Chine : voyager "à contre-courant" est devenu une nouvelle tendance du Nouvel an chinois

   Au lieu de rentrer dans leurs villes natales, de jeunes ouvriers chinois commencent à inviter leurs parents à venir, pour les vacances de la Fête du Printemps, dans les villes où ils se sont installés. C'est une nouvelle tendance rencontrée au cours de la période de pointe annuelle des voyages.

   "Mes parents ont passé presque toute leur vie dans un petit district". Li Qian, âgée de 30 ans et originaire de la région autonome de Mongolie intérieure, travaille à Shenyang. "Cette année, je les ai invités chez moi, à Shenyang, pour fêter le Nouvel An (lunaire chinois)".

Comme beaucoup d'autres jeunes Chinois qui choisissent les grandes villes en quête de meilleures opportunités, Li Qian s'est installée à Shenyang, capitale de la province du Liaoning, dans le nord-est de la Chine.

"C'est aussi beaucoup plus facile de réserver des billets, car la plupart des gens partent des grandes villes vers des lieux plus petits au cours de cette période de pointe", souligne Mlle Li.

   Le Nouvel An lunaire chinois tombe le 5 février cette année. Du 21 janvier au 1er mars, près de trois milliards de voyages seront effectués sur le réseau de transport de la Chine.

Ce phénomène s'observe notamment à Shenzhen, une métropole du sud du pays, où plus de trois millions de personnes se sont rendues, la plupart pour retrouver des membres de leur famille.

   Selon la société China Railway, cette année, le "voyage à contre-courant" de la fête du Printemps sur les lignes ferroviaires les plus fréquentées a augmenté de 9% par rapport à l'année précédente.

Parallèlement, le nombre de voyages de petites villes et de districts de plus petites tailles vers les grandes villes, dont Beijing, Shanghai et Guangzhou, a plus que doublé, selon Ctrip, une importante agence de voyages en ligne.

   "Le voyage à contre-courant de la fête du Printemps reflète l'accélération de l'urbanisation de la Chine", explique Liang Qidong, vice-président de l'Académie des sciences sociales du Liaoning. "Davantage d'habitants ruraux bénéficient de la politique d'enregistrement familial qui les encourage à s'installer et à devenir de nouveaux habitants urbains".

( după Xinhua)

Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)

1. Anul Nou chinezesc începe în 2019 pe data de 05 februarie. Noaptea de Ajun sau Revelionul este noaptea de 4 spre 5 februarie.

2. Anul 2019 se află sub semnul Mistrețului ( Porcului) de Pământ. Tot ani ai Mistrețului ( Porcului) au mai fost anii: 2007, 1995, 1971, 1959 etc. Aţi observat bine: se repetă la fiecare 12 ani.

3. Personalităţi născute în Anul Mistrețului:: Bryan Adams, John Quincy Adams, Woody Allen, Julie Andrews, Fred Astaire, Hector Berlioz, Otto von Bismarck, David Blunkett, Humphrey Bogart, Maria Callas, Paul Cézanne, Marc Chagall, Richard Chamberlain, Hillary Rodham Clinton, Glen Close, David Coulthard, Billy Cristal, actualul Dalai- Lama, Richard Dreyfuss, Henry Ford, Ernest Hemingway, Henric al VIII- lea, Alfred Hitchcock, Thomas Jeffersson, Elton John, Tommy Lee Johns, Carl Gustav Jung, Kubilai Han, Stephen King, Nastassia Kinski, Kevin Klein, Jery Lee Luis, Thomas Mann, Marcel Marceau, Marie Antoinette, Ricky Martin, Meat Loaf, Wolfgang Amadeus Mozart, Camilla Parker Bowles, Luciano Pavarotti, Prinţul Rainier de Monaco, Maurice Ravle, Ronald Reagan, Ginger Rogers, Salman Rushdie, Françoise Sagan, Pete Sampras, Arantcha Sanchez, Carlos Santana, Arnold Schwarzenegger, Steven Spielberg, Jules Verne, Tennessee Williams, duces de York.

4. Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic, Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt Nguyên Dán) .

5. La aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam, Singapore, în unele zone în Thailanda.

6. Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă a anului lunar) şi poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.

7. Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.

8. În anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în prima zi a primei luni din calendarul lunar.

9. Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.

10. Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de migraţie, chunyun 春运。

11. Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul ( pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare sunt anunţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci) pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.

12. Ce fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV, un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.

13. Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul, care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.

14. Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.

15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan, Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră, Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi Occident.

16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul. De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.

17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.

18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de- a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare: aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a şaptea zi a  anului e ziua tuturor oamenilor.

19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care îi au.

20. După ce prima zi a anului se petrece în familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.

21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă: aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.

22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii, chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.

23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.

24. Cum calendarul lunar a fost început în anul 2698 î. Ch. , anul 2019 după acest calendar este în cultura chineză anul 4717.

25. Principalul cadou care se oferă de Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în cadrul familiei lărgite.

26. Cum China este o ţară a legendelor, există şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.

27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a se pune pe geamuri/ uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti) reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.

28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 , adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.

29. Florile sunt şi ele foarte prezente în decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul, kumquatul ( N- am găsit alt termen! E o portocală mai mică. ) şi narcisa prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.

30. Dintre decoraţiunile din această perioadă, sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cuvinte: „ Soseşte fericirea! ”.

春节快乐！身体健康！万事如意！

Mâine, 19.02.2015, e Anul Nou Chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii

( Sărbătoarea Primăverii se celebrează la prima lună nouă de la solstiţiul de iarnă. )

https://www.youtube.com/watch?v=QhMioDchh5I

Veşti din China: Calul a murit! Trăiască Oaia!

Oaia ( sau Capra) de Lemn va începe să zburde imediat, din 19.02, de Chunjie (春节 Sărbătoarea Primăverii) . Semn astral fermecător, dar neîndrăgit: credinţa populară îi destinează pe cei născuţi sub acest semn să se zbată întreaga viaţă pentru a avea din ce trăi. Aşa că, viitoarele mame se grăbesc să nască înainte de data fatidică, la nevoie prin cezariană: mai bine să fie copilul „ Cal din ultima perioadă a Anului Calului” ( „ yang” , pleznind de energie) , decât „ Căpriţă”  ( „ yin” , veşnică victimă) . Căci, într- adevăr, dacă Oaia ( sau Capra) este blândă, sociabilă şi cu o bună sănătate ( acestea sunt pretinsele ei calităţi) şi dacă este înzestrată pentru a merge pe pământ accidentat, tot atât de adevărat este că este în slabă compatibilitate cu nu mai puţin de cinci dintre cele douăsprezece zodii: Şobolan, Bivol, Şarpe, Câine şi Dragon.

Nici nu le trebuie mai mult decât atât maeştrilor în fengshui care se aventurează în prognoze economice, pentru a paria pe un climat de afaceri defavorabil în 2015, an înghesuit între consolidare şi vânătoarea corupţilor. Agenţia CLSA şi indicele său Fengshui preconizează evitarea de acum şi până în vară a bursei, comerţului cu amănuntul, internetului şi sfătuieşte a se investi în ... caşmir! Dar de unde vine această neîncredere în Oaie? Pentru Isaac Yue, profesor de mitologie la Universitatea din Hong Kong, Oaia încarnează pietatea filială şi compasiunea, grija pentru aproape ( virtute buddhistă) , însă tineretul nu prea mai ştie de aşa morală, pe care o asociază ( mai ales pe vreme de criză) cu naivitatea şi înşelătoria, de care vrea să se ferească.

Cu toate acestea, pesimismul astral este contrazis de esistenţa sub semnul astral al Oii de existenţa atâtor celebrităţi precum Bill Gates, Steve Jobs, actriţa Zhang Ziyi, cântăreţul Jay Chou, Michelangelo ori împărăteasa Cixi. De fapt, în ceea ce priveşte aceste credinţe, asistăm la o curioasă inversare de generaţii. O femeie de 71 de ani, de pildă, declară: „ Noi, bătrânii, nu credem în aşa ceva, tinerii sunt cei care se lasă păcăliţi” . Generaţia sa, născută în anii 40- 50, a fost formată în valorile ateismului şi luminile ştiinţei, având drept postulat credinţa în viitor şi în Revoluţie. În timp ce copiii lor au fost martorii stingerii ardorii roşii şi fac un salt înapoi, pentru a regăsi valorile strămoşilor. China e, i- a venit rândul să fie, în epoca post- modernă!

