Se afișează postările cu eticheta Germania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Germania. Afișați toate postările

sâmbătă, 4 noiembrie 2017

Târguri de carte: Frankfurt 2017

Frankfurt Book Fair 2017 este cel mai mare targ de carte din lume și reprezinta cel mai important eveniment din industria mondiala a cartii si a drepturilor de autor. Târgul a fost deschis publicului între 11 și 15 octombrie 2017
Mai jos sunt două articole despre târg.

Târgul de Carte de la Frankfurt, avanpremieră pentru Leipzig 2018

11 Octombrie 2017, pe site: wwww.cultura.ro: 
Ministerul Culturii și Identității Naționale asigură participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de acest gen din lume, care se desfășoară în perioada 11-15 octombrie 2017.
La Frankfurt va fi prezent și Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale. Acesta va participa atât la evenimentele organizate la standul României, cât și la o reuniune informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, organizată în marja Târgului de Ministrul Culturii din Republica Franceză, doamna Françoise Nyssen, și Comisarul Guvernului Federal pentru Cultură și Media al Republicii Federale Germania, doamna Monika Grütters. Tema reuniunii o reprezintă ”Revigorarea Europei prin Cultură”.
Pentru România, Târgul de Carte de la Frankfurt reprezintă o avanpremieră pentru cel de la Leipzig de anul viitor, la care țara noastră va avea, din nou, după 20 de ani, statutul de țară invitată de onoare. De altfel, Oliver Zille, directorul Târgului de la Leipzig, va participa la o conferință de presă ce va avea loc vineri, 13 octombrie, în cadrul căreia va fi prezentat programul evenimentelor de la Leipziger Buchmesse 2018.
”În lumea editorială se spune că ”dacă vii la Târgul de la Frankfurt, atunci exiști!”. Dar România nu participă la acest târg, cel mai mare din lume, doar pentru a demonstra că există, ci pentru a arăta lumii că literatura sa rămâne la un nivel înalt. Anul viitor, în martie, România va fi Țară invitată de onoare a Târgului de Carte de la Leipzig și vom avea un amplu program de evenimente. După exact 20 de ani, este o onoare să putem reveni în lumina reflectoarelor la Leipzig”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.
Programul evenimentelor: 
Miercuri, 11 octombrie
Deschiderea standului național. 
Vineri, 13 octombrie
15.00 – 16.00
Avanpremiera traducerii volumului de poezie Lecția de anatomie (editura Pop Verlag)
Participă: E.S. domnul Emil Hurezeanu, Georg Aescht (traducător), Traian Pop (editor).
Organizatori: Pop Verlag, Ministerul Culturii și Identității Naționale 
17.00
Conferință de presă, urmată de un cocktail la standul României, pentru a prezenta programul evenimentelor la Târgul de Carte de la Leipzig, ediția 2018.
Invitați: E.S. domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, Mirel Taloș, vicepreședinte ICR, Oliver Zille, directorul Târgului de Carte de la Leipzig.
Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 
Sâmbătă, 14 octombrie
10.00 – 12.00
MATRIX – Întâlnire literară internațională cu autori din Germania, Turcia, Georgia și România. Participă: Denisa Comănescu, Kira Mantsu, Gerhardt Csejka, Jan Cornelius și Katharina Kilzer
Organizator: Pop Verlag 
12.00 – 13.00
Lansare de carte: Fantoma din moară de Doina Ruști (Klak Verlag 2017). Participanți: Doina Ruști, Jörg Becken (directorul Klak Verlag), Jan Cornelius (moderator).
Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 
13.00 - 15.00
Întâlnire literară Germano-Georgiano-Română. Autori, texte și cărti din România, apărute sau în curs de apariție in editura Pop, în dialog cu autorii, textele și cărțile apărute sau în curs de apariție ale colegilor germani, la aceeași editură. Participă autorii: Christian Schenk, Uli Rothfuss, Ursula Teicher Maier, Traian Pop Traian, Adriana Carcu, Horst Samson și Irma Schiolaschwilli.
Antologie de poezie română: George Bacovia, într-o nouă traducere. Lectură și discuție cu traducătorul Cristian Schenk și cu editorul Traian Pop.
Organizator:  Pop Verlag 
15.00 – 16.00
Există o piaţă de export pentru literatura română?
Masă rotundă pe tema antologiilor de literatura română ce urmează să apară în limba germană până la Târgul de Carte de la Leipzig 2018, când România va avea statutul de țară invitată de onoare.
Participanți:  Daniela Duca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Radu Vancu, Thomas Geiger (editor), Thorsten Arendt (editor), Traian Pop (editor), Georg Aescht (traducător), Ernest Wichner (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 
16.00 – 17.00
Lansarea volumului bilingv româno-german Mosaik/Mozaic, aparținând autoarei germane de origine română Liane Focșa, publicat la editura Vremea. Apărută în frumoase condiții grafice la editura Vremea, cartea este o culegere de proze scurte, inspirate din experiența de viață și călătoriile autoarei.
Participanți: Liane Focșa (autor), Silvia Colfescu (editor), Jan Cornelius (moderator, traducător).
Organizator: Editura Vremea
http://www.cultura.ro/targul-de-carte-de-la-frankfurt-avanpremiera-pentru-leipzig-2018

