Vești din China: Macron în China, o vizită simbolică

(N-am avut când să mă mai ocup de aceste articole, dar voi recupera. Așa ne mai și aducem aminte ce-a mai fost ... Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 12 ianuarie  2018)

Încărcată de simboluri, prima vizită de stat în China a lui Emmanuel Macron ( 8-10 ianuarie 2018, la Xi’an și apoi la Pekin) s-ar fi soldat cu un bilanț pozitiv, aproape călduros. Tânărul șef de stat a făcut și promisiunea de a reveni în fiecare an. Video-ul cu Macron repetând în culise versiunea chineză a sloganului său „ Make our planet great again” (让地球再次伟大) a făcut înconjurul internetului. Aceste eforturi ale tânărului și „ romanticului” președinte străin de a se adresa publicului chinez în propria limbă, au fost foarte apreciate.

            Pe scena diplomatică el a venit cu o noutate oferindu-i lui Xi Jinping un cal din Garda Republicană, corp de elită al armatei franceze. O revanșă legitimă: Xi Jinping, doi ani mai devreme a încredințat Franței un cuplu de urși panda, instalați la grădina zoologică din Beauval, și care între timp a conceput un urmaș a cărui nașă este Brigitte Macron. Prin calul pur sânge oferit Macron a vrut „ să se vadă în acest schimb de animale voința noastră plină de răbdare de a munci în interesul țărilor noastre”. Dar de altfel, acest frumos animal de călărit făcea aluzie la numele președintelui – 马克龙 (Mǎkèlóng) , „ calul include dragonul” . Această transliterație de nume, datorată fără îndoială întâmplării, are un sens atât simbolic cât și politic.

Macron, ( ca întreaga Uniune Europeană, Statele Unite și restul comunității internaționale) solicită de la partenerul chinez un efort de reciprocitate ( „ de cooperare echilibrată” ) . Macron și ministrul său Bruno Le Maire îl previn pe Xi cu privire la efortul în curs de a fi împiedicate în Franța „ investițiile prădătoare” chineze. Macron susține sus și tare și tot repetă că orice drum al mătăsii spre Europa ( în cadrul marelui proiect chinez „ o centură, un drum” sau BRI) trebuie să fie circulat în ambele sensuri, împărțindu-se piețele și profiturile: „ un tren de marfă care sosește plin, trebuie să se întoarcă tot plin” exclama el, făcând aluzie la linia Wuhan- Lyon.

            O altă referință simbolică, Macron a remarcat că Xi, ca și el, are un mandat de cinci ani cu aceleași date: 2017-2022. De aici el a dedus că cele două echipe guvernamentale ar putea exploata acești cinci ani pentru a lucra împreună pentru a rezolva ori dezamorsa marile crize mondiale: să întărească acțiunile împotriva dereglării climatice, să prevină terorismul internațional, să încurajeze reglementarea crizelor siriană și nord-coreeană. Macron a propus întărirea cooperării franco-chineze în numele a trei atuuri ale hexagonului, care constituie priorități ale mandatului său de cinci ani: domeniul IT, decarbonizarea industrială și a orașelor, piață financiară mondială la Paris – în curs de întărire, prin recuperarea serviciilor de tutelă financiară europeană pe care Londra se vede forțată să le abandoneze din cauza Brexit. În fapt, Franța se prezintă în fața lumii cu o nouă forță de atracție și fără egal, față de un Regat Unit slăbit prin ieșirea sa din Uniunea Europeană, o Germanie căreia i-au trebuit aproape patru luni ca să se doteze cu un guvern, și niște State Unite umilite și jenate sub președintele lor Trump. Din punctul chinezesc de vedere, Franța lui Macron este singura speranță de relansare pentru Uniunea Europeană și de susținere a multilateralismului – este un bun punct de plecare!

