinerii au recepţionat mesajul, unele şcoli au mers până la a cere de la părinţi o fotografie a copilului în faţa ecranului TV - ca un prim exerciţiu de disciplină din anul şcolar.

A doua zi după G20 la Hangzhou ( 4 şi 5 septembrie) , mass media şi- a centrat atenţia mai spre sud cu 2250 km, asupra Vientiane în Laos, unde s- a desfăşurat a 19- a Întrunire la nivel înalt China- ASEAN în prezenţa liderilor a 10 ţări din această asociaţie şi a altor 8 ţări, printre care India şi SUA.

Barack Obama a fost prezent, fiind primul preşedinte american care a vizitat această ţară- martir a bombardamentelor din Vietnam de acum 71 de ani. Obama a fost acolo pentru un act de căinţă simbolică, respectiv pentru a exprima " responsabilitatea morală" a ţării sale: zeci de milioane de submuniţii se află încă îngropate în solul laoţian şi explodează cu regularitate, astfel încât au cauzat 20.000 de morţi de la încetarea ostilităţilor. Obama a promis aşadar 90 de milioane de $ în trei ani pentru a se accelera operaţiunile de deminare.

Adevărata miză a vizitei lui Obama a fost impasul cu China în influenţa asupra Laosului. Pentru Pekin, reprezentat la întâlnirea la nivel înalt de primul- ministru, Li Keqiang, este vorba despre un interes strategic.

În Laos, ţară săracă şi fără ieşire la mare, China investeşte tot mai mult. Printre proictele recente se pot enumera zona industrială That Luang Marsh nu departe de Vientiane ( 1.6 miliarde $) , barajul hidroelectric de la Nam Ngiep- 1 ( 868 milioane de $) , viitorul tren de mare viteză Kunming- Vientiane de 418 km, de peste 6 miliarde de $ - o secţiune din linia proiectată spre Singapore. 

Pentru Pekin, investiţiile sale, care se regăsesc în toate ţările din zona ASEAN, se justifică precum bază a " Drumului său al mătăsii" , prin existenţa a sute de milioane de consumatori şi bazin de atractive materii prime şi energie. În contrapartidă, China aşteaptă de la aceste ţări- clienţi ca ei să- i fie şi aliaţi politici...

De aceea, la întâlnirea la nivel înalt de la Vientiane, lupta pentru influenţă a fost continuată. Susţinut de primul- ministru nipon, Obama a amintit că verdictul Curţii de la Haga, prin care se condamnă construirea de insuliţe artificiale chinezeşti în arhipelagul Spratley, este " constrictiv" - China ar trebui să se retragă, respectând dreptul suveranităţii maritime al ţărilor riverane şi Convenţia dreptului asupra mării ...

La aceasta, Li Keqiang a ripostat exprimându- şi dorinţa de a vedea dispărut " amestecul" în raporturile dintre ASEAN şi ţara sa. Implicit, Statele Unite şi Japonia, entităţi din alte regiuni geografice, n- au nimic a face cu acestea. Apoi, în comunicatul final, ţările s- au ferit să citeze hotărârea de la Haga, mărginindu- se la " a lua act" de îngrijorările " anumitor lideri" referitoare la activităţile chinezeşti din Marea Chinei de Sud. Liu Zhenmin, ministru- adjunct al afacerilor externe, a putut chiar felicita ţările membre pentru " reţinerea" şi voinţa lor de " a găsi soluţii ... susţinând astfel eforturile comune în negocierea unui nou cod de conduită a naţiunilor în Marea Chinei de Sud. "  . 

Este, fără nici o îndoială, un succes al diplomaţiei chineze, fruct, în parte, al generoaselor finanţări ale Pekinului într- o regiune, care, înainte de toate are nevoie de dezvoltare.China face astfel un pas spre o reglementare a litigiului, conform cu voinţa şi reglementările sale.

Veşti din China: Curcubeu dublu la Pekin!

În 27 august 2016!

