marți, 31 decembrie 2013

La mulţi ani! Bonne année! 新年快乐!

祝朋友们
新年快乐,
平安幸福,
心想事成!

Une bonne année 2014 à tous mes amis!

La mulţi ani, cu sănătate, pace, împliniri pentru toţi prietenii!

Anul Nou în China

              Anul Nou, ca de altfel şi Crăciunul, nu sunt resimţite drept sărbători în China, pentru că nu sunt sărbători din tradiţia ţării.
              În fapt, calendarul gregorian ( calendarul internaţional actualmente în uz) a fost adoptat în China de guvernul Sun Yatsen/ Sun Zhongshan 孙中山 în 1911, odată cu prăbuşirea imperiului şi a legilor feudale şi instaurarea primei republici. Uzinele, şcolile şi alte organizaţii sociale, au trebuit să- l adopte, în timp ce restul societăţii, în principal activităţile agricole, puteau să continue să utilizeze calendarul lunar, cu milenii de tradiţie.
Acest compromis al utilizării în paralel a celor două calendare a fost confirmat şi la instaurarea republicii populare în 1949. Aşadar, 1 ianuarie este zi de sărbătoare şi zi oficial liberă în China şi care în mod oficial corespunde schimbării anului. Este totodată şi o sărbătoare din calendarul solar. Pentru mulţi dintre chinezii din marile oraşe constituie un prilej de a pregăti o masă copioasă în ajunul acestei zile şi de a face în acest fel un mini- revelion în stil occidental. Alţii preferă ca de 1 ianuarie să ia masa cu persoanele apropiate. Pentru marea majoritate a populaţiei, această zi liberă este însă o ocazie de a se odihni.
            Sărbătoarea de Anul Nou este de altfel în concurenţă cu sărbătoarea Crăciunului, în fapt ajunul Crăciunului, deci seara de 24 decembrie, când în oraşe mulţi chinezi iau masa împreună cu prietenii sau ies la restaurant. Însă Crăciunul nu este în China o zi oficial liberă. Totuşi, partidul comunist a decretat o sărbătoare pentru data de 24 decembrie: noaptea păcii în lume.
Încurajarea acestor sărbători ne- specific chinezeşti are şi nu prea, susţinere în rândul populaţiei. Firesc, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă şi la noi cu sărbătorile " importate" .
Partea bună a acestor sărbători văzută de guvern este însă că îi aduce pe chinezi în situaţia de a cheltui bani, având în vedere că în mod obişnuit aceştia au prea mult tendinţa de a economisi.
            Sărbătoarea Anului Nou rămâne a fi în China Chunjie/ 春节, Sărbătoarea Primăverii, ce se va celebra în 31 ianuarie 2014.

luni, 30 decembrie 2013

China: inaugurarea liniei ferate de mare viteză Harbin- Şanghai

Sâmbătă, 28 decembrie 2013 a fost inaugurată linia de mare viteză pe calea ferată Harbin- Şanghai, care va reduce la 13 ore timpul necesar parcurgerii acestei distanţe, faţă de 32 de ore în prezent.

   Aici: un pasager în gara Hongqiao din Şanghai fotografiază noul tren, care îl va duce până la Harbin ( capitala provinciei Heilongjiang, în nord-estul Chinei) .

Aici: o chelneriţă servind în tren pasagerii.



joi, 26 decembrie 2013

Simpozion la 120 de ani de la naşterea lui Mao Ţedun

Marţi, 25 decembrie 2013, s- a desfăşurat în Hunan un simpozion comemorativ Mao Ţedun/ Mao Zedong 毛泽东 cu ocazia zilei de naştere ( 26 decembrie) a fostului conducător al Chinei. Au participat înalte oficialităţi ale provinciei, ofiţeri militari şi apropiaţi ai lui Mao Ţedun.
Xu Shousheng, secretarul PCC al provinciei Hunan a rostit un discurs prin care a evocat personalitatea lui Mao Ţedun, evidenţiind contribuţia lui la cauza revoluţionară a ţării şi eforturile acestuia în ce priveşte explorarea căilor de realizare a socialismului în stil chinezesc.

La Shaoshan, în provincia menţionată, localitatea în care s- a născut Mao Ţedun, au avut loc diverse activităţi comemorative legate de eveniment şi personalitatea influentului conducător din istoria Chinei. De remarcat că 85% dintre chinezi consideră în prezent că Mao Ţedun a avut o influenţă pozitivă asupra evoluţiei ţării.

Chunyun 春运 pe calea ferată în 2014

Chunyun, transportul cu ocazia Sărbătorii primăverii/ Anul Nou Chinezesc ( 31 ianuarie 2014) , este considerat a fi cea mai mare migraţie anuală de populaţie din lume în epoca actuală: se efectuează miliarde de călătorii între locul de muncă şi ţinutul de origine al chinezilor, care la această sărbătoare se întorc acasă.

