Preşedintele Franţei, socialistul François Hollande, a cucerit simpatia alegătorilor promiţând că va majora impozitele pentru cei bogaţi pentru a finanţa economia ţării, iar guvernul său intenţionează să pună promisiunea în practică anul viitor, introducând un impozit de 75% pe partea din venit care depăşeşte un milion de euro pe an. Măsura nu este una punitivă, ci una patriotică, a explicat ministrul francez de finanţe Pierre Moscovici.
Bogaţilor le este dată oportunitatea de a "avea o contribuţie excepţională" la rezolvarea problemelor financiare ale ţării, a afirmat Moscovici într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde în care apără decizia guvernului de a majora impozitul pe averile mari.
Decizia guvernului, care va fi dezbătută de Parlament în septembrie, provoacă fiori milionarilor ţării.
"Primim multe telefoane de la cei care câştigă mult, în care suntem întrebaţi dacă nu cumva ar trebui să plece din Franţa. Chiar şi oameni tineri, dinamici, care câştigă 200.000 de euro, se întreabă dacă să rămână într-o ţară unde a face bani nu este considerat a fi ceva bun", a spus avocatul Vincent Grandil.
Taxele sunt în general ridicate în Franţa dintr-un singur motiv, acela că prin ele este finanţat unul dintre cele mai generoase sisteme de protecţie socială din Europa şi un aparat de stat foarte extins, notează The New York Times.
Din cauza cheltuielilor mari, Hollande este presat să reducă deficitul bugetar. El a promis că va coborî acest deficit de la 4,5% din PIB în prezent la 3% anul viitor pentru a respecta regulile zonei euro. Iar Franţa riscă mult majorând taxele peste nivelurile din statele învecinate.
Reculul supraimpozitării bogaţilor
David Cameron, premierul britanic, s-a oferit să "întindă covorul roşu" pentru bogaţii francezi care se autoexilează în Marea Britanie. Dar şi aici, unde averile mari sunt impozitate cu 45%, devin tot mai intense sentimentele contra bogaţilor. Chiar şi politicienii conservatori nu îndrăznesc să apere remuneraţiile bancherilor, scrie Financial Times.
În Franţa sunt puţine persoane cu venituri de peste un milion de euro, poate nu mai mulţi de 30.000 într-o ţară cu 65 de milioane de locuitori. Din acest motiv, câştigurile din taxa impusă bogaţilor ar putea contribui foarte puţin la cele 33 de miliarde de euro în venituri noi pe care guvernul vrea să le strângă anul viitor pentru a echilibra bugetul.
Efectele taxei ar putea fi exact contrare intenţiei Parisului. Multe companii studiază planuri de a muta executivii bine plătiţi în afara Franţei. Unii executivi sunt deja hotărâţi să plece în ţări precum Marea Britanie, Belgia, Elveţia şi SUA, luând astfel cu ei veniturile taxabile. De asemenea, mai multe companii amână investiţiile sau angajările în Franţa.
Dar Hollande şi-a descris planul de taxare ca fiind despre "justiţie" sau despre "trimiterea unui semnal, a unui mesaj de coeziune socială". Preşedintele nu ia însă în seamă că superbogaţii sunt mobili şi bine consiliaţi.
"Este o propunere ridicolă, dar este bună pentru noi. Este o pierdere uriaşă pentru Franţa, deoarece oamenii şi afacerile vor veni în Belgia şi vor crea locuri de muncă, vor cumpăra case şi îşi vor cheltui banii", a spus un manager al unei companii imobiliare belgiene.
Jumătate din familiile franceze câştigă mai puţin de 19.000 de euro pe an şi doar 10% dintre gospodării au venituri anuale de peste 60.000 de euro, potrivit datelor statistice oficiale. Planul fiscal aplicat în prezent în Franţa prevede un impozit de 14% pentru cei săraci şi de 30% pentru cei de la următorul nivel. Pentru persoanele cu venituri de peste 70.830 de euro impozitul este de 41%, dar legea prevede majorarea lui la 44%, modificarea fiind stabilită înainte ca Hollande să fie votat preşedinte.
Hollande este însă la capătul, cel extrem, al unui nou trend global, o mişcare internaţională care se opune bogaţilor şi influenţează politicile din Europa şi până în China şi SUA.
Obama vrea să atragă alegătorii săraci
În SUA, cea mai mare economie a lumii, preşedintele Barack Obama face campanie pentru a majora taxele pe averile "milionarilor şi miliardarilor". Creşterile sunt "caraghios" de mici în comparaţie cu cele din Franţa, notează FT. Obama vrea să ridice taxa pentru bogaţi de la 35% la 39,6%. Însă în retorica sa, preşedintele, care se pregăteşte pentru alegerile din noiembrie, l-a atacat pe principalul contracandidat, Mitt Romney, acuzându-l că vrea să-i ajute să evite taxele pe cei "1%", pe care-i şi reprezintă de fapt. Această tactică pare riscantă, deoarece americanii, în mod tradiţional, îi admiră pe bogaţi în loc să-i invidieze. Sondajele de opinie arată însă o altă tendinţă. Cu un scor de 65% contra a 33%, americanii vor taxe mai mari pentru cei care câştigă peste 250.000 de dolari.
În China, puterea îi vrea aproape pe bogaţi
Sensibilităţile care adâncesc prăpastia dintre bogaţi şi restul populaţiei nu se limitează doar la Occident. Stilul de viaţă al bogaţilor şi al celor care deţin puterea a devenit cea mai sensibilă şi periculoasă problemă din politica chineză. Pagina de internet a agenţiei de ştiri Bloomberg a fost închisă în China, aparent ca pedeapsă pentru un articol despre averea familiei lui Xi Jinping, viitorul preşedinte al Chinei.
Într-un incident petrecut în urmă cu câteva săptămâni, protestele contra poluării în oraşul Qindong au luat o întorsătură mai gravă când protestatarii au cerut să ştie ce firmă produce hainele cu care se îmbracă noul secretar local al partidului.
"Descoperind că era vorba de un brand italian scump, protestatarii l-au despuiat pur şi simplu pe oficial", relatează BBC.
Dacă trendul global capătă amploare, ar însemna sfârşitul unei ere a taxelor mici, a dereglementării şi a creşterii inegalităţilor sociale care a început la sfârşitul anilor '70, când în Vest la putere au ajuns premierul britanic Margaret Thatcher şi preşedintele american Ronald Reagan şi Deng Xiaoping în China. Thatcher a tăiat impozitul pe averile bogaţilor de la 83% la 40%, iar Reagan de la 70% la 28%. În China, Xiaoping a prins spiritul vremii remarcând că "a te îmbogăţi este glorios".