            Din fericire, întrucât celelalte fructe ale vizitei sunt moderate. Niciun cuvânt despre drepturile omului – Macron respinge „ diplomația prin geamul ghișeului” ; despre Coreea de Nord, foarte puține lucruri; reciprocitate la cerere dar fără retur ... Fiindcă o astfel de exigență nu poate fi satisfăcută decât dacă ea este formulată de o Uniuna Europeană unită și puternică; cât despre recolta de contracte, numărul e cunoscut ( 40 de contracte!) , dar cifra rămâne modestă. Când a sosit la Pekin, echipa lui Macron știa că așa va fi. Așa se explică și îmbrăcămintea simbolică și estetică a vizitei: permite să fie plăcută ambelor părți și, în același timp, să fie uitată diferența de talie dintre parteneri!  

Târguri de carte: Frankfurt 2017

Frankfurt Book Fair 2017 este cel mai mare targ de carte din lume și reprezinta cel mai important eveniment din industria mondiala a cartii si a drepturilor de autor. Târgul a fost deschis publicului între 11 și 15 octombrie 2017

Mai jos sunt două articole despre târg.

Târgul de Carte de la Frankfurt, avanpremieră pentru Leipzig 2018

11 Octombrie 2017, pe site: wwww.cultura.ro: 

Ministerul Culturii și Identității Naționale asigură participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de acest gen din lume, care se desfășoară în perioada 11-15 octombrie 2017.

La Frankfurt va fi prezent și Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale. Acesta va participa atât la evenimentele organizate la standul României, cât și la o reuniune informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, organizată în marja Târgului de Ministrul Culturii din Republica Franceză, doamna Françoise Nyssen, și Comisarul Guvernului Federal pentru Cultură și Media al Republicii Federale Germania, doamna Monika Grütters. Tema reuniunii o reprezintă ”Revigorarea Europei prin Cultură”.

Pentru România, Târgul de Carte de la Frankfurt reprezintă o avanpremieră pentru cel de la Leipzig de anul viitor, la care țara noastră va avea, din nou, după 20 de ani, statutul de țară invitată de onoare. De altfel, Oliver Zille, directorul Târgului de la Leipzig, va participa la o conferință de presă ce va avea loc vineri, 13 octombrie, în cadrul căreia va fi prezentat programul evenimentelor de la Leipziger Buchmesse 2018.

”În lumea editorială se spune că ”dacă vii la Târgul de la Frankfurt, atunci exiști!”. Dar România nu participă la acest târg, cel mai mare din lume, doar pentru a demonstra că există, ci pentru a arăta lumii că literatura sa rămâne la un nivel înalt. Anul viitor, în martie, România va fi Țară invitată de onoare a Târgului de Carte de la Leipzig și vom avea un amplu program de evenimente. După exact 20 de ani, este o onoare să putem reveni în lumina reflectoarelor la Leipzig”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.

Programul evenimentelor: 

Miercuri, 11 octombrie

Deschiderea standului național. 

Vineri, 13 octombrie

15.00 – 16.00

Avanpremiera traducerii volumului de poezie Lecția de anatomie (editura Pop Verlag)

Participă: E.S. domnul Emil Hurezeanu, Georg Aescht (traducător), Traian Pop (editor).

Organizatori: Pop Verlag, Ministerul Culturii și Identității Naționale 

17.00

Conferință de presă, urmată de un cocktail la standul României, pentru a prezenta programul evenimentelor la Târgul de Carte de la Leipzig, ediția 2018.

Invitați: E.S. domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, Mirel Taloș, vicepreședinte ICR, Oliver Zille, directorul Târgului de Carte de la Leipzig.