articol publicat pe site-ul RFI România în 10 octombrie 2017, autor: Matei Vișniec 

Tîrgul de carte de la Frankfurt inaugurat de Emmanuel Macron şi de Angela Merkel – cultura celebrată ca liant al Europei

Emmanuel Macron şi Angela Merkel inaugurează în seara aceasta, împreună, o nouă ediţie a Tîrgului de carte de la Frankfurt. Seful statului francez şi cancelara germană vor să transmită un nou mesaj în direcţia europenilor prin acest gest, într-un moment cînd se pune problema refondării Europei. Mesajul lor este însă şi unul cultural, ba chiar filozofic: ei mai vor să spună că literatura, cultura, cunoaşterea sunt un liant al Europei şi al europenilor.
Impreună cu Emmanuel Macron s-au mai deplasat la Frankfurt cîţiva responsabili francezi, printre ei ministra culturii Françoise Nyssen, precum şi în jur de 200 de scriitori, eseişti, oameni de litere şi de spirit francezi. Într-un loc prestigios, pentru că tîrgul de carte de la Frankfurt este cel mai mare din lume, Franţa "străluceşte" în aceste zile prin ceea ce are ea probabil cel mai preţios: cultura. Seful statului a profitat însă de ocazie şi pentru a-şi expune din nou ideile în privinţa Europei.
El a declarat deja cu alte ocazii că vede în cultură, precum şi în cunoaştere, elementele care “cimenteză cel mai puternic Uniunea Europeană". Printre altele, Emmanuel Macron doreşte extinderea programului de schimburi universitare Erasmus, astfel încît artiştii să aibă acces la el.
Seful statului francez nu-şi ascunde nici ambiţia de a promova mai intens limba franceză pe plan internaţional. In prezent, ea este vorbită de 275 de milioane de persoane. Dar în 2050, spun experţii, ea va fi vorbită de 700 de milioane de persoane, majoritatea în Africa. Ceea ce înseamnă un potenţial cultural uriaş, şi de altfel unii dintre scriitorii care l-au însoţit pe Emmanuel Macron la Frankfurt sunt originari din Magreb, din Africa sub-sahariană, din Orientul Apropiat.
Literatura scrisă în limba franceză este un domeniul care se îmbogăţeşte de fapt constant prin contribuţia scriitorilor francofoni. Ei aduc cuvinte noi, inflexiuni noi, un foarte original demers stilistic şi poetic. Nu este lipsită de semnificaţie imaginea literaturii franceze ca un fluviu în care se revarsă enorm de multe rîuri, pentru a-şi continua apoi drumul în aceeaşi direcţie…
In Germania cele mai multe traduceri se fac, bineînţeles, din engleză, ca mai peste tot în Europa şi chiar în lume. Dar a doua limbă din care se traduce masiv este franceza.
In Franţa, după engleză şi spaniolă, germana si situează pe locul al treilea ca limbă din care se fac traduceri.
Numeroşi scriitori francezi sunt celebri în Germania, practic la fel de citiţi şi cunoscuţi ca în Franţa. Michel Houellebecq, Anna Gavalda, Amélie Nothomb, Emmanuel Carrère, iată doar cîteva nume. In jur de 300 de titluri franceze sunt traduse anual şi publicate în Germania, care admiră "vitalitatea" literaturii francofone.
Cotidianul Le Monde le dă cuvîntul, într-un supliment special, unor editori germani care explică de ce sunt atît de interesaţi de romanele franceze. Un motiv ar fi "radicalitatea" lor, faptul că scriitorii francezi abordează fără a fi timoraţi domeniul social. Cel mai radical dintre "radicali", este, fără îndoială, Michel Houellebecq. De altfel cel mai recent roman al său, "Supunerea", în care imaginează venirea la putere a unui regim islamist în Franţa, a avut un succes enorm în Germania. Editorul german al lui Jean Echnoz spune că acesta are un spirit ludic mai greu de găsit în peisajul literar german. 
Intre cele două ţări, Franţa şi Germania, au existat întotdeauna multe rivalităţi, şi de altfel întreaga Europă a avut mult de suferit de pe urma acestei concurenţe. In acelaşi timp ele s-au influenţat cultural şi au dialogat prin creaţie, stimulîndu-se de fapt reciproc.
Le Monde citează un alt editor german care spune că în subconştientul colectiv al poporului său franceza rămîne prin excelenţă limba culturii. Ceea ce, trebuie recunoscut, resimt şi alte popoare, în mod conştient sau inconştient.

