Veşti din China: Zona de liber schimb Tianjin lansează un tren de marfă China- Europa

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 21 noiembrie 2016. )

          Luni dimineaţă, deci ieri, 21 noiembrie 2016, un marfar a plecat din zona economică pilot a oraşului de coastă Tianjin, din Nordul Chinei. Este încărcat cu 104 containere cu materiale de construcţie şi va ajunge la Minsk, capitala Bielorusiei în jur de 04 decembrie.
          Trenul va ieşi din China prin vama Erlianhaote din provincia Mongolia Interioară şi se va îndrepta spre parcul industrial sino- bielorus din Minsk, conform celor comunicate de Comitetul de administraţie al Zonei portuare Dongjiang din Tianjin. La întoarcere, va transporta mărfuri spre China, printre care produse din lemn din Bielorusia şi ţările vecine acesteia.
          Marfarul Tianjin- Minsk va transporta 30.000 de tone de produse pe parcursul celor 20 de curse pe care le va efectua pe an.
          Prin punerea în circulaţie a acestui tren de marfă între China şi Europa, Zona portuară Dongjiang va avea un rol important, fiindcă leagă Drumul maritim al mătăsii din sec 21 cu Centura economică a Drumului mătăsii.
          Acest servici de transport de marfă ar trebui să fie extins pe viitor spre mai multe oraşe europene.

Veşti din China: Pekinul vede Europa în roz

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 iunie 2015. )

În prag de vară, Pekinul se uită către vest, spre Europa, pe care o consideră agent de stabilitate al acestui continent, asemenea unei chile de navă, dar şi un model ideal pentru viitor. Philippe, regele belgienilor, împreună cu suita sa de oameni de afaceri, aflat în vizită de stat ( 20- 27 iunie) la Pekin şi alte patru oraşe chinezeşti, a finalizat cu gazdele proiectul unui incubator de afaceri la Louvain la Neuve, 200 de milioane de euro investiţii, pentru a găzdui IMM- uri sino- belgiene cu profil bio- , nano- şi alte tehnologii de vârf. În 29 iunie, ziua lansării AIIB ( Banca Asiatică de Investiţii şi Infrastructură, 100 miliarde $ capital, din care 30% chinez, 57 de ţări fondatoare) , Primul Ministru Li Keqiang va fi la Bruxelles la Conferinţa la nivel înalt Europa- China, iar seara va pleca spre Paris. Primit ca quasi- şef de stat, numărul 2 chinez va vizita, la cererea sa, mai multe situri artistice precum atelierul Rodin ( Meudon) , Arenele din Arles, muzeul MuCEM la Marsilia ( spaţiu futurist al civilizaţiilor Europei) . Această alegere de a arunca o privire foarte personală asupra unei Franţe " romantice" subliniază ambianţa destinsă şi plină de încredere dintre cele două ţări. Li ar trebui să fie primit de Preşedintele Hollande, Primul Ministru Manuel Valls, dar şi de alţi miniştri şi de preşedinţii parlamentului şi senatului. Se aşteaptă de asemenea o recoltă bogată de nu mai puţin de 40 de acorduri. Se acordă prioritate conferinţei mondiale asupra climatului, COP-21, de la sfârşitul lui noiembrie- Parisul şi Pekinul sperând să ajute această adunare mondială în a da naştere unei politici care să oblige la reduceri concertate a emisiilor de gaz cu efect de seră, în special prin antrenarea în aceasta a unor naţiuni încă ezitante precum India. F. Hollande trebuie de altfel să se întoarcă la Pekin în toamnă, pentru ultime consultări. Li Keqiang îşi va vinde şi strategia sa " Drumurile mătăsii" : vizitând Marsilia, sediul celui dintâi armator al Franţei, CMA- CGM, apoi semnând cu Franţa un cod de bună conduită în exportul său către Africa şi Asia a supracapacităţilor sale industriale. Printre acordurile aşteptate figurează o ambiţioasă cooperare nucleară integrală, ce va permite - poate- viitoare exporturi comune de centrale; vize de 5 ani pentru industriaşi şi turişti, vize pentru 1000 de stagiari francezi şi chinezi; şi un plan de finanţare al băncilor chineze către IMM- urile care se exportă dintr- o ţară în cealaltă. Se caută de asemenea o alianţă cu piaţa de gros din Rungis, aceasta fiind cea mai importantă din lume. Două proiecte ajunse la maturitate dar care poate că nu se vor semna în cursul acestei vizite: - deschiderea la Tianjin a unei linii de finisare pentru avionul A330 ( corolarul unei comenzi de 16 miliarde de $ la A330) ; - şi o convenţie de asigurări sociale, care să- i scutească pe expatriaţii ambelor părţi de cotizaţia la sistemul local. Nu încape îndoială că pe măsură ce China se afirmă, capacitatea şi setea sa de cooperare cu străinătatea se întăreşte. În special cu ţări ca Franţa sau Belgia, date fiind complementaritatea şi absenţa de rivalităţi cu ele, spre deosebire de alte ţări cu potenţialuri mai puternice precum SUA, Rusia sau India. În rest, nu se vor trece sub tăcere punctele de dezacord: " se abordează totul" declara ambasadorul în China, Dl. Gourdault- Montagne, " fără a lăsa nimic deoparte" . Va fi deci vorba despre drepturile omului - dar fără a fi citate nume ori liste de nume, ceea ce ar putea fi mai degrabă problema Uniunii Europene. Şi se va evoca mai ales arsenalul de legi represive ce se pregăteşte la Pekin, privind securitatea naţională, controlul ONG- urilor şi antiterorismul. Situaţie care va conduce la a pune întrebări asupra raţiunii de a exista a unor astfel de texte, cel puţin în relaţiile cu străinătatea!  