În 2014 chunyun este  estimat a se desfăşura între 16 ianuarie şi 24 februarie. S- au dat publicităţii deja cifrele estimate pentru 2014: o creştere a transportului feroviar cu 7.9% faţă de anul trecut în cele 40 de zile din preajma sărbătorii, când se vor pune în circulaţie 337 de trenuri suplimentare.

duminică, 22 decembrie 2013

Bijuterii adevarate: colier si medalion din China

argint, coral, turcoaze
o raritate
inscriptie pe verso: 100 de ani de fericire
pe avers este imaginea a doi pelerini aflati la drum
o bijuterie cu motive mongole
colier de colectie, clar, dar poate fi foarte bine si usor purtat




greutate: 61.40 g
lungime: 36.5 cm
pret: 425 euro ( plus transport 65 euro)

duminică, 8 decembrie 2013

Chineză: vocabular de Crăciun 圣诞生词表

            圣诞生词表 / 聖誕生詞表  Shèngdàn cíbiǎo Vocabular de Crăciun

brad de Crăciun  圣诞树 Shèngdàn shù

cadou 礼物lǐwù
( a) celebra  庆祝qìngzhù
clopot   zhong
colindă de Crăciun 圣诞颂歌 Shèngdàn sònggē
Crăciun  圣诞 Shèngdàn
Crăciun fericit! 圣诞快乐!Shèngdàn kuàile!

decoraţiuni, podoabe  装饰 zhuangshi

familie 家庭jiātíng

globuleţ  圣诞球 shèngdàn qiú
ghirlandă  五彩灯cǎidēng

iarnă  冬天dōngtiān
iesle  摇篮yáolán
Iisus  耶稣Yēsū
ilice  冬青树dōngqīngshù

înger  天使tiānshǐ
Îţi urez Crăciun fericit!  祝你圣诞快乐!Zhù nǐ Shèngdàn kuàilè!

lumânare  蜡烛làzhú

Moş Crăciun  圣诞老人 Shèngdàn lǎorén

om de zăpadă 雪人xuěrén

prăjitură, tort  蛋糕 dàngāo
prieteni 朋友们 pengyou men

ren  驯鹿 xùnlù

sanie  雪橇xuěqiāo
sărbătoare  节日jiérì
sărbătoarea Crăciunului = 圣诞节 Shèngdàn jié  

slujba de Crăciun  圣诞弥撒 Shèngdàn mísa
stea  xīng

tort de Crăciun 圣诞蛋糕 Shèngdàn dàngāo
zăpadă  xuě

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Bijuterii adevărate

nota: livrare în 2- 10 zile de la comandă

Brăţară cu perle din argint, India, vechime 100 de ani
greutate: 44,40 g
mărime modificabilă
preţ: 375 euro ( transport, 65 euro, neinclus) 





Inel din argint şi lapislazuli, Afganistan
mărime: 56
greutate: 10,85 g
preţ: 325 euro ( transport, 65 euro, neinclus)




cercei aur 20 k şi rubin, India
greutate: 3,2 g
diametru: 4,8 cm
preţ: 1.200 euro ( transport, 65 euro, neinclus)







joi, 28 noiembrie 2013

Din România: de la Tia Şerbănescu citire

Delegația chineză aflată la București pentru Forumul China-Europa Centrală și de Est a semnat 13 acorduri (cifră cam ghinionistă, în general) de cooperare cu România în diverse domenii (energie, IT, infrastructură, agricultură) în valoare de 8 mld. euro. Bun! Să vedem ce se materializează din aceste intenții ale premierului chinez Li Keqiang care seamănă destul de bine cu premierul nostru: aproape că nu puteai să-i deosebești. Doar că al nostru e mai înalt iar al lor e mai dominator: deja trasa „liniile directoare” care „trebuie îndeplinite” de cei 17 miniștri din Europa Centrală și de Est (ECE) unde România va deveni „tigru”. Iar dl. Ponta ascultător (ca un tigru în cușcă) îi sorbea cuvintele: China-ECE, ECCE homo. Își găsise dresorul.