http://www.rfi.ro/special-paris-98406-tirgul-de-carte-de-la-frankfurt-inaugurat-de-emmanuel-macron-si-de-angela-merkel

marți, 19 septembrie 2017

Vești din China: China, meteor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 02 septembrie 2017. )

      De 10 ani, „ big data” interpretează comportamentele umane și prezic evoluțiile probabile în societățile noastre. În China, două studii, din 2010 și 2017, realizate de echipa lui Homi Kharas, director adjunct al prestigioasei Brookings Institution, propune un stop cadru asupra acestei țări și a comparației China- restul lumii. Rezultatele au fost compilate pornind de la datetele demografice, dar și de la buletinele de salariu, venituri și nivel de consum în ultimii ani în toate marile orașe chinezești.   

Rezumându-i teza, cohorta de 160 de milioane de chinezi cu venituri medii ( între 16.000$ și 160.000$/an) în 2009, este în curs de a exploda pentru a atinge 850 de milioane în 2030. Reprezentau 12% din populație, vor fi 73%. În acest stadiu sărăcia va fi fost atunci eradicată demult! Cei 17 ani care ne despart de această fază traduc o tranziție de șase ori mai rapidă decât cea înregistrată în timpul revoluțiilor industriale precedente, din Regatul Unit în sec XIX, din SUA în anii '20, din Japonia în anii '50.  
     Comparat cu celelalte continente, avansul chinezesc are motive să surprindă. În 2030, Europa cu ale sale 550 de milioane de locuitori, nu va adăuga dintre aceștia clasei mijlocii decât 16 milioane, iar Statele Unite vor vedea cum chiar se topește a lor, cu același număr. Pe aceste continente mature, pauperizarea va sta la pândă, complice cu emergența unui pumn de miliardari, în timp ce burghezia se va afla blocată în „ capcana venitului mediu” , zdrobită de impozitele necesare pentru susținerea grupurilor sociale vulnerabile. De altfel, între 2010, 2020, și 2030, cele trei „ mari” țări europene, Germania, Regatul Unit și Franța, coboară sau dispar din lista primelor zece națiuni consumatoare.
     În acest timp, decolarea chineză se accelerează: în 2010, Kharas prevedea până în 2030 o piață internă chineză de 10.000 miliarde de $, respectiv 18% din piața mondială. Dar astăzi, el crede că poate să-i prezică un consum de 14.300 miliarde de $, respectiv 22% din piața mondială. La acea dată, populația chineză reprezentând și ea 22% din cea mondială, va consuma partea „ cuvenită” din produsul mondial brut.
     O privire asupra altor continente este de asemenea instructivă. India decepționează, făcând mai puțin bine decât așteptat. În 2010, Kharas îi atribuia pentru 2030 un consum de 12.800 de miliarde de $, respectiv 23% din cel mondial. În 2017 revizuiește cifra pentru 2030 la 10.700 miliarde de $, respectiv 17%. Statele Unite, foarte stabile în 2010 și 2030, vor consuma 4.000 de miliarde de $, 7% din consumul mondial. Europa, care consuma 10.900 de miliarde de $ în 2015, își va vedea ameliorat scorul pentru 2030, la 12.500 miliarde de $. Dar la scară mondială, acest volum înseamnă în realitate un declin manifest. Cei 31% din consumul mondial din 2015 se vor fi redus la 20% în 2030.
     Concluzia tuturor acestor previziuni este fără de apel: China ajunge, cu viteza fulgerului, prima putere mondială - economică, respectiv militară, financiară, comercială, tehnologică și altele. Iar ea se pregătește pentru asta. În ciuda aparențelor ori a problemelor de ego naționale pentru puterile „ descendente” , Europa, America, Australia sau Japonia, noua distribuire a cărților de joc înseamnă orice altceva dar nu ceva rău. Departe de a se replia asupra ei însăși ca Statele Unite ale lui Trump, China uriașă și solvabilă se întoarce către lume pentru a-și afla aici completarea necesară în educație, sănătate, timp liber, libertăți. O va face tot mai mult, chiar dacă va investi în industriile, serviciile și agriculturile din străinătate, la un nivel necunoscut în trecut. 
     Acesta este un mod de a spune că lumea nu va avea de ales decât să lucreze cu China, în spiritul lui Spinoza, „ non flere, non indignari, sed inteligere” - să nu se plângă, nici indigneze, ci să înțeleagă. 
      