În aşteptarea sărbătorii, transhumanţa a ajuns la maxim. Începând din 04.02 până în 15.03, vor avea loc 2,8 miliarde de călătorii, cu 3,4% mai mult decât în 2014, dintre care 90% cu autobuzul şi 47 de milioane cu avionul. Cei mai norocoşi se vor îndrepta spre sud, în străinătate: Tailanda, Maldive, Bali. Ceilalţi, care rămân în ţară, vor merge la Sanya, Xiamen şi în Yunnan. Aici asistăm la o schimbare radicală de ordin tehnologic în ce priveşte modul de a călători faţă de ultimii 5 ani: 82% dintre călătorii au fost plătite pe internet, iar dintre acestea 40% de pe smartphone- uri.

Pe plan comercial, Chunjie- ul este momentul în care se cheltuie. În 2014 s- au înregistrat tranzacţii de 200 de miliarde de yuani făcute exclusiv pe carduri UnionPay, adică un + 23%. Dar anul acesta va fi altfel: în supermgazine se numără fiecare bănuţ pentru banchetele familiale şi cadourile tradiţionale. De asemenea, firmele oferă angajaţilor cadouri mai modeste. Sunt noile date ale situaţiei, „ noul normal” – sfârşitul unei epoci de aur!

Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)

1. Anul Nou chinezesc începe în 2015 pe data de 19 februarie.

2. Anul 2015 se află sub semnul Caprei/ Oii de Lemn. Tot ani ai Caprei/ Oii au mai fost anii: 2003, 1991, 1979, 1967 etc. Aţi observat bine: se repetă la fiecare 12 ani.

3. Personalităţi născute în Anul Caprei/ Oii: Pamela Anderson, Isaac Asimov, Alexander Graham Bell, lordul Byron, Leslie Caron, Coco Chanel, Kurt Cobain, Nat King Cole, Kevin Costner, Louis Daguerre, Catherine Deneuve, Charles Dickens, Sir Arthur Conan Doyle, Daphné du Maurier, Thomas E. Edison, Douglas Fairbanks, Jamie Foxx, Bill Gates, Mel Gibson, Whoopi Goldberg, Mihail Gorbaciov, George Harrison, Billy Idol, Julio Iglesias, Mick Jagger, Jennifer Love Hewitt, Nicole Kidman, Franz Liszt, Michelangelo, Mussolini, Robert de Niro, Sinead O’ Connor,  Laurence Olivier, Pink, Eva Peron, Marcel Proust, Julia Roberts, Anna Nicole Smith, Mark Twain, Rudolph Valentino, Vangelis, John Wayne, Bruce Willis, Paul Young.

4. Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic, Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt Nguyên Dán) .

5. La aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam, Singapore, în unele zone în Thailanda.

6. Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă după solstiţiul de iarnă) şi poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.

7. Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.

8. În anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în prima zi a primei luni din calendarul lunar.

9. Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.

10. Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de migraţie, chunyun 春运。În 2014 de pildă, cu această ocazie în China numai, au fost efectuate 266 de milioane de călătorii cu trenul.

11. Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul ( pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare sunt anuţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci) pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.

12. Ce fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV, un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.

13. Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul, care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.

14. Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.

15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan, Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră, Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi Occident.

16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul. De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.

17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.

18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de- a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare: aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a şaptea zi a  anului e ziua tuturor oamenilor.

19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care îi au.

20. După ce prima zi a anului se petrece în familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.

21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă: aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.

22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii, chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.

23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.

24. Cum calendarul lunar a fost început în anul 2698 î. Ch. , anul 2015 după acest calendar este în cultura chineză anul 4713.

25. Principalul cadou care se oferă de Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în cadrul familiei lărgite.

26. Cum China este o ţară a legendelor, există şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.

27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a se pune la uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti) reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.

28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 , adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.

29. Florile sunt şi ele foarte prezente în decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul, kumquatul ( n- am găsit alt termen! ) şi narcisa prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.

30. Dintre decoraţiunile din această perioadă, sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cvinte: „ Soseşte fericirea! ”.