Cei doi seamănă și în altă privință: ca și China, PSD „e o țară și două sisteme”: un sfert capitalist, trei sferturi socialist. Cu această ocazie și dl. Geoană și-a primit răsplata pentru zelul cu care a lins mâna care l-a lovit: dl. Ponta l-a numit „înalt reprezentant al guvernului” - titlu inventat pentru ca dl. Geaonă să poată locui ilegal în continuare în vila RAAPPS. Așa încât, cine se uită acum la dl. Geoană, măcar știe ce reprezintă. În această calitate fictivă, dl. Geoană a prefațat Forumul China-ECE în termeni planetari: „acest proiect pune geografia României la treabă” pentru realizarea „unei piețe transatlantice” între China, UE și SUA cu ascendent în zodiacul chinezesc. Doar că produsele și imitațiile chinezești sunt de mult în SUA și în UE. În fine, să vedem ce iese. Între timp, PNL s-a hotărât: e de acord cu comisia „Călărași” a dlui Ponta care și-a propus să studieze istoria romanțată a terenului de la Nana: a cui a fost suprafața, pe la cine a umblat, ce-a cultivat, cu cine s-a cuplat și cum de-a ajuns la italianul care a vândut-o. Poate iese un nou roman de Emile Zola: Nana. Deși dl. Antonescu l-a propus pe dl. Ilie Sârbu la șefia Comisiei, premierul a considerat că „e o glumă a lui Crin” ceea ce l-a deranjat pe acesta: „nu e o glumă, e un afront la adresa lui Ilie Sârbu”. Diferența dintre glumă și afront e insesizabilă în politică – iar China nu știe de glumă (dizidenții știu asta, ca și corupții executați prin împușcare) așa că, atenție! Dac-o păcălești, o încurci, dacă te păcălește, ai terminat-o. Dar poate ne înțelegem: China tocmai a testat avionul fără pilot, invizibil pe radar iar România testează guvernul fără copilot, invizibil pe pământ. Și amândouă stau bine pe hârtie. Trăiască prietenia româno-chineză.

miercuri, 27 noiembrie 2013

Vesti din Europa: Al treilea Forum China- Europa

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a pronunţat un discurs cu ocazia Forumului China- Europa, care s- a desfăşurat la Bruxelles în 26 noiembrie 2013, fiind organizat de Prietenii Europei.




luni, 25 noiembrie 2013

Eveniment: Documente semnate cu ocazia vizitei in Romania a dlui Li Keqiang, prim- ministrul Chinei

Premierul Victor Ponta îi garantează omologului său chinez, Li Keqiang, că atunci când oferta unei companii chineze va fi mai bună, aceea va fi în mod sigur desemnată drept câştigătoare de către statul român.
"În ceea ce priveşte regulile competiţiei din Uniunea Europeană, evident că România şi toate ţările membre trebuie şi le respectă. Astăzi, însă, în condiţii de competiţie egală, europeană, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă mai bună, o ofertă financiară, o ofertă tehnică mai bună şi am garantat primului-ministru şi delegaţiei sale că atunci când oferta unei companii chineze este mai bună, aceea va fi în mod sigur câştigătoare", precizează Ponta în conferinţa de presă comună cu omologul său chinez. Victor Ponta apreciază că un proiect de succes în România va fi imediat dorit şi de celelalte ţări din zonă.
Guvernul chinez consideră România un "fanion de colaborare" între China şi Europa Centrală şi de Est, afirmă premierul Chinei, Li Keqiang.
"Guvernul Chinei acordă o importanţă deosebită relaţiilor chinezo-române. Vreau să vă spun că România, atât din punct de vedere al populaţiei, cât şi al suprafeţei, este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, iar în ultimii ani România a cunoscut o creştere economică foarte rapidă şi această dezvoltare a României este în favoarea nivelului de trai al populaţiei din România, este în favoarea dezvoltării Europei Centrale şi de Est, precum şi în favoarea Uniunii Europene (...). Pentru reuniunea liderilor de guverne, noi considerăm România ca un fanion de colaborare între China şi Europa Centrală şi de Est şi o să promovăm. Salutăm prezenţa firmelor româneşti pe piaţa chineză, iar partea chineză încurajează firmele chineze să desfăoare activităţi pe piaţa românească şi să colaboreze prin România pe piaţa terţiară", spune premierul chinez.

 

Acordurile semnate de China şi România


România şi China au semnat acorduri pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China. Cele două ţări au semnat de asemenea mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.
Departamentul pentru Energie şi Administraţia Naţională din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înţelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare.
Conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation o scrisoare de intenţie pentru colaborare.
Directorul Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.
Directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preşedintele companiei China National Electric Engineering o înţelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 şi 4 de la centrala termoelectrică Deva.
Directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreşedintele executiv al Sinohydro Corporation.
De asemenea, a fost semnat şi un acord pentru investiţii în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation şi Mingyang Wind Power Group.
În plus, a fost semnat un memorandum de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.
Reprezentanţii celor două guverne au convenit şi asupra unui acord de înfiinţare şi funcţionare a Institutului Cultural Român de la Beijing şi a Centrului Cultural Chinez de la Bucureşti.
Schimburile comerciale dintre China şi România s-au ridicat la 3,27 miliarde de dolari în primele zece luni din acest an, potrivit Ministerului Comerţului de la Beijing. Exporturile româneşti în China au fost de aproape un miliard de dolari în 2012.
Investiţiile chineze în România valorează 160 de milioane de dolari, iar cele româneşti în China ating 280 de milioane.