duminică, 26 februarie 2017

Veşti din China: China şi Europa cunosc o aprofundare a cooperării lor prin schimburi frecvente

Se observă şi aici că Europa e privită ca un tot, lucru pe care eu l- am constatat de ani buni în relaţii directe cu experţi ( tineri) chinezi veniţi în România. Într- un astfel de context deci, la un moment dat a venit vorba despre Suedia, iar când eu am spus " Suedia" expertul chinez m- a întrebat ce înseamnă " Suedia" . I- am explicat că e o ţară scandinavă, replica lui fiind: " A! Păi tot Europa! " ...

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 februarie 2017 )
     După ce a vizitat Pekin şi oraşul Wuhan şi după ce a semnat acorduri privitoare la energia nucleară şi ştiinţe, Bernard Cazeneuve şi- a încheiat joi vizita oficială de trei zile în China.
     Preşedintele italian, Sergio Mattarella, efectuează şi el o vizită de stat în China începând de marţea trecută. Pentru ambii aceşti înalţi oameni de stat este vorba de prima lor vizită în China de la preluarea funcţiilor lor.
     China nu numai că primeşte vizitatori de seamă, dar şi promovează cooperarea cu Europa.
SCHIMBURI FRECVENTE LA NIVEL ÎNALT
     " În timp ce relaţiile între China şi Europa sunt din ce în ce mai importante şi influente, se înregistrează tot mai multe schimburi la nivel înalt" arată Huang Ping, directorul Institutului de studii europene de pe lângă Academia de ştiinţe sociale din China.
     Preşedintele chinez, Xi Jinping, a mers în Elveţia în ianuarie. A fost prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în această ţară de la începutul sec XXI. Johann Schneider- Amman, pe atunci preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, a efectuat o vizită de stat în China în aprilie 2016, an marcat totodată de întâlnirile dintre conducătorii Chinei şi ai unor ţări europene printre care Belgia, Germania, Polonia. Aceste întâlniri au ridicat nivelul relaţiilor, care au permis în mod special întărirea unui parteneriat strategic inovator cu Elveţia şi parteneriate strategice globale cu Polonia şi Serbia.
     Astfel de schimburi frecvente reprezintă tot mai multe consensuri, arată Cui Hongjian, director pentru studii europene la Institutul de studii internaţionale din China. " În timp ce conducătorii elaborează cooperarea la nivel înalt, schimburile propulsează relaţiile" , precizează acesta.
COOPERARE FERMĂ
      Între China şi Europa s- a stabilit o cooperare activă şi fructuoasă.
      În data de 5 noiembrie 2016, un tren sosea în Gara centrală din Riga, în Letonia, după parcurgerea unui traseu de peste 10.000 de km, din oraşul Yiwu, estul Chinei, respectiv lungimea celui de- al 6- lea itinerariu pentru transport de mărfuri întrre Yiwu şi Europa.
      În cadrul iniţiativei OBOR, trenurile de marfă având destinaţie Europa au realizat circa 1.700 de voiaje în 2016, respectiv de două ori mai mult decât în 2015.
Odată cu eliberarea cooperării de restricţiile geografice, cererile celor două părţi sunt mai bine satisfăcute prin iniţiativa OBOR, subliniază dl. Cui.
     În afara liniilor feroviare, China este legată de Europa şi în alte moduri, printre care o conferinţă la nivel înalt " 16 + 1" dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi Orientală.
Conferinţa la nivel înalt generează, în fiecare an începând din 2013, noi linii directoare ale cooperării. În noiembrie anul trecut aceasta şi- a încheiat la Riga lucrările cu o listă de 28 de sarcini de îndeplinit în domeniile cooperării culturale, locale şi sanitare.
" Abordarea unor strategii diverse este eficientă în explorarea vastului spaţiu de cooperare între China şi Europa" arată dl. Huang.
Datorită cooperării prin aceste metode, volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE a atins 3.600 de miliarde de yuani ( 525 miliarde de dolari) în 2016, fiind în creştere cu 3% faţă de 2015, adică o realizare foarte satisfăcătoare.
      În timpul întrevederii de marţi cu prim Ministrul Li Keqiang, dl Cazeneuve a subliniat că Franţa este gata să conlucreze cu China pentru a se opune la protecţionism. Dl Mattarella la rândul său, la întrevederea cu preşedintele Xi Jinping, şi- a afirmat sprijinul pentru un sistem comercial pluri- deschis.
      Subliniind că Europa este vitală în politica de deschidere a Chinei, dl Cui a pus accentul pe necesitatea aprofundării cooperării. " Poporul european trebuie să profite mai mult de rezultatele concrete ale cooperării în scopul reducerii protecţionismului comercial în ţările europene. "