春节Sărbătoarea primăverii 2014 în China：Sophie Marceau la CCTV

Cunoscuta actriţă franceză Sophie Marceau va fi prezentă în programul cu ocazia 春节

prezentat de CCTV ( televiziunea centrală chineză) interpretând cunoscuta piesă La vie en rose a lui Edith Piaf împreună cu cântăreţul chinez Liu Huan.

Amintim că anul acesta China şi Franţa aniversează 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi că acest eveniment va prilejui o serie de activităţi cultural- artistice pe tot parcrsul anului 2014.

Anul Nou în China

              Anul Nou, ca de altfel şi Crăciunul, nu sunt resimţite drept sărbători în China, pentru că nu sunt sărbători din tradiţia ţării.
              În fapt, calendarul gregorian ( calendarul internaţional actualmente în uz) a fost adoptat în China de guvernul Sun Yatsen/ Sun Zhongshan 孙中山 în 1911, odată cu prăbuşirea imperiului şi a legilor feudale şi instaurarea primei republici. Uzinele, şcolile şi alte organizaţii sociale, au trebuit să- l adopte, în timp ce restul societăţii, în principal activităţile agricole, puteau să continue să utilizeze calendarul lunar, cu milenii de tradiţie.
Acest compromis al utilizării în paralel a celor două calendare a fost confirmat şi la instaurarea republicii populare în 1949. Aşadar, 1 ianuarie este zi de sărbătoare şi zi oficial liberă în China şi care în mod oficial corespunde schimbării anului. Este totodată şi o sărbătoare din calendarul solar. Pentru mulţi dintre chinezii din marile oraşe constituie un prilej de a pregăti o masă copioasă în ajunul acestei zile şi de a face în acest fel un mini- revelion în stil occidental. Alţii preferă ca de 1 ianuarie să ia masa cu persoanele apropiate. Pentru marea majoritate a populaţiei, această zi liberă este însă o ocazie de a se odihni.
            Sărbătoarea de Anul Nou este de altfel în concurenţă cu sărbătoarea Crăciunului, în fapt ajunul Crăciunului, deci seara de 24 decembrie, când în oraşe mulţi chinezi iau masa împreună cu prietenii sau ies la restaurant. Însă Crăciunul nu este în China o zi oficial liberă. Totuşi, partidul comunist a decretat o sărbătoare pentru data de 24 decembrie: noaptea păcii în lume.
Încurajarea acestor sărbători ne- specific chinezeşti are şi nu prea, susţinere în rândul populaţiei. Firesc, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă şi la noi cu sărbătorile " importate" .
Partea bună a acestor sărbători văzută de guvern este însă că îi aduce pe chinezi în situaţia de a cheltui bani, având în vedere că în mod obişnuit aceştia au prea mult tendinţa de a economisi.
            Sărbătoarea Anului Nou rămâne a fi în China Chunjie/ 春节, Sărbătoarea Primăverii, ce se va celebra în 31 ianuarie 2014.

Sarbatoarea Primaverii in Franta: la Paris arondisment 3 si 4

Parada, ocazionată de Sărbătoarea Primăverii se va desfaşura duminică 10 februarie şi va porni la ora 14.30 după ceremonia deschiderii ochiului Dragonului din piaţa Primăriei Paris. Mai mulţi dansatori, dragoni şi lei, vor dansa în ritm de tobe şi cimbale celebrând prima zi a Anului Şarpelui de Apă. Vor trece pe strada Templului, strada Bretagne, strada Turbigo şi apoi strada Beaubourg. Arondismentele 3 şi 4 oferă în fiecare an cea mai frumoasă paradă cu ocazia Anului Nou chinezesc din Franţa. 

Primăria Paris 3 va oferi de asemenea o săptămână a culturii chineze din11 până în 16 februarie.

Din 11 până în16 februarie
Expoziţia pictorului pekinez, Lu Tianning, ale cărui opere realizate în tuş sunt toate creaţii originale de mare clasă. 

Marţi 12 februarie la 14h30
Demonstraţie şi atelier de Yi Jin Jing, artă marţială bazată pe armonia legilor naturii precum
aceea  a yin-yang, în sala de festivităţi.

Miercuri 13 februarie la 14h30
În parteneriat cu librăria chineză Phénix
Prezentare cărţi chinezeşti pentru copii şi ateliere animate de către un autor şi o ilustratoare de carte.
Rezervat pentru copiii din arondismentul 3, însoţiţi de părinţi, în sala de festivităţi.