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

Sâmbătă, 14 octombrie

10.00 – 12.00

MATRIX – Întâlnire literară internațională cu autori din Germania, Turcia, Georgia și România. Participă: Denisa Comănescu, Kira Mantsu, Gerhardt Csejka, Jan Cornelius și Katharina Kilzer

Organizator: Pop Verlag 

12.00 – 13.00

Lansare de carte: Fantoma din moară de Doina Ruști (Klak Verlag 2017). Participanți: Doina Ruști, Jörg Becken (directorul Klak Verlag), Jan Cornelius (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

13.00 - 15.00

Întâlnire literară Germano-Georgiano-Română. Autori, texte și cărti din România, apărute sau în curs de apariție in editura Pop, în dialog cu autorii, textele și cărțile apărute sau în curs de apariție ale colegilor germani, la aceeași editură. Participă autorii: Christian Schenk, Uli Rothfuss, Ursula Teicher Maier, Traian Pop Traian, Adriana Carcu, Horst Samson și Irma Schiolaschwilli.

Antologie de poezie română: George Bacovia, într-o nouă traducere. Lectură și discuție cu traducătorul Cristian Schenk și cu editorul Traian Pop.

Organizator:  Pop Verlag 

15.00 – 16.00

Există o piaţă de export pentru literatura română?

Masă rotundă pe tema antologiilor de literatura română ce urmează să apară în limba germană până la Târgul de Carte de la Leipzig 2018, când România va avea statutul de țară invitată de onoare.

Participanți:  Daniela Duca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Radu Vancu, Thomas Geiger (editor), Thorsten Arendt (editor), Traian Pop (editor), Georg Aescht (traducător), Ernest Wichner (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

16.00 – 17.00

Lansarea volumului bilingv româno-german Mosaik/Mozaic, aparținând autoarei germane de origine română Liane Focșa, publicat la editura Vremea. Apărută în frumoase condiții grafice la editura Vremea, cartea este o culegere de proze scurte, inspirate din experiența de viață și călătoriile autoarei.

Participanți: Liane Focșa (autor), Silvia Colfescu (editor), Jan Cornelius (moderator, traducător).

Organizator: Editura Vremea

http://www.cultura.ro/targul-de-carte-de-la-frankfurt-avanpremiera-pentru-leipzig-2018

articol publicat pe site-ul RFI România în 10 octombrie 2017, autor: Matei Vișniec 

Tîrgul de carte de la Frankfurt inaugurat de Emmanuel Macron şi de Angela Merkel – cultura celebrată ca liant al Europei

Emmanuel Macron şi Angela Merkel inaugurează în seara aceasta, împreună, o nouă ediţie a Tîrgului de carte de la Frankfurt. Seful statului francez şi cancelara germană vor să transmită un nou mesaj în direcţia europenilor prin acest gest, într-un moment cînd se pune problema refondării Europei. Mesajul lor este însă şi unul cultural, ba chiar filozofic: ei mai vor să spună că literatura, cultura, cunoaşterea sunt un liant al Europei şi al europenilor.

Impreună cu Emmanuel Macron s-au mai deplasat la Frankfurt cîţiva responsabili francezi, printre ei ministra culturii Françoise Nyssen, precum şi în jur de 200 de scriitori, eseişti, oameni de litere şi de spirit francezi. Într-un loc prestigios, pentru că tîrgul de carte de la Frankfurt este cel mai mare din lume, Franţa "străluceşte" în aceste zile prin ceea ce are ea probabil cel mai preţios: cultura. Seful statului a profitat însă de ocazie şi pentru a-şi expune din nou ideile în privinţa Europei.

El a declarat deja cu alte ocazii că vede în cultură, precum şi în cunoaştere, elementele care “cimenteză cel mai puternic Uniunea Europeană". Printre altele, Emmanuel Macron doreşte extinderea programului de schimburi universitare Erasmus, astfel încît artiştii să aibă acces la el.

Seful statului francez nu-şi ascunde nici ambiţia de a promova mai intens limba franceză pe plan internaţional. In prezent, ea este vorbită de 275 de milioane de persoane. Dar în 2050, spun experţii, ea va fi vorbită de 700 de milioane de persoane, majoritatea în Africa. Ceea ce înseamnă un potenţial cultural uriaş, şi de altfel unii dintre scriitorii care l-au însoţit pe Emmanuel Macron la Frankfurt sunt originari din Magreb, din Africa sub-sahariană, din Orientul Apropiat.