vineri, 26 februarie 2016

Veşti din China: Azi, ieri şi mâine/ 26 februarie 2016: film, vin, miliardari

Primul festival al filmului chinezesc la Berlin

Se desfăşoară în perioada 24 - 27 februarie 2016 la Kino Babylon din Berlin şi în cadrul lui vor fi prezentate în jur de 40 de filme chinezeşti. Imagini de la primele proiecţii de film şi de la festivitatea de deschidere.





Jack Ma, miliardarul web ului chinez, proprietar de podgorie bordeleză

Fondatorul  site- ului gigant de comerţ electronic alibaba a devenit de curând patronul unei modeste vii din zona Bordeaux. Exact nu se ştie dacă miliardarul este un băutor de vin bordelez şi se ridică întrebarea de ce la banii lui a cumpărat o mică podgorie. Este însă de aşteptat ca şi alţi mari magnaţi chineză să continue să achiziţioneze podgorii bordeleze ca urmare a gestului dlui Ma. În ultimii ani 120 de podgorii  ( circa 1.5% din totalul acestora din zonă ) au fost achiziţionate de magnaţi din China şi Hong Kong ca urmare a cererii crescânde pe piaţa chineză de vin franţuzesc. A fost creată şi Asociaţia viticolă franco- chineză, având menirea de a- i ajuta pe proprietarii chinezi să se integreze în societatea franceză.

Pekin, capitala internaţională a miliardarilor

În octombrie 2015 China a depăşit deja SUA în ce priveşte numărul total al miliardarilor, iar acum agenţia Hurun Report, care recenzează în fiecare an cele mai mari averi din China, ne anunţă că Pekin- ul a depăşit New York- ul la acest capitol: în capitala chineză sunt 100 de miliardari, cu 32 mai mult decât anul trecut, în timp ce la New York sunt numai 95 de miliardari, care are numai 4 în plus faţă de anul trecut. Al treilea oraş din lume în acest clasament este Moscova, cu 66 de miliardari.
Cifrele date publicităţii miercuri de agenţia citată arată că în prezent China are 568 de miliardari care cumulează împreună o cifră a averilor comparabilă cu PIB- ul Australiei.
Prin comparaţie, numai 535 de miliardari sunt rezidenţi americani.
Cel mai bogat chinez este 王健林 Wáng Jiànlín, 


cu 28 de miliarde de dolari ( cifră dată de Forbes) care a făcut avere în principal din domeniul imobiliar. Dar printre miliardari mai sunt şi alte mari nume, precum Jack Ma 马云.