Veşti din China: Un val populist

     (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 12 mai 2016. )

Fenomenul Donald Trump mătură şi coastele Asiei, iar dovada acestui lucru este alegerea lui Rodrigo Duerte, la preşedinţia Filipinelor, după o campanie învăluită- n argumente naiv- violente şi promisiuni de neonorat.
În timpul campaniei, bărbatul a emis faţă de China pretenţii contradictorii, vrând ca în acelaşi timp să apere interesele naţionale în Marea Chinei de Sud, dar şi să negocieze direct cu Pekinul- prin renunţarea la o apărare colectivă împreună cu celelalte ţări riverane. El s- a arătat gata să negocieze drepturile maritime contra unor linii de cale ferată finanţate de Pekin pe pământul ţării sale. Dar tot el se declară gata să meargă cu un jet- ski pe un atol acupat de APL ( Armata Populară de Eliberare), ca să înfigă acolo drapelul Filipinelor, singur împotriva tuturor... Prin acestea toate, lasă impresia unui personaj ce vorbeşte tare frumos, dar inconsistent şi fantasmagoric. Iar linia sa de apărare apare drept slabă, riscând să compromită anii de eforturi depuse de predecesorul său.
China nu are personaje de acest gen, colorate- cu sistemul său lipsit de alegeri, nici n- are nevoie. Însă mai multe fenomene aflate în curs de- a lungul şi latul ţării au o aceeaşi sursă: un val populist, nostalgic al trecutului, bântuie şi încearcă să- şi facă loc pentru a fi îndepărtată mai simplu poţiunea amară la zi ( măsurile dureroase impuse de încetinirea creşterii economice) .
De pildă, pe 2 mai la Pekin la Marele Palat al Poporului, a avut loc în faţa hailaifului capitalei o mare gală ce a oferit în reluare cântece dragi lui Mao şi creaţii de balet ale soţiei sale Jiang Qing. Iar pe o bandă de pânză se relua acest slogan: " Popoare ale lumii uniţi- vă pentru a învinge invadatorii yankei şi pe lacheii lor! " .
Foarte apreciat de aripa de stânga, spectacolul a şocat victimele Revoluţiei Culturale, precum Ma Xiaoli, fata unui fost ministru, care a cerut socoteală asupra acestor derapaje de la disciplina Partidului.
În acelaşi spirit, înfloresc cântece de adulare a Preşedintelui Xi Jinping, rebotezat Xi Dada/ Tătucul Xi şi a soţiei sale Peng Liyuan, fostă cântăreaţă a Armatei Populare de Eliberare, rebotezată Peng Mama ( mamă a naţiunii) .
Dar, ce să vezi, surpriză! La un ordin al Pekinului, aceste rebotezări au dispărut discret din media, surghiunite de Partidul conştient că riscă sarcasmul. Şeful de stat are nevoie să renunţe la imaginea de om prea cumsecade şi să revină la o imagine mai serioasă , mai conformă cu misiunea sa de a repune economia pe şine, indiferent de sacrificiile necesare.
Toate acestea sugerează că acel cult al personalităţii nu emana de la Xi Jinping, nici de la departamentul de propagandă, ci de la populaţia însăşi, din oraşe şi sate, ce aşteaptă un lider carismatic şi liniştitor. În uşoara ceaţă actuală, guvernul trebuie să înainteze cu extremă prudenţă: să confere încredere, să se arate gata de a asculta temerile provinciilor şi să răspundă acestora prin lucruri concrete.
Statul va " reloca" anul acesta vreo 2- 3 milioane de săraci din zonele rurale în zone mai dezvoltate ( cu drumuri, apă curentă, şcoli, spitale ... ) . 1600 de miliarde de yuani vor fi vărsaţi în Dongbei, regiune aflată în cădere economică liberă, ce se datorează reculului industriei cărbunelui şi al comerţului cu Rusia.
De notat că toate aceste eforturi sunt făcute pentru regiunile cu cea mai mare cotă de sărăcie, dar şi de nostalgie " roşie" .
Dispare şi un alt calificativ al lui Xi: acela de " centrul" Partidului, punct nodal de referinţă ideologică. Acum două luni, conceptul era esenţial- oricine îl uita, îşi risca propria carieră sau chiar mai mult. În ziua de azi China se îndepărtează de un stil de leadership solitar şi se întoarce la conducerea colectivă. Xi vrea să- i asculte pe ceilalţi lideri, din provincii, de la bază. În aceste timpuri nesigure, şeful suprem trebuie să împartă cu alţii deciziile, responsabilitatea- influenţa populistă!

Veşti din China: Săptămâna modei la Pekin

Imagini din data de 29 martie 2016. Creaţii Hao Jia.

China va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă din 2022

Mare bucurie în China: în 31 iulie 2015 la Kuala Lumpur CIO a desemnat Pekinul gazdă pentru a 24- a ediţie a JO de iarnă, din 2022. Pekinul a avut un singur contracandidat, Alma Ata, capitala Kazahstanului.

 Mesajul preşedintelui Chinei cu ocazia prezentării candidaturii Chinei la Kuala Lumpur

Sportivi chinezi, medaliaţi olimpic şi prezenţi la Kuala Lumpur în 31 iulie după anunţarea rezultatului

 Locuitori ai Pekinului, de la mic la mare se bucură

Imposibil de trecut cu vederea: 24 înseamnă de 3 ori 8!

