Veşti din China: China şi Europa cunosc o aprofundare a cooperării lor prin schimburi frecvente

Se observă şi aici că Europa e privită ca un tot, lucru pe care eu l- am constatat de ani buni în relaţii directe cu experţi ( tineri) chinezi veniţi în România. Într- un astfel de context deci, la un moment dat a venit vorba despre Suedia, iar când eu am spus " Suedia" expertul chinez m- a întrebat ce înseamnă " Suedia" . I- am explicat că e o ţară scandinavă, replica lui fiind: " A! Păi tot Europa! " ...

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 februarie 2017 )
     După ce a vizitat Pekin şi oraşul Wuhan şi după ce a semnat acorduri privitoare la energia nucleară şi ştiinţe, Bernard Cazeneuve şi- a încheiat joi vizita oficială de trei zile în China.
     Preşedintele italian, Sergio Mattarella, efectuează şi el o vizită de stat în China începând de marţea trecută. Pentru ambii aceşti înalţi oameni de stat este vorba de prima lor vizită în China de la preluarea funcţiilor lor.
     China nu numai că primeşte vizitatori de seamă, dar şi promovează cooperarea cu Europa.
SCHIMBURI FRECVENTE LA NIVEL ÎNALT
     " În timp ce relaţiile între China şi Europa sunt din ce în ce mai importante şi influente, se înregistrează tot mai multe schimburi la nivel înalt" arată Huang Ping, directorul Institutului de studii europene de pe lângă Academia de ştiinţe sociale din China.
     Preşedintele chinez, Xi Jinping, a mers în Elveţia în ianuarie. A fost prima vizită de stat a unui preşedinte chinez în această ţară de la începutul sec XXI. Johann Schneider- Amman, pe atunci preşedinte al Confederaţiei Elveţiene, a efectuat o vizită de stat în China în aprilie 2016, an marcat totodată de întâlnirile dintre conducătorii Chinei şi ai unor ţări europene printre care Belgia, Germania, Polonia. Aceste întâlniri au ridicat nivelul relaţiilor, care au permis în mod special întărirea unui parteneriat strategic inovator cu Elveţia şi parteneriate strategice globale cu Polonia şi Serbia.
     Astfel de schimburi frecvente reprezintă tot mai multe consensuri, arată Cui Hongjian, director pentru studii europene la Institutul de studii internaţionale din China. " În timp ce conducătorii elaborează cooperarea la nivel înalt, schimburile propulsează relaţiile" , precizează acesta.
COOPERARE FERMĂ
      Între China şi Europa s- a stabilit o cooperare activă şi fructuoasă.
      În data de 5 noiembrie 2016, un tren sosea în Gara centrală din Riga, în Letonia, după parcurgerea unui traseu de peste 10.000 de km, din oraşul Yiwu, estul Chinei, respectiv lungimea celui de- al 6- lea itinerariu pentru transport de mărfuri întrre Yiwu şi Europa.
      În cadrul iniţiativei OBOR, trenurile de marfă având destinaţie Europa au realizat circa 1.700 de voiaje în 2016, respectiv de două ori mai mult decât în 2015.
Odată cu eliberarea cooperării de restricţiile geografice, cererile celor două părţi sunt mai bine satisfăcute prin iniţiativa OBOR, subliniază dl. Cui.
     În afara liniilor feroviare, China este legată de Europa şi în alte moduri, printre care o conferinţă la nivel înalt " 16 + 1" dintre China şi 16 ţări din Europa Centrală şi Orientală.
Conferinţa la nivel înalt generează, în fiecare an începând din 2013, noi linii directoare ale cooperării. În noiembrie anul trecut aceasta şi- a încheiat la Riga lucrările cu o listă de 28 de sarcini de îndeplinit în domeniile cooperării culturale, locale şi sanitare.
" Abordarea unor strategii diverse este eficientă în explorarea vastului spaţiu de cooperare între China şi Europa" arată dl. Huang.
Datorită cooperării prin aceste metode, volumul schimburilor comerciale dintre China şi UE a atins 3.600 de miliarde de yuani ( 525 miliarde de dolari) în 2016, fiind în creştere cu 3% faţă de 2015, adică o realizare foarte satisfăcătoare.
      În timpul întrevederii de marţi cu prim Ministrul Li Keqiang, dl Cazeneuve a subliniat că Franţa este gata să conlucreze cu China pentru a se opune la protecţionism. Dl Mattarella la rândul său, la întrevederea cu preşedintele Xi Jinping, şi- a afirmat sprijinul pentru un sistem comercial pluri- deschis.
      Subliniind că Europa este vitală în politica de deschidere a Chinei, dl Cui a pus accentul pe necesitatea aprofundării cooperării. " Poporul european trebuie să profite mai mult de rezultatele concrete ale cooperării în scopul reducerii protecţionismului comercial în ţările europene. "