Evolutia economiei Chinei din 1980 si perspective

Sursa: FMI, Banca Mondială


Indicatori principali
1980
1990
2000
2011
2016
Sursa: FMI, Banca Mondială
Rata de creştere reală anuală a PIB (%)
7.8
3.8
8.4


PIB, preţuri curente (miliarde de dolari)
202.46
390.28
1198.48
6988.47
11779.98
PIB per capita
205.12
341.35
945.6
5183.86
8522.86
Industrie, valoarea adăugată (% din PIB)
47.10
42.83
45.76
46.75

PPP (%)  
2.19
3.88
7.14
14.35
18.04
Investiţia Totală (% din PIB)  
52.41
36.14
35.12
48.65
46.23
Economiile naţionale (% din PIB)  
48.84
39.22
36.83
53.81
53.47
Inflaţia, preţurile medii de consum
50.86
100
200.49
261.38
303.9
Volumul bunurilor şi serviciilor de import (%)
17.38
-16.88
24.8
16.52
14.78
Volumul bunurilor şi serviciilor de export (%)
23.03
12.84
25.22
15.56
14.97
Valoarea importurilor de petrol (miliarde de dolari)
0.66
5.21
18.9
226.75
230.33
Valoarea exporturilor de petrol (miliarde de dolari)
3.55
3.68
4.63
27.48
26.29
Populaţia (milioane)
987.05
1143.33
1267.43
1348.12
1382.16
Veniturile guvernului (% din PIB)

19.02
13.78
20.87
22.71
Cheltuielile guvernamentale (% din PIB)

20.98
17.05
22.44
22.56
Datoria guvernamentală (% din PIB)

6.95
16.44
26.88
10.93
Valoarea conturilor curente (miliarde de dolari)
0.29
12
20.52
360.54
852.22
Rata şomajului (%)
4.9
2.5
3.1
4
4

Despre China la TVR in aceste zile

NOTA: pe TVR1/ News zilnic vor fi emisiuni speciale cu ocazia vizitei prim- ministrului chinez. Programul este afisat pe site- ul TVR

TVR2:
Cu ocazia vizitei primului ministru al R.P. Chineze, Li Keqiang, în România, canalul 2 al Televiziunii Române a pregătit un program special care include producţii ale realizatorilor TVR, dar şi emisiuni realizate de sau în colaborare cu Radio China Internaţional.
Luni, de la ora 19.00, TVR 2 a programat emisiunea "POST MERIDIAN" în care, timp de 50 de minute, vor fi prezentate subiecte din viaţa şi cultura chineză: Song Yang – leagănul învăţaturilor clasice, Regina Wushu - Tai Ji, Templul Song Yue, Zhong Yue Miao. De asemenea, vor fi prezentate imagini din carul proiectului "Salut China" privind: Oraşul interzis, pictura tradiţională chineză, zodiacul chinezesc, şi "Călătorie spre Soare apune".
Marţi, TVR 2 a programat difuzarea producţiilor "Salut China"

http://romanian.cri.cn./341/2013/11/25/1s143493.htm

Eveniment: Vizita în România a domnului Li Keqiang, prim- ministrul Chinei


EXCLUSIV Premierul Li Keqiang, la Bucureşti: Ce vrea China de la România. Ce ne oferă chinezii în schimb



În ajunul Reuniunii Şefilor de Guvern China - ţările din Europa Centrală şi de Est, domnul Li Keqiang, premier al Consiliului de Stat al RP Chineze, transmite prin intermediul ziarului „Adevărul“ următorul mesaj:


