( traducere din limba franceză,
articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
După doi ani de înaintări militare
agresive pentru vecinii săi, în Marea Chinei ca şi în sudul Tibetului, China
surprinde lumea prin crearea unei acalmii. Această cotitură, Xi Jinping o
formulează în cadrul unei Conferinţe Centrale asupra Diplomaţiei ( 28/11) :
" trebuie să avem prezente în minte riscurile şi să dezamorsăm
potenţialele crize, pentru a le transforma în şanse de creştere ale ţării.
"
Această părere este comentată ( 2/12) de Xue Li ( cercetător la CASS) : " este timpul să înţelegem să nu mai fim neîncrezători în alianţe cu venicii noştri" . Neputând să înfrunte o flotă chineză superioară lor, adunate împreună, aceste ţări nu au altă alternativă la faptul de a " coopera mai degrabă decât a înfrunta" . Acest lucru i- a permis lui Xi să- l întâlnească la Conferinţa la nivel înalt a APEC pe rimul ministru nipon Shinzo Abe după doi ani de pauză şi să încheie un puternic acord cu Barack Obama.
Această părere este comentată ( 2/12) de Xue Li ( cercetător la CASS) : " este timpul să înţelegem să nu mai fim neîncrezători în alianţe cu venicii noştri" . Neputând să înfrunte o flotă chineză superioară lor, adunate împreună, aceste ţări nu au altă alternativă la faptul de a " coopera mai degrabă decât a înfrunta" . Acest lucru i- a permis lui Xi să- l întâlnească la Conferinţa la nivel înalt a APEC pe rimul ministru nipon Shinzo Abe după doi ani de pauză şi să încheie un puternic acord cu Barack Obama.
Această conefrinţă a condus la
constatarea existenţei altei importante devieri: Din 1949 China nu s- a abătut
de la o ideologie de " non- aliniere" , vizând să facă din aceasta
farul anti- hegemine al Lumii a treia. La conferinţă acest principiu a rămas în
vigoare, dar nuanţat pentru prima dată prin voinţa lui Xi de a " întări o
reţea mondială de parteneriate" .
" Aliaţi" sau "
parteneri" ? Diferenţa constă în refuuzl Chinei de a alege un bloc cu care
să colaboteze în exclusivitate. Dacă ar fi făcut acest lucru, conform lui Jin
Canrong de la Universitatea Poporului din Pekin, acest fapt ar fi " lezat
tipul de relaţii ... pe care China încearcă să le promoveze" . Însă totul
are un preţ. A deschide parteneriate cu o mână de puteri rivale, înseamnă să se
oblige la o mare distanţare ideologică. Pang Zhongying, de la aceeaşi
universitate, observă că " China are nevoie de aliaţi, însă pentru moment
nu- i poate desemna". Astfel, o mină chineză de cupru din Afganistan este
protejată de US Army al commando- urilor integriste, ceea ce APL nu face în
afara graniţelor. Însă, US Army îşi face bagajele să plece, iar protecţia va
dispărea. Ar fi putut rămâne, dacă China şi Statele Unite ar fi fost legate
printr- un tratat de apărare. De aceea abandonarea non- alinierii chineze pare
ineluctabilă.
În politica externă nimic nu se
schimbă în ce priveşte obiectivele pe termen lung. În ultimele 12 luni,
împotriva avizului vecinilor şi Statelor Unite, Pekinul a izolat 4 atoli ai
insulelor Sprateyls ( Marea Chinei de Sud) , inclusiv o pistă de aterizare de
3000 de km. Pekinul militarizează flota sa de pază de coastă, alcătuită până în
2013 din diverse corpuri maritime civile. Rezultatul la vecini este inevitabil:
o apropiere accelerată între Vietnam, Filipine, respectiv Japonia şi India sub
umbrela SUA. Pare deci improbabil ca China să poată susţine deschis cele două
obiective ale sale de " soft- power" de imagine şi extindere militară
faţă de vecini. La această dată, ea pare sigură că aceştia din urmă vor putea
accepta pierderea patrimoniului lor maritim în schimbul unor investiţii şi a
creşterii ... Dar această percepţie a lucrurilor ar putea fi departe de
realitate: integrarea unor ţări asiatice într- un spaţiu economic chinez
comportă riscuri în ce priveşte suveranitatea lor naţională şi fix acest lucru
tocmai a fost afirmat de electorii din Taiwan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentaţi AICI
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.