Literatura scrisă în limba franceză este un domeniul care se îmbogăţeşte de fapt constant prin contribuţia scriitorilor francofoni. Ei aduc cuvinte noi, inflexiuni noi, un foarte original demers stilistic şi poetic. Nu este lipsită de semnificaţie imaginea literaturii franceze ca un fluviu în care se revarsă enorm de multe rîuri, pentru a-şi continua apoi drumul în aceeaşi direcţie…

In Germania cele mai multe traduceri se fac, bineînţeles, din engleză, ca mai peste tot în Europa şi chiar în lume. Dar a doua limbă din care se traduce masiv este franceza.

In Franţa, după engleză şi spaniolă, germana si situează pe locul al treilea ca limbă din care se fac traduceri.

Numeroşi scriitori francezi sunt celebri în Germania, practic la fel de citiţi şi cunoscuţi ca în Franţa. Michel Houellebecq, Anna Gavalda, Amélie Nothomb, Emmanuel Carrère, iată doar cîteva nume. In jur de 300 de titluri franceze sunt traduse anual şi publicate în Germania, care admiră "vitalitatea" literaturii francofone.

Cotidianul Le Monde le dă cuvîntul, într-un supliment special, unor editori germani care explică de ce sunt atît de interesaţi de romanele franceze. Un motiv ar fi "radicalitatea" lor, faptul că scriitorii francezi abordează fără a fi timoraţi domeniul social. Cel mai radical dintre "radicali", este, fără îndoială, Michel Houellebecq. De altfel cel mai recent roman al său, "Supunerea", în care imaginează venirea la putere a unui regim islamist în Franţa, a avut un succes enorm în Germania. Editorul german al lui Jean Echnoz spune că acesta are un spirit ludic mai greu de găsit în peisajul literar german. 

Intre cele două ţări, Franţa şi Germania, au existat întotdeauna multe rivalităţi, şi de altfel întreaga Europă a avut mult de suferit de pe urma acestei concurenţe. In acelaşi timp ele s-au influenţat cultural şi au dialogat prin creaţie, stimulîndu-se de fapt reciproc.

Le Monde citează un alt editor german care spune că în subconştientul colectiv al poporului său franceza rămîne prin excelenţă limba culturii. Ceea ce, trebuie recunoscut, resimt şi alte popoare, în mod conştient sau inconştient.

http://www.rfi.ro/special-paris-98406-tirgul-de-carte-de-la-frankfurt-inaugurat-de-emmanuel-macron-si-de-angela-merkel

Gao Xingjian la FILIT de la Iași 2017

     Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) de la Iași e un eveniment care s-a desfășurat anul acesta între 04 și 08 octombrie. Redau mai jos articolul scris de Răzvan Chiruță și apărut în România Liberă din 05 octombrie 2017. Cred că prinde bine mai ales tinerilor sinologi români să știe câte ceva despre acest autor.

Scriitorul Gao Xingjian, laureat al premiului Nobel, la FILIT: Din literatură română, îl cunosc pe Eugen Ionesco. L-am tradus în chineză pe ascuns

"E prima dată când vin în România, nu cunoșteam Iașul. Sunt fascinat de entuziasmul pentru cultură de aici, de ambianța culturală din acest oraș. Asta mă încurajează", cu aceste cuvinte simple, spuse aproape cu timiditate, în franceză, a vorbit scriitorul Gao Xingjian, la conferința de presă pe care a susținut-o în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) de la Iași. Apoi, autorul care a primit premiul Nobel pentru Literatură în 2000 a așteptat intrebările celor prezenți.