Deşi China şi ţările din Europa Centrală şi de Est se află la o distanţă geografică semnificativă, de mii de kilometri, suntem strâns legaţi sufleteşte. Personal, în urmă cu peste 20 de ani am vizitat câteva state din aceste meleaguri ale Europei, care m-au impresionat profund. În 26 noiembrie, vor fi inaugurate la Bucureşti, Reuniunea Şefilor de Guvern China - ţările din Europa Centrală şi de Est şi Cea de-a 3-a ediţie a Forumului economic şi comercial China-ţările ECE. Voi participa la cele două evenimente şi voi vizita România cu această ocazie, aştepând să am discuţii cu liderii celor 16 state participante pe problemele majore privind cooperarea pe viitor, în diferite domenii de activitate şi să am un schimb de opinii aprofundat cu personalităţile din diferite cercuri ale societăţii. În ajunul turneului, ţin ca în numele poporului chinez să adresez un salut cordial popoarelor ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est s-a închegat o profundă prietenie tradiţională, bazată pe  respectul mutual şi sprijinul reciproc. În urmă cu mai bine de 60 de ani de la proclamarea Chinei Noi, ţările din Europa Centrală şi de Est au fost primele care au recunoscut RP Chineză, deschizând un nou capitol în analele relaţiilor de prietenie şi colaborare bilaterală. Ne-am ajutat de-a lungul anilor unul pe altul, ori de câte ori am avut parte de calamităţi naturale sau dificultăţi economice, ne-am întins la timp o mână de ajutor aşa cum se spune şi într-un proverb chinezesc „A trimite cărbuni pe vreme de ninsoare“. Aceste sentimente de prietenie, care se cunosc la nevoie, vor rămâne pentru totdeauna în sufletul poporului chinez şi respectiv în sufletul popoarelor din Europa Centrală şi de Est. Odată cu intrarea în secolul XXI, reforma şi deschiderea spre exterior promovate de China au intrat într-o nouă etapă, iar economia statelor ECE, aflată în tranziţie, a înregistrat rezultate pozitive. Şi relaţiile dintre cele două părţi au căpătat o nouă vitalitate, într-un nou context istoric. În ultimii ani, am avut cu diferite ocazii întâlniri frecvente cu liderii mai multor state din Europa Centrală şi de Est, ne-am adresat mesaje şi scrisorile de felicitare, stabilindu-se astfel bune relaţii personale. Am convingerea că, prin actualul meu turneu, vom reuşi să aprofundăm cunoaşterea reciprocă cu liderii din cele 16 state ale Europei Centrale şi de Est, şi cooperarea reciprocă dintre statele noastre. În 2012, valoarea schimburilor comerciale dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est a depăşit 50 de miliarde de dolari SUA, cooperarea economică şi comercială bilaterală înregistrând rezultate îmbucurătoare. Prin trimiterea de către China a peste 100 de delegaţii de promovare a comerţului şi a investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, a fost impulsionată cooperarea dintre China şi statele respective în domeniile produselor alimentare, electro-mecanice, energiilor alternative etc. China a semnat deja acorduri privind schimburi valutare în monede naţionale cu Ungaria şi Albania şi alte state, fapt care a creat tot mai multe facilităţi pentru finanţarea întreprinderilor din ambele părţi şi efectuarea de plăţi. China şi România – şi alte state, prin schimbul de experienţă – au obţinut rezultate remarcabile atât în plantarea culturilor agricole, cît şi în creşterea seminţelor cerealiere . De asemenea, a fost diversificată continuu cooperarea dintre China şi ţările din ECE în realizarea proiectelor de infrastructură, proiectul Podului de peste Dunăre de la Belgrad a devenit un simbol al prieteniei ce leagă China şi Serbia. La Reuniunea Liderilor Locali China - Europa Centrală şi de Est, care a avut loc în luna iulie anul acesta în oraşul chinez Chongqing, au fost atraşi peste 1.000 de reprezentanţi ai peste 600 de companii din diferite state şi regiuni, fapt care a contribuit la obţinerea unor rezultate reale în beneficiul popoarelor, precum şi la intensificarea comunicărilor dintre autorităţile locale. La ora actuală, valoarea schimburilor comerciale dintre China şi Europa Centrală şi de Est reprezintă doar o zecime din valoarea totală a comerţului dintre China şi Europa, existând un potenţial uriaş pentru intensificarea cooperării pragmatice bilaterale. Noi am rezistat deopotrivă, cu succes, încercărilor crizei financiare internaţionale şi a datoriilor suverane din Europa, iar economiile ţărilor noastre evoluează, în amsamblu stabil. Facem parte împreună din piaţa emergentă şi ne aflăm în faţa sarcinilor comune privind inovarea tranziţiei economice. Actualmente, China este angajată în procesul de implementare a strategiei de deschidere spre Vest, iar întreprinderile chineze şi-au accelerat paşii în această direcţie. La rândul lor, ţările din Europa Centrală şi de Est acordă o importanţă tot mai mare deschiderii spre est şi nu puţine companii din aceste ţări s-au orientat spre piaţa din Asia-Pacific şi China. În această privinţă au coincis alegerile noastre fără o înţelegere prealabilă, orientându-ne spre aceeaşi direcţie, iar cooperarea economică şi comercială dintre cele două părţi dă dovadă de o mare vitalitate şi demostrând existenţa unor noi surse de creştere. Statele din Europa Centrală şi de Est dispun de produse din carne, lapte şi băuturi alcoolice de înaltă calitate, iar procesul de urbanizare din China va conduce la sporirea cererii pentru carne de vită, oaie, brânzeturi, vinuri etc. Europa Centrală şi de Est va deveni, astfel, o importantă sursă a importului de produse agricole pentru China. Este cert, comerţul reciproc cu produse agricole va creşte la un nou nivel