Veşti din China: Pekinul vede Europa în roz

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 iunie 2015. )

În prag de vară, Pekinul se uită către vest, spre Europa, pe care o consideră agent de stabilitate al acestui continent, asemenea unei chile de navă, dar şi un model ideal pentru viitor. Philippe, regele belgienilor, împreună cu suita sa de oameni de afaceri, aflat în vizită de stat ( 20- 27 iunie) la Pekin şi alte patru oraşe chinezeşti, a finalizat cu gazdele proiectul unui incubator de afaceri la Louvain la Neuve, 200 de milioane de euro investiţii, pentru a găzdui IMM- uri sino- belgiene cu profil bio- , nano- şi alte tehnologii de vârf. În 29 iunie, ziua lansării AIIB ( Banca Asiatică de Investiţii şi Infrastructură, 100 miliarde $ capital, din care 30% chinez, 57 de ţări fondatoare) , Primul Ministru Li Keqiang va fi la Bruxelles la Conferinţa la nivel înalt Europa- China, iar seara va pleca spre Paris. Primit ca quasi- şef de stat, numărul 2 chinez va vizita, la cererea sa, mai multe situri artistice precum atelierul Rodin ( Meudon) , Arenele din Arles, muzeul MuCEM la Marsilia ( spaţiu futurist al civilizaţiilor Europei) . Această alegere de a arunca o privire foarte personală asupra unei Franţe " romantice" subliniază ambianţa destinsă şi plină de încredere dintre cele două ţări. Li ar trebui să fie primit de Preşedintele Hollande, Primul Ministru Manuel Valls, dar şi de alţi miniştri şi de preşedinţii parlamentului şi senatului. Se aşteaptă de asemenea o recoltă bogată de nu mai puţin de 40 de acorduri. Se acordă prioritate conferinţei mondiale asupra climatului, COP-21, de la sfârşitul lui noiembrie- Parisul şi Pekinul sperând să ajute această adunare mondială în a da naştere unei politici care să oblige la reduceri concertate a emisiilor de gaz cu efect de seră, în special prin antrenarea în aceasta a unor naţiuni încă ezitante precum India. F. Hollande trebuie de altfel să se întoarcă la Pekin în toamnă, pentru ultime consultări. Li Keqiang îşi va vinde şi strategia sa " Drumurile mătăsii" : vizitând Marsilia, sediul celui dintâi armator al Franţei, CMA- CGM, apoi semnând cu Franţa un cod de bună conduită în exportul său către Africa şi Asia a supracapacităţilor sale industriale. Printre acordurile aşteptate figurează o ambiţioasă cooperare nucleară integrală, ce va permite - poate- viitoare exporturi comune de centrale; vize de 5 ani pentru industriaşi şi turişti, vize pentru 1000 de stagiari francezi şi chinezi; şi un plan de finanţare al băncilor chineze către IMM- urile care se exportă dintr- o ţară în cealaltă. Se caută de asemenea o alianţă cu piaţa de gros din Rungis, aceasta fiind cea mai importantă din lume. Două proiecte ajunse la maturitate dar care poate că nu se vor semna în cursul acestei vizite: - deschiderea la Tianjin a unei linii de finisare pentru avionul A330 ( corolarul unei comenzi de 16 miliarde de $ la A330) ; - şi o convenţie de asigurări sociale, care să- i scutească pe expatriaţii ambelor părţi de cotizaţia la sistemul local. Nu încape îndoială că pe măsură ce China se afirmă, capacitatea şi setea sa de cooperare cu străinătatea se întăreşte. În special cu ţări ca Franţa sau Belgia, date fiind complementaritatea şi absenţa de rivalităţi cu ele, spre deosebire de alte ţări cu potenţialuri mai puternice precum SUA, Rusia sau India. În rest, nu se vor trece sub tăcere punctele de dezacord: " se abordează totul" declara ambasadorul în China, Dl. Gourdault- Montagne, " fără a lăsa nimic deoparte" . Va fi deci vorba despre drepturile omului - dar fără a fi citate nume ori liste de nume, ceea ce ar putea fi mai degrabă problema Uniunii Europene. Şi se va evoca mai ales arsenalul de legi represive ce se pregăteşte la Pekin, privind securitatea naţională, controlul ONG- urilor şi antiterorismul. Situaţie care va conduce la a pune întrebări asupra raţiunii de a exista a unor astfel de texte, cel puţin în relaţiile cu străinătatea!  