Un eseu rezumat

La întrebarea clasică pentru conferințele de la noi cu invitați din străinătate -"Ce știți despre literatură romană"- Gao Xingjian a dezvăluit un lucru interesant, confirmând vorba jurnalistului universal că singura întrebare proastă e cea care nu e pusă. "Din literatură română, îl cunosc pe Eugen Ionesco, încă din vremea revoluției culturale, când era interzis. Am reușit să îl traduc în chineză atunci, pe ascuns, fără să sper că va fi publicată vreodată traducerea. Ionesco a fost un inventator de limbă, de limbă franceză chiar. În plus, nu există un chinez care să se regăsească în tiparele lui. Așa că a trebuit să inventez un personaj care să sune chinez, am inventat o limbă chineză. Cred că am reușit", a povestit scriitorul. Demersul pornit fără speranță inițială a dat roade, în cele din urmă, și Ionesco a ajuns pe piața chinezească, căci traducerea a fost mai târziu publicată.

La rândul său, Gao Xingjian a fost tradus chiar anul acesta în română cu volumele "O undiță pentru bunicul meu" (Polirom, 2017) și "Literatură și libertate" (Editură muzeelor literare, 2017) "Ultimul volum de eseuri este un rezumat al activității mele", a precizat scriitorul. Acesta crede că trebuie să ieșim din ideologia secolului al XX-lea, care e depășită. "A devenit o dogmă, precum comunismul, inclusiv noțiunea de modernitate. Ce înseamnă acest concept, de fapt? Modernitatea i-a motivat la începutul secolului trecut pe oameni să progreseze. Dar acum se face prea mult caz de ea, e doar o noțiune de marketing. Trebuie ieșit din această dogmă" , a menționat autorul de Nobel.

Umorul e necesar

Acesta s-a declarat împotrivă granițelor. "În epoca mondializării, nu e nevoie de această îngustare a câmpului unei creații autentice. Mintea umană nu cunoaște granițe. Condiția umană depășește frontierele. De aceea, eu consider că identitate națională limitează literatura. Arta trece dincolo de politicile imediatului", a precizat Gao Xingjian.

Întrebat, pe un ton serios, cât de important e umorul pentru succesul în literatură, scriitorul a răspuns fără să zâmbească: "Umorul e necesar ființelor umane și e un semn de inteligență, e o privire sinceră asupra omului. Nu e o judecată politică, bună sau rea. E una estetică, cu privire spre ființele umane. Chiar și umorul negru e necesar, mai ales în perioade înfiorătoare".

 Probleme și marele premiu

 Gao Xingjian este pictor, cineast, dramaturg, romancier și poet. A trăit în China între 1940 și 1987. La începutul anilor ’80, dramaturgia lui a fost considerată în China prima încercare de teatru modernist, având numeroare probleme din partea autoritătilor comuniste, potrivit portalului filit-iași.ro. 

 A părăsit China și s-a mutat în Franța în 1987, hotărând să nu se mai intoarcă vreodată, după evenimentele din Piață Tiananmen. Publicarea în limbă franceză a romanului "Muntele sufletului" ("La montagne de l’ame") i-a adus faimă internatională. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 2000, tradus în zeci de limbi, autorul continuă să creeze pictură sau poezie, operă și teatru.

http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/scriitorul-gao-xingjian--laureat-al-premiului-nobel--la-filit--din-literatura-romana--il-cunosc-pe-eugen-ionesco--l-am-tradus-in-chineza-pe-ascuns--472288

Fragmente din opere ale autorului găsiți aici:

http://chinesestudies.tripod.com/romanian_pages.html

După câte știu eu, la noi s-a achiziționat cartea "Muntele sufletului" ("La montagne de l’ame") pentru traducere, dar din motive neștiute nu a apărut niciodată sau nu s-a difuzat. 

Vești din China: China, meteor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 02 septembrie 2017. )

      De 10 ani, „ big data” interpretează comportamentele umane și prezic evoluțiile probabile în societățile noastre. În China, două studii, din 2010 și 2017, realizate de echipa lui Homi Kharas, director adjunct al prestigioasei Brookings Institution, propune un stop cadru asupra acestei țări și a comparației China- restul lumii. Rezultatele au fost compilate pornind de la datetele demografice, dar și de la buletinele de salariu, venituri și nivel de consum în ultimii ani în toate marile orașe chinezești.   