cantitativ. În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, căile ferate, cele rutiere şi porturile aşteaptă să fie modernizate, iar industria producătoare de echipamente ale transporturilor din China a cunoscut o dezvoltare rapidă. Mai ales căile ferate de mare viteză se realizează la un nivel ridicat, cu echipamente performante, lungimea totală ajungând la peste 10.000 de km, astfel întreprinderile chineze sunt capabile să preia la un înalt nivel calitativ proiectele de infrastructură din domeniul transporturilor din Europa Centrală şi de Est. Reţelele de energie electrică din ţările Europei Centrale şi de Est au o mare nevoie de retehnologizare. Fabricarea şi montarea în China a echipamentelor pentru termocentrale, hidrocentrale, inclusiv cele pentru lacuri de acumulare a atins un standard avansat la nivel mondial. Tehnologia chineză privind energia nucleară, solară şi eoliană este, de asemenea, foarte performantă şi capacitatea de producere a echipamentelor situează China printre primele state din lume. Echipamentele chinezeşti au un bun raport dintre caracteristici, calitate şi preţ şi pot fi o opţiune ideală pentru statele ECE. Proiectele din infrastructură ale statelor din Europa Centrală şi de Est au nevoie de garanţia capitalului, iar China este dispusă să poarte discuţii cu aceste ţări şi să folosească în mod flexibil fondul preferenţial de credite în valoare de 10 miliarde de dolari alocat pentru colaborarea bilaterală cu aceste state, pentru a sprijini împreună proiecte mari de construcţie. China este dispusă să promoveze înfiinţarea de filiale ale instituţiilor financiare în ambele părţi, semnarea mai multor acorduri privind schimburile valutare în monede naţionale şi lichidităţi, în aşa fel încât să se ofere cât mai multe facilităţi întreprinderilor şi companiilor din ţările noastre în activităţile comerciale şi investiţionale comune. Schimburile din domeniile umane dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est sunt excelente. A învăţa limba chineză, a face studii în China şi însuşirea de tehnici artistice chineze au devenit un curent în Europa Centrală şi de Est. Un mare număr de tineri din aceste ţări au participat cu entuziasm şi pasiune la concursul „Puntea Limbii Chineze“, obţinând rezultate deosebite. Filmele frumoase şi spetacolele oferite de sportivii din ţările din Europa Centrală şi de Est sunt printre preferinţele publicului chinez. Tenismanul sârb Novak Djokovici, care are un renume mondial, a devenit un idol al adolescenţilor chinezi iubitori de sport. Orice informaţie legată de ţările din Europa Centrală şi de Est postată pe microblogul „Solul chino-european“ cucereşte în câteva secunde sufletul a mii şi mii de cititori chinezi. Deplasările în scop turistic în ţările din Europa Centrală şi de Est au devenit preferinţele de vacanţă ale cetăţenilor chinezi. În 2012, schimbul de turişti între cele două părţi s-a apropiat de un număr de 320.000 de oameni. Mulţi dintre ei îşi amintesc cu deosebită plăcere vizitele făcute la Casa Memorială Frederic Francois Chopin din Varşovia, la Bastionul Pescarilor din Budapesta sau la Castelul Peleş din Sinaia, România. Sporirea schimburilor turistice a devenit deja un consens pentru ambele părţi. În prezent, China poartă discuţii cu cele 16 state, pentru constituirea unei asociaţii a turismului, oferind o platformă pentru promovarea turismului în ambele sensuri. Avem convingerea că turismul va fi o nouă sursă importantă a dezvoltării cooperării umane bilaterale. Ţările din Europa Centrală şi de Est reprezintă un membru important în comunitatea europeană. China sprijină cu fermitate procesul integrării în UE, dorind să vadă o Europă mai unită şi mai prosperă. China sprijină opţiunea ţărilor din Europa Centrală şi de Est de aderare la UE, fiind convinsă că legăturile de cooperare multilaterală dintre China şi aceste ţări este benefică nu numai popoarelor ambelor părţi, dar oferă în acelaşi timp şi o nouă vigoare evoluţiei sănătoase, echilibrate şi durabile a relaţiilor dintre China şi întreaga Europă. Lumea de astăzi se află într-o etapă de profunde schimbări şi, de asemenea, dezvoltarea Chinei a intrat într-o nouă etapă. Vom acţiona neabătut pentru aprofundarea pe toate fronturile a reformelor şi a deschiderii în continuare spre exterior, pentru dinamizarea mai departe a pieţei şi inovarea controlului macroecomic în vederea promovării dezvoltării sustenabile şi sănătoase a economiei, pentru ridicarea nivelului de dezvoltare economică în beneficiul întregului popor. China rămâne în continuare o ţară în curs de dezvoltare, PIB-ul pe cap de locuitor abia a depăşit 6.000 de dolari, fiind mai mic faţă de cel al unor ţări din Europa Centrală şi de Est. Mai avem un drum lung de parcurs pentru modernizarea ţării noastre şi aceasta înseamnă totodată că dispunem şi de un imens spaţiu de dezvoltare în viitor. Suntem convinşi că, odată cu desfăşurarea în profunzime a reformelor şi deschiderii spre exterior, China – această piaţă uriaşă având o populaţie de 1,3 miliarde de locuitori – va aduce tot mai multe oportunităţi şi beneficii dezvoltării ţărilor lumii, inclusiv a celor din Europa Centrală şi de Est. De la Budapesta la Varşovia şi acum la Bucureşti, de la forumuri economice şi comerciale până la reuniuni ale şefilor de guvern, procesul de cooperare dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est a evoluat cu paşi siguri şi am convingerea că drumul cooperării noastre va fi tot mai pragmatic şi tot mai spaţios. Faţă de apropiatul turneu în Europa Centrală şi de Est, sunt plin de aşteptări. Urez o viaţă tot mai fericită popoarelor din ţările Europei Centrale şi de Est!

