Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)

1. Anul Nou chinezesc începe în 2015 pe data de 19 februarie.

2. Anul 2015 se află sub semnul Caprei/ Oii de Lemn. Tot ani ai Caprei/ Oii au mai fost anii: 2003, 1991, 1979, 1967 etc. Aţi observat bine: se repetă la fiecare 12 ani.

3. Personalităţi născute în Anul Caprei/ Oii: Pamela Anderson, Isaac Asimov, Alexander Graham Bell, lordul Byron, Leslie Caron, Coco Chanel, Kurt Cobain, Nat King Cole, Kevin Costner, Louis Daguerre, Catherine Deneuve, Charles Dickens, Sir Arthur Conan Doyle, Daphné du Maurier, Thomas E. Edison, Douglas Fairbanks, Jamie Foxx, Bill Gates, Mel Gibson, Whoopi Goldberg, Mihail Gorbaciov, George Harrison, Billy Idol, Julio Iglesias, Mick Jagger, Jennifer Love Hewitt, Nicole Kidman, Franz Liszt, Michelangelo, Mussolini, Robert de Niro, Sinead O’ Connor,  Laurence Olivier, Pink, Eva Peron, Marcel Proust, Julia Roberts, Anna Nicole Smith, Mark Twain, Rudolph Valentino, Vangelis, John Wayne, Bruce Willis, Paul Young.

4. Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic, Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt Nguyên Dán) .

5. La aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam, Singapore, în unele zone în Thailanda.

6. Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă după solstiţiul de iarnă) şi poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.

7. Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.

8. În anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în prima zi a primei luni din calendarul lunar.

9. Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.

10. Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de migraţie, chunyun 春运。În 2014 de pildă, cu această ocazie în China numai, au fost efectuate 266 de milioane de călătorii cu trenul.

11. Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul ( pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare sunt anuţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci) pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.

12. Ce fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV, un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.

13. Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul, care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.

14. Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.

15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan, Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră, Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi Occident.

16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul. De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.

17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.

18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de- a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare: aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a şaptea zi a  anului e ziua tuturor oamenilor.

19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care îi au.

20. După ce prima zi a anului se petrece în familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.

21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă: aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.

22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii, chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.

23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.

24. Cum calendarul lunar a fost început în anul 2698 î. Ch. , anul 2015 după acest calendar este în cultura chineză anul 4713.

25. Principalul cadou care se oferă de Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în cadrul familiei lărgite.

26. Cum China este o ţară a legendelor, există şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.

27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a se pune la uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti) reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.

28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 , adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.

29. Florile sunt şi ele foarte prezente în decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul, kumquatul ( n- am găsit alt termen! ) şi narcisa prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.

30. Dintre decoraţiunile din această perioadă, sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cvinte: „ Soseşte fericirea! ”.