  

luni, 8 decembrie 2014

Veşti din China: Maşini de lux, studii în străinătate, şcoli de fotbal

 ( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)

33, 5 ani … Aceasta este vârsta medie a proprietarului de maşină de lux din China, în proporţie de 76% masculin, dintre care 10% au fost cel puţin 3 ani în străinătate, cu un venit lunar de 30.000 de yuani/ persoană, respectiv 80.000 yuani/ familie.
Proprietarii de
Mercedes sunt cei mai bogaţi, fiind adesea întreprinzători,
cei care şi- au cumpărat un Infiniti fiind cei mai puţin bogaţi.
Cei care au Cadillac sunt cel mai adesea gulere albe,
cei cu Wolkswagen sau Audi sunt funcţionari cu experienţă, uneori percepuţi drept «  plicticoşi » ,
cei cu BMW sunt cel mai adesea femei, nou- îmbogăţiţi şi percepuţi drept ţinând la aparenţe,
cei cu Land Rover- tineri care vor să pară mai mult decât sunt, adesea cu puţină educaţie,
cei cu Volvo- conducători educaţi, membri de valoare ai societăţii, familişti convinşi, cu o moralitate ireproşabilă.
Aceste date sunt extrase dintr- un studiu al Hurun asupra percepţiei acestor 8 mărci de lux în 10 cele mai mari oraşe din China.

80% dintre bogaţii chinezi îşi trimit copiii la studii în străinătate. Conform altui raport al Hurun, este procentul cel mai ridicat din lume, faţă de 10% în Germania, 5% în Franţa şi 1% în Japonia ….
Destinaţiile predilecte sunt :
Statele Unite şi Regatul Unit primesc marea majoritate a tinerilor studenţi, a căror vârstă medie la plecarea la studii este de 16 ani,
în timp ce Australia, Canada, Elveţia, Noua- Zeelandă, Singapore, Franţa şi Germania îşi împart restul tortului.

20.000 de noi şcoli de … fotbal
Este anunţul făcut de Wang Dengfeng, Director pentru Educaţia Fizică în Ministerul Educaţiei, sub pretextul obezităţii infantile şi având în minte rezultatele slabe al echipei naţionale de fotbal.
Wang îşi şi explică de altfel calculul făcut : „ din 1000 de fotbalişti înscrişi în fiecare dintre cele 20.000 de viitoare şcoli, 10 vor atinge probabil un nivel profesionist. La nivel de întregul Imperiu de Mijloc, asta înseamnă 200.000 de jucători profesionişti. Cu o aşa cifră cum să nu progreseze fotbalul nostru? ” . O logică imparabilă ...



sâmbătă, 4 octombrie 2014

Veşti din China: Primul Ministru chinez va efectua un turneu în Europa

Primul Ministru chinez, Li Keqiang va efectua o vizită în Germania, Rusia, în Italia şi la sediul Ogranizaţiei Unite pentru alimentaţie şi agricultură ( FAO) , între 9 şi 15 octombrie

Purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Hua Chunying, a declarat vineri că dl. Li va asista de asemenea la cea de- a 10- a Conferinţă la nivel înalt Asia- Europa ( ASEM) la Milano în zilele de 16 şi 17 octombrie, la invitaţia primului- Ministru italian Matteo Renzi şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Germania va fi astfel singura ţară pe care Li Keqiang o va fi vizitat de două ori de la preluarea funcţiei în martie 2013. În timpul vizitei va co- prezida consultările guvernamentale sino- germane împreună cu cancelarul Angela Merkel.
" Cele două ţări doresc să pună din plin în funcţiune acest mecanism de consultare guvernamentală pentru a elabora un program de acţiune pe termen lung pentru cooperarea viitoare" a subliniat fostul ambasador chinez în germania, Mei Zhaorong.
Germania este primul partener al Chinei în domeniul comerţului, investiţiilor şi cooperării tehnologice. Volumul comerţului bilateral a depăşit 160 miliarde de dolari în 2013.
În timpul vizitei sale în Rusia, Li Keqiang va participa la cel de- al 19- lea dialog regulat între primii miniştrii ai celor două ţări, împreună cu omologul său, Dmitri Medvedev. Cooperarea energetică va constitui un subiect important al dialogului, a arătat Wu Dahui, profesor la Universitatea Qinghua.
La invitaţia directorului general al FAO, Jose Graziano da Silva, Li Keqiang va fi prezent în 15 octombrie la sediul FAO din Roma, în ajunul Zilei mondiale a alimentaţiei.
Vizita lui Li Keqiang în Italia va coincide cu a 10- a aniversare a parteneriatului strategic global sino- italian. " Italia are o industrie manufacturieră matură, în timp ce China este o piaţă imensă. Cele două ţări se bucură de perspective de cooperare promiţătoare. Italia trebuie să înlesnească investiţiile chineze, respectiv avizarea şi accesul acestora pe piaţă. " a estimat Wang Yiwei, de la Universitatea Populară.
Este pentru prima dată de la preluarea funcţiei sale că dl Li va asista la Conferinţa la nivel înalt Asia- Europa ( ASEM) .