Citeste mai mult: adev.ro/mws557
http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/exclusiv-salutul-premierului-chinez-romani-est-europeni-forumului-economic-romania-china-1_52923c9dc7b855ff56339f61/index.html

Eveniment: Vizita în România a domnului Li Keqiang, prim- ministrul Chinei

Evenimentul zilei publică azi un articol foarte documentat:

China, investitorul de miliarde de dolari, vine în România

Pentru prima oară în ultimii 19 ani, un premier chinez vine în România. Ţara de la Răsărit vizează atât investiţii în agricultura românească, cât şi în sistemul energetic şi în importante proiecte de infrastructură.
Săptămâna aceasta are loc, la Bucureşti, vizita oficială a premierului Chinei, Li Keqiang. Prezenţa acestuia marchează organizarea în Capitală a două evenimente de amploare: reuniunea Prim-Miniştrilor din Europa Centrală şi de Est – China şi Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est. În ultimii 19 ani, aceasta este prima vizită a unui premier chinez în România, evenimentul fiind un răspuns la invitaţia primului ministru Victor Ponta, care a efectuat, în vară, o vizită în ţara asiatică. Premierul Chinei va fi însoţit de o delegaţie oficială (miniştri de finanţe, externe, comerţ, pentru dezvoltare) şi de oameni de afaceri, reprezentanţi a 200 de companii. Vizita delegaţiei chineze în România se derulează în perioada 25 – 28 noiembrie.
România, destinaţia investiţiilor chineze Pentru România, desantul chinez este una dintre cele mai mari oportunităţi pentru atragerea de investiţii. În timpul vizitei vor fi semnate mai multe acorduri, reprezentând scrisori de intenţie în domeniul energiei, cultural (ICR), domeniul sanitar-veterinar şi o serie de contracte comerciale. De asemenea, cele două ţări au convenit încheierea de acorduri pentru exporturi în China de carne de porc şi de bovine pentru reproducţie. Recent, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin anunţa că, în următorii ani, România va exporta peste 500.000 de vaci în China, primul lot urmând să plece către ţara asiatică în ianuarie 2014.
România este interesată într-o cooperare româno – chineză şi pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă, dar şi pentru construirea hidrocentralei Tarniţa - Lăpuşeşti. În plus, chinezii sunt interesaţi pe piaţa locală de investiţii în energie şi infrastructură. În prezent, aceştia construiesc în România cel mai mare parc solar local, în valoare de 100 de milioane de euro, şi vizează noi investiţii în domeniu. Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, ministrul pentru Mari Proiecte, Dan Şova, a reamintit că sunt companii chineze interesate şi de construcţia tronsonului de autostradă Comarnic – Braşov.
Astfel, una dintre companiile care a depus ofertele pentru preselecţie la dialog competitiv, în februarie, este China Communications Construction. Ministrul Transportulor, Ramona Mănescu, a declarat ieri că o colaborare cu investitorii chinezi ar putea fi de ajutor României în dezvoltarea infrastructurii. "Chinezii sunt o sursă care ne poate ajuta să dezvoltăm infrastructura: sunt poduri, autostrăzi care nu pot fi toate finanţate cu fonduri europene. Am prezentat deja pieţei chineze o serie de proiecte pe care le putem face împreună", a declarat Mănescu. La Forumul Economic vor participa peste 1.500 de oameni de afaceri: 300 din România, 800 din China şi circa 400 din celelalte ţări din regiune.