Veşti din China: Pekinul vede Europa în roz

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 iunie 2015. )

În prag de vară, Pekinul se uită către vest, spre Europa, pe care o consideră agent de stabilitate al acestui continent, asemenea unei chile de navă, dar şi un model ideal pentru viitor. Philippe, regele belgienilor, împreună cu suita sa de oameni de afaceri, aflat în vizită de stat ( 20- 27 iunie) la Pekin şi alte patru oraşe chinezeşti, a finalizat cu gazdele proiectul unui incubator de afaceri la Louvain la Neuve, 200 de milioane de euro investiţii, pentru a găzdui IMM- uri sino- belgiene cu profil bio- , nano- şi alte tehnologii de vârf. În 29 iunie, ziua lansării AIIB ( Banca Asiatică de Investiţii şi Infrastructură, 100 miliarde $ capital, din care 30% chinez, 57 de ţări fondatoare) , Primul Ministru Li Keqiang va fi la Bruxelles la Conferinţa la nivel înalt Europa- China, iar seara va pleca spre Paris. Primit ca quasi- şef de stat, numărul 2 chinez va vizita, la cererea sa, mai multe situri artistice precum atelierul Rodin ( Meudon) , Arenele din Arles, muzeul MuCEM la Marsilia ( spaţiu futurist al civilizaţiilor Europei) . Această alegere de a arunca o privire foarte personală asupra unei Franţe " romantice" subliniază ambianţa destinsă şi plină de încredere dintre cele două ţări. Li ar trebui să fie primit de Preşedintele Hollande, Primul Ministru Manuel Valls, dar şi de alţi miniştri şi de preşedinţii parlamentului şi senatului. Se aşteaptă de asemenea o recoltă bogată de nu mai puţin de 40 de acorduri. Se acordă prioritate conferinţei mondiale asupra climatului, COP-21, de la sfârşitul lui noiembrie- Parisul şi Pekinul sperând să ajute această adunare mondială în a da naştere unei politici care să oblige la reduceri concertate a emisiilor de gaz cu efect de seră, în special prin antrenarea în aceasta a unor naţiuni încă ezitante precum India. F. Hollande trebuie de altfel să se întoarcă la Pekin în toamnă, pentru ultime consultări. Li Keqiang îşi va vinde şi strategia sa " Drumurile mătăsii" : vizitând Marsilia, sediul celui dintâi armator al Franţei, CMA- CGM, apoi semnând cu Franţa un cod de bună conduită în exportul său către Africa şi Asia a supracapacităţilor sale industriale. Printre acordurile aşteptate figurează o ambiţioasă cooperare nucleară integrală, ce va permite - poate- viitoare exporturi comune de centrale; vize de 5 ani pentru industriaşi şi turişti, vize pentru 1000 de stagiari francezi şi chinezi; şi un plan de finanţare al băncilor chineze către IMM- urile care se exportă dintr- o ţară în cealaltă. Se caută de asemenea o alianţă cu piaţa de gros din Rungis, aceasta fiind cea mai importantă din lume. Două proiecte ajunse la maturitate dar care poate că nu se vor semna în cursul acestei vizite: - deschiderea la Tianjin a unei linii de finisare pentru avionul A330 ( corolarul unei comenzi de 16 miliarde de $ la A330) ; - şi o convenţie de asigurări sociale, care să- i scutească pe expatriaţii ambelor părţi de cotizaţia la sistemul local. Nu încape îndoială că pe măsură ce China se afirmă, capacitatea şi setea sa de cooperare cu străinătatea se întăreşte. În special cu ţări ca Franţa sau Belgia, date fiind complementaritatea şi absenţa de rivalităţi cu ele, spre deosebire de alte ţări cu potenţialuri mai puternice precum SUA, Rusia sau India. În rest, nu se vor trece sub tăcere punctele de dezacord: " se abordează totul" declara ambasadorul în China, Dl. Gourdault- Montagne, " fără a lăsa nimic deoparte" . Va fi deci vorba despre drepturile omului - dar fără a fi citate nume ori liste de nume, ceea ce ar putea fi mai degrabă problema Uniunii Europene. Şi se va evoca mai ales arsenalul de legi represive ce se pregăteşte la Pekin, privind securitatea naţională, controlul ONG- urilor şi antiterorismul. Situaţie care va conduce la a pune întrebări asupra raţiunii de a exista a unor astfel de texte, cel puţin în relaţiile cu străinătatea!