Veşti din China: Campanie antitrust- faţa medaliei

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)

Campania antitrust se exacerbează în ultimele luni. Primele victime, grupurile străine, încep să ceară socoteală, via două camere de Comerţ din China, AmCham ( SUA) şi EUCC ( UE) . Problema a constituit nucleul de atenţie al lucrărilor World Economic Forum ( WEF) de la Tianjin, între 10- 12/09.

În 2013, noul cabinet al lui Li Keqiang a vrut să acorde pieţei rolul decisiv şi să acţioneze cu asprime împotriva practicilor anticoncurenţiale. Însă de atunci, numeroasele sale atacuri împotriva grupurilor străine, le împing pe acestea din urmă să protesteze împotriva dsicriminării.

La WEF, Primul Ministru a vrut să liniştească: „ anchetele noastre antitrust sunt legale, transparente, echitabile. Numai 10% din cazuri vizează străinii” . Însă această cifră este infirmată de AmCham, care, printre răscumpărările de active blocate la MofCom, numără numai 7.6% de cazuri „ domestice” , celelalte toate implicând străini. O altă plângere evocă această ameninţare a NDRC faţă de multinaţionalele aflate în anchetă: să nu încerce să- şi trimită avocaţii, altfel li se va mări amenda.

Unele analize văd în această campanie un expedient protecţionist, în contextul recesiunii. Conform acestora, campania asigură statului mai multe avantaje:

1. Fără efort şi risc, o suită de anchete antitrust i- ar permite acestuia să spargă preţurile produselor de primă necesitate şi primă calitate, precum laptele maternizat pentru sugari. I- ar asigura astfel guvernului o recâştigare a popularităţii sale.

2. I- ar permite de asemenea să spargă şi imaginea puţin cam prea bună a grupurilor străine, surprinse acum că fraudează. Astfel ar fi incitat consumatorul de bază să reînceapă să  cumpere produse chinezeşti.

La WEF la Tianjin ( 09/9) Lu Wei, Ministrul internetului, l- a interpelat pe P. Jacobs, CEO al Qualcom ( SUA), grup aflat sub anchetă, care riscă o amendă de 1.2 miliarde de $ : «  Refuzăm ca o firmă să facă profit în China făcând rău Chinei ... Ar trebui să facem împreună profit” – aluzie la 24.8 miliarde de $ cifră de afaceri realizată de Qualcom în 2013, din care 49% pe pământ chinezesc.

Ca dovadă a bunei sale credinţe şi echităţii sale, Pekinul a dezvăluit săptămâna trecută cazul celor 13 asiguratori din Zhejiang, loviţi în urmă cu 10 luni pentru înţelegerea avută asupra preţurilor poliţelor lor ...

Însă iată că în acest dosar apare şi o voce discordantă şi la care nimeni nu se aştepta: Ma Yu, analist pe lângă MofCom, se opune - pe blogul său- campaniei antitrust, pe care o califică drept „ absurdă şi ridicolă” . E o mare greşelă să ataci industria automobilistică: preţurile manipulate şi slaba concurenţă internă nu este altceva decât reflectarea unei greşite organizări legislative, prin care statul a impus străinilor să funcţioneze în JV. Soluţia nu e o lovitură antitrust: ceea ce trebuie schimbat, este fundamentul, reglementările ...

Ma reproşează de asemenea campaniei că închide ochii în ce priveşte epicentrul cartelurilor: sectoare de stat precum băncile, companiile de telefoane ori electricitate, care iau cu neruşinare sute de milioane de la consumatori. Francheţea acestui expert chinez este semnalul că în China se schimbă ceva în ce priveşte mentalităţile, nu doar în modul de a vorbi!