sâmbătă, 22 martie 2014

China- Europa: Xi Jinping în Europa, tot într- o alergătură

( traducere din presa francofonă la Pekin)

Ceea ce face Xi Jinping în Europa între 22 martie şi 1 aprilie e un maraton: 4 ţări, 3 instanţe internaţionale, adică o operaţiune de seducţie lansată de China pentru corectarea impresiei de prioritate acordată Rusiei începând din 2012.
La Haga, Xi asistă la Conferinţa la nivel înalt asupra Securităţii nucleare, o sursă de energie neîndrăgită, dar în care China vrea să devină prima producătoare şi utilizatoare. Aici, Xi îl va întâlni pe Obama, cu care împarte interese, dar şi grele interese în contencios. La Bruxelles, vizita la sediul Uniunii Europene va semnala că China respectă Europa ( primul său partener, cu 560 miliarde $ la schimburi) şi că vrea să participe la clubul naţiunilor din toate punctele de vedere, chiar şi în plan cultural ( vizită la UNESCO) .

Se pregăteşte atât cu UE cât şi cu SUA un mare salt înainte: două tratate pentru protecţia investiţiilor, care vor obliga Europa la atenuarea restricţiilor pentru vize, iar pe China la deschiderea serviciilor sale şi a pieţelor publice. Rămân apoi vizitele în Olanda, Germania, Belgia şi Franţa ( aici, progam complet) cu care a stabilit legături diplomatice la îndemnul Generalului De Gaulle încă din 1964, fiind printre primele mari naţiuni ce au făcut acest lucru. Xi va fi în Franţa  din 25 până în 28- dublu ca timp faţă de vizita lui F. Hollande în China în 2013. Aceasta pentru a marca cea de- a 50- a aniversare a stabilirii relaţiilor. Xi vrea să arate că în domeniul politic Franţa este un partener esenţial şi va face câteva gesturi pentru ameliorarea relaţiilor, precum liberalizarea vinului francez, după un an de anchetă anti- dumping.

Tema Crimeei, pe care Rusia lui Putin a anexat- o prin referendum, va fi abordată în toate etapele. China a jucat un " nici da, nici nu" , abtinându- se să condamne şi chemând la " dialog". La Consiliul de Securitate al ONU, ea s- abţinut să condamne această anexare ( singura de făcut) , evitând ca Putin să se vadă complet singur cu veto- ul lui.

Acum trei săptămâni încercam să evaluăm pierderile pentru China din Ucraina, în care ea începuse să investească din greu. Totuşi, bilanţul pentru ea, ar trebui să fie în cele din urmă pozitiv. Moscova, care are de trăit nişte ani mediocri în relaţiile cu Europa ( Vest şi mai ales Est) , va trebi să mulţumească Pekinului pentru sprijinul ei pasiv, ca de pildă cu ocazia următoarei fixări a preţului de export la gaz. Statele Unite vor trebui de asemenea să- şi relaxeze poziţiile: să se întărească din punct de vedere militar în Europa de Est şi prin urmare să- şi reducă ambiţiile de " pivot" în Marea Chinei.

În afară de acestea, anexarea aceasta poate oferi Chinei o preţioasă lecţie: dacă se va întâmpla să fie tentată de confiscarea vreunui teritoriu vecin, poate spera să se trezească a plăti un preţ uşor, ca şi Rusia în prezent ( punerea pe lista neagră a vizelor pentru o mână de cadre de- ale ei) . Numai că în atare situaţie China şi- ar sacrifica principiile sale de suveranitate naţională şi non- ingerinţă în treburile interne. Ceea ce îl lasă să facă pe Putin creează un precedent, posibil de aplicat în viitor pe propriul pământ. Nimic grav însă. Cu armata sa care nu încetează a se ridica în putere, echipament şi formare, Pekinul poate avea încredere în capacitatea sa de a face să domnească legea la el acasă- China nu e Ucraina!