Rezumându-i teza, cohorta de 160 de milioane de chinezi cu venituri medii ( între 16.000$ și 160.000$/an) în 2009, este în curs de a exploda pentru a atinge 850 de milioane în 2030. Reprezentau 12% din populație, vor fi 73%. În acest stadiu sărăcia va fi fost atunci eradicată demult! Cei 17 ani care ne despart de această fază traduc o tranziție de șase ori mai rapidă decât cea înregistrată în timpul revoluțiilor industriale precedente, din Regatul Unit în sec XIX, din SUA în anii '20, din Japonia în anii '50.  

     Comparat cu celelalte continente, avansul chinezesc are motive să surprindă. În 2030, Europa cu ale sale 550 de milioane de locuitori, nu va adăuga dintre aceștia clasei mijlocii decât 16 milioane, iar Statele Unite vor vedea cum chiar se topește a lor, cu același număr. Pe aceste continente mature, pauperizarea va sta la pândă, complice cu emergența unui pumn de miliardari, în timp ce burghezia se va afla blocată în „ capcana venitului mediu” , zdrobită de impozitele necesare pentru susținerea grupurilor sociale vulnerabile. De altfel, între 2010, 2020, și 2030, cele trei „ mari” țări europene, Germania, Regatul Unit și Franța, coboară sau dispar din lista primelor zece națiuni consumatoare.

     În acest timp, decolarea chineză se accelerează: în 2010, Kharas prevedea până în 2030 o piață internă chineză de 10.000 miliarde de $, respectiv 18% din piața mondială. Dar astăzi, el crede că poate să-i prezică un consum de 14.300 miliarde de $, respectiv 22% din piața mondială. La acea dată, populația chineză reprezentând și ea 22% din cea mondială, va consuma partea „ cuvenită” din produsul mondial brut.

     O privire asupra altor continente este de asemenea instructivă. India decepționează, făcând mai puțin bine decât așteptat. În 2010, Kharas îi atribuia pentru 2030 un consum de 12.800 de miliarde de $, respectiv 23% din cel mondial. În 2017 revizuiește cifra pentru 2030 la 10.700 miliarde de $, respectiv 17%. Statele Unite, foarte stabile în 2010 și 2030, vor consuma 4.000 de miliarde de $, 7% din consumul mondial. Europa, care consuma 10.900 de miliarde de $ în 2015, își va vedea ameliorat scorul pentru 2030, la 12.500 miliarde de $. Dar la scară mondială, acest volum înseamnă în realitate un declin manifest. Cei 31% din consumul mondial din 2015 se vor fi redus la 20% în 2030.

     Concluzia tuturor acestor previziuni este fără de apel: China ajunge, cu viteza fulgerului, prima putere mondială - economică, respectiv militară, financiară, comercială, tehnologică și altele. Iar ea se pregătește pentru asta. În ciuda aparențelor ori a problemelor de ego naționale pentru puterile „ descendente” , Europa, America, Australia sau Japonia, noua distribuire a cărților de joc înseamnă orice altceva dar nu ceva rău. Departe de a se replia asupra ei însăși ca Statele Unite ale lui Trump, China uriașă și solvabilă se întoarce către lume pentru a-și afla aici completarea necesară în educație, sănătate, timp liber, libertăți. O va face tot mai mult, chiar dacă va investi în industriile, serviciile și agriculturile din străinătate, la un nivel necunoscut în trecut. 

     Acesta este un mod de a spune că lumea nu va avea de ales decât să lucreze cu China, în spiritul lui Spinoza, „ non flere, non indignari, sed inteligere” - să nu se plângă, nici indigneze, ci să înțeleagă.