China- Europa: Xi Jinping în Europa, tot într- o alergătură

( traducere din presa francofonă la Pekin)

Ceea ce face Xi Jinping în Europa între 22 martie şi 1 aprilie e un maraton: 4 ţări, 3 instanţe internaţionale, adică o operaţiune de seducţie lansată de China pentru corectarea impresiei de prioritate acordată Rusiei începând din 2012.
La Haga, Xi asistă la Conferinţa la nivel înalt asupra Securităţii nucleare, o sursă de energie neîndrăgită, dar în care China vrea să devină prima producătoare şi utilizatoare. Aici, Xi îl va întâlni pe Obama, cu care împarte interese, dar şi grele interese în contencios. La Bruxelles, vizita la sediul Uniunii Europene va semnala că China respectă Europa ( primul său partener, cu 560 miliarde $ la schimburi) şi că vrea să participe la clubul naţiunilor din toate punctele de vedere, chiar şi în plan cultural ( vizită la UNESCO) .

Se pregăteşte atât cu UE cât şi cu SUA un mare salt înainte: două tratate pentru protecţia investiţiilor, care vor obliga Europa la atenuarea restricţiilor pentru vize, iar pe China la deschiderea serviciilor sale şi a pieţelor publice. Rămân apoi vizitele în Olanda, Germania, Belgia şi Franţa ( aici, progam complet) cu care a stabilit legături diplomatice la îndemnul Generalului De Gaulle încă din 1964, fiind printre primele mari naţiuni ce au făcut acest lucru. Xi va fi în Franţa  din 25 până în 28- dublu ca timp faţă de vizita lui F. Hollande în China în 2013. Aceasta pentru a marca cea de- a 50- a aniversare a stabilirii relaţiilor. Xi vrea să arate că în domeniul politic Franţa este un partener esenţial şi va face câteva gesturi pentru ameliorarea relaţiilor, precum liberalizarea vinului francez, după un an de anchetă anti- dumping.

Tema Crimeei, pe care Rusia lui Putin a anexat- o prin referendum, va fi abordată în toate etapele. China a jucat un " nici da, nici nu" , abtinându- se să condamne şi chemând la " dialog". La Consiliul de Securitate al ONU, ea s- abţinut să condamne această anexare ( singura de făcut) , evitând ca Putin să se vadă complet singur cu veto- ul lui.

Acum trei săptămâni încercam să evaluăm pierderile pentru China din Ucraina, în care ea începuse să investească din greu. Totuşi, bilanţul pentru ea, ar trebui să fie în cele din urmă pozitiv. Moscova, care are de trăit nişte ani mediocri în relaţiile cu Europa ( Vest şi mai ales Est) , va trebi să mulţumească Pekinului pentru sprijinul ei pasiv, ca de pildă cu ocazia următoarei fixări a preţului de export la gaz. Statele Unite vor trebui de asemenea să- şi relaxeze poziţiile: să se întărească din punct de vedere militar în Europa de Est şi prin urmare să- şi reducă ambiţiile de " pivot" în Marea Chinei.

În afară de acestea, anexarea aceasta poate oferi Chinei o preţioasă lecţie: dacă se va întâmpla să fie tentată de confiscarea vreunui teritoriu vecin, poate spera să se trezească a plăti un preţ uşor, ca şi Rusia în prezent ( punerea pe lista neagră a vizelor pentru o mână de cadre de- ale ei) . Numai că în atare situaţie China şi- ar sacrifica principiile sale de suveranitate naţională şi non- ingerinţă în treburile interne. Ceea ce îl lasă să facă pe Putin creează un precedent, posibil de aplicat în viitor pe propriul pământ. Nimic grav însă. Cu armata sa care nu încetează a se ridica în putere, echipament şi formare, Pekinul poate avea încredere în capacitatea sa de a face să domnească legea la el acasă- China nu e Ucraina!

Dialog China - Uniunea Europeană

Cel de- al patrulea Dialog economic şi comercial la nivel înalt se va ţine în 24 octombrie 2013 la Bruxelles, capitala belgiană, a anunţat miercuri Hua Chunying, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez pentru afaceri cu străinătatea.
Doamna Hua a anunţat că vice- prim ministrul chinez Ma Kai va prezida dialogul alături de Olli Rehn, vice- preşedintele Comisiei Europene şi comisar al afacerilor economice şi monetare europene, precum şi alături de Karel De Gucht, comisarul european pentru comerţ. Conform purtătoarei de cuvânt, dl. Ma va efectua de asemenea vizite oficiale în Belgia, Islanda şi Irlanda în perioada 25- 30 octombrie la invitaţiile făcute de: guvernul federal al Belgiei, prim ministrului islandez Sigmundur Gunnlaugsson şi respectiv Eamon Gilmore, vice- prim ministru irlandez.