Joi 14 februarie la 14h30
Conferinţă despre grădinile chinezeşti: « Grădinile din Suzhou : călătorie literară propusă de Michèle Zedde ».
Note şi povestiri ale unor grădinari ce au gândit celebrele grădini din Suzhou, în sala de festivităţi.

Vineri 15 februarie la 18h30
Dansul Leului urmat de ceremonia de urări a comunităţii chineze, în Curtea de Onoare şi sala de festivităţi.

Sâmbătă 16 februarie la 14h
Concert de muzică tradiţională interpretat de tineri muzicieni chinezi şi întâlnire cu aceşti artişti faimoşi în China, în sala de festivităţi.

Sărbători chinezeşti: 小年Xiǎonián Micul An Nou chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii cea mică

小年Xiǎonián Micul An Nou chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii cea mică

În ziua a 23- a a ultimei luni a calendarului lunar ( după calendarul gregorian/ internaţional, anul acesta în data de 26 ianuarie) , respectiv de Micul An Nou este cinstit Spiritul bucătăriei 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, căruia i se aduc ofrande. Acest Spirit al bucătăriei are foarte diverse nume în funcţie de foarte diversele zone şi epoci din China: Zeul/ Regele/ Unchiul/ Domnul bucătăriei.
Ar părea un obicei bizar dacă am uita că şi la români există conform tradiţiei un spirit ocrotitor al casei ce poate fi asimilat cu acest personaj chinezesc. Fără îndoială că şi la alte popoare există sub diverse denumiri.

Spiritul bucătăriei este aşadar cel care este responsabil de norocul unei familii. Se spune că în această a 23- a zi, 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn îi relatează lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati, Marele Împărat de Jad ( zeitatea daoistă supremă) tot ce a făcut , bune şi rele, fiecare familie pe parcursul anului ce se încheie, iar împăratul hotărăşte dacă familia merită răsplată ori pedeapsă pentru faptele sale. De aceea, în această zi, la vremea când trebuie să apară 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, oamenii pun în faţa statuii lui dulciuri, apă, boabe de soia şi nutreţ. Ultimele trei sunt pentru calul pe care 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn coboară din cer. Dulciurile, de preferinţă anume fel de dulciuri, vor fi prezentate topite şi se pun în gura lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn. Cu gura astfel încleiată de dulciuri, Zàoshén/ Dzaoşăn nu va putea să vorbească oamenii de rău în faţa lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati/ Marele Împărat de Jad. Se respectă cu această ocazie obiceiul conform căruia: ” Aşa cum bărbaţii nu venerează Luna, nici femeile nu venerează bucătăria” , de unde obiceiul că ofrandele aduse lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn sunt prezentate exclusiv de bărbaţi.
În Ajunul Anului Nou, Spiritul bucătăriei 灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn coboară pe pământ împreună cu toate zeităţile din cer pentru Sărbătoarea Primăverii, iar Micul An Nou ar fi deci o ceremonie în care se urează în mod special bunvenit lui灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn.
Oamenii încep a face curăţenia casei ca pregătire pentru Sărbătoarea primăverii încă din a opta zi a ultimei luni aşa cum arătam în prezentarea precedentă. Această mare curăţenie/ numită şi curăţirea casei ori desprăfuirea se încheie la Micul An Nou. Se face efectiv mare curăţenie, cu gândul că se înlătură nenorocul şi se aduce norocul, respectiv ceea ce e vechi este purtător de ghinion, în timp ce noul aduce norocul. Se face o curăţenie atentă, astfel ca totul să strălucească. La Pekin de pildă, cea de- a 24- a zi din calendarul lunar este „ Ziua curăţeniei” . În fiecare an la această dată gospodinele acoperă cu huse paturile şi mobila, iar ele îşi acoperă capul. După care pereţii sunt periaţi cu mături, apoi se curăţă mesele şi podeaua şi se continuă până la a face o curăţenie desăvârşită, ce va aduce casei şi implicit familiei o nouă înfăţişare. Astfel, familia este pregătită să întâmpine Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou chinezesc, prima mare sărbătoare din an şi de fapt cea mai mare dintre sărbători.