Schimburi comerciale de 1,5 miliarde de dolari
În primul semestru al anului, volumul total a schimburilor comerciale româno – chineze a însumat 1,518 miliarde dolari americani, exporturile româneşti pe piaţa chineză reprezentând 300 milioane de dolari (în creştere cu 18% faţă de primul semestru din 2012). Importurile din China au totalizat 1,2 miliarde de dolari (în scădere cu 9,6%). Oportunitatea unor noi investiţii chineze în România vine în contextul în care imaginea ţării noastre în ochii investitorilor s-a îmbunătăţit. Cea mai importantă agenţie de rating, Standard &Poor’s a crescut perspectiva ratingului de la "stabilă" la "pozitivă".
Pe de altă parte, creşterea economică a României a accelerat, depăşind 2,5%, în primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2012. Rata de absorbţie a fondurilor UE a crescut puternic, în timp ce resursele de creditare pe plan intern devin tot mai ieftine, ceea ce încurajează creşterea economică. Scăderea inflaţiei a determinat banca centrală să aducă dobânda cheie la 4%, nivel minim istoric.

Reuniunea premierilor
Marţi se va desfăşura cea de-a doua reuniune la nivel de prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est şi China. Alături de premierul Victor Ponta şi de Premierul Consiliului de Stat al RP Chineze, Li Keqiang, la reuniunea la nivel înalt vor participa şefii de guverne ai Albaniei, Bosniei-Herţegovina, Bulgariei, Cehiei, Croaţiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei şi Ungariei şi ministrul de externe din Letonia. Premierul chinez va fi însoţit de o numeroasă delegaţie din care vor face parte, printre alţii, şi ministrul Afacerilor Externe, ministrul Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă, ministrul Finanţelor sau ministrul Comerţului. Cu ocazia vizitei, va fi adoptată o Declaraţie comună a Guvernului României şi Guvernului Republicii Populare Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale, iar premierul Li Keqiang va ţine şi un discurs în Parlamentul României. (Andreea Udrea)

Economii de trilioane de dolari
Economia chineză a avut un ritm mediu de creştere de 10% anual, în ultimii 10 ani. În ultimii 2-3 ani avansul a încetinit însă, spre 7-8%. China a pornit o "ofensivă" a investiţiilor externe. Unul dintre atuurile ţării sunt rezevele valutare record, de peste 3,4 trilioane de dolari americani, rata economisirii din ţara asiatică fiind de 50% din PIB, nivel record pe plan mondial. Aceşti bani pot lua calea investiţiilor. În timp ce marea problemă a Europei şi Statelor Unite ale Americii o reprezintă deficitele de cont curent, China are un excedent de cont curent de 213 miliarde dolari.
Stocul de investiţii directe în străinătate este de 502 miliarde dolari. Anul trecut, economia chineză a însumat 8,2 trilioane de dolari, datoria publică reprezentând 31,7% din PIB. Exporturile ţării au totalizat 2.000 de miliarde de dolari, acestea bazându-se în special pe utilaje şi produse electrice, inclusiv de procesare a datelor, îmbrăcăminte, produse de telefonie.
Importurile, în valoare de 1.750 miliarde dolari, sunt în principal produse electrice şi alte utilaje, combustibili minerali, echipamente optice şi medicale, minereuri, autovehicule.
China este şi unul din principalii creditori ai statelor europene. Ţara a acordat Ucrainei un împrumut de un miliard de dolari pentru construcţia de autostrăzi. De asemenea, China şi-a manifestat interesul pentru proiecte în domeniul industriei şi transportului maritim, în Bulgaria, Albania şi Muntenegru. Turcia vizează dezvoltarea unui sistem de cale ferată transcontinental, în valoarea de 35 miliarde de dolari, cu sprijin din China. Statul asiatic se confruntă însă şi cu probleme serioase, cum ar fi faptul că 13% din populaţie se află sub pragul de sărăcie.

Niciun acord cu China nu încalcă angajamentele faţă de UE
Recent, oficialii de la Bruxelles au trimis celor 28 de state membre ale Uniunii Europene o circulară prin care sunt stabilite două obiective majore privind relaţiile cu China. Primul obiectiv este ca orice negociere bilaterală cu această ţară să nu treacă peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar. Cel deal doilea este ca statele membre să informeze Bruxelles-ul în legătură cu eventualele acorduri încheiate cu China. "Nimic din ceea ce se va semna sau se va discuta nu va încălca principiile şi acordurile semnate de România cu Uniunea Europeană", a declarat, ieri, Andrei Gerea, ministrul Economiei.