Ambasadori în dialog: China- Franţa, 50 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice

   Este incontestabil că Franţa şi China sunt în relaţii dintre cele mai bune. M- am întrebat o vreme care este secretul acestor relaţii. Răspunsul e destul de simplu. În 1949, după proclamarea la 1 octombrie a Republicii Populare Chineze, noul stat apărut se cuvenea a fi recunoscut oficial şi a fost recunoscut de celelalte state. Era pe atunci una dintre cele mai dure etape ale epocii Cortinei de fier, când lumea era împărţită în două blocuri ce păreau iremediabil separate. Aşa se face că vreme de mai bine de zece ani China nu a fost recunoscută de statele occidentale. La 27 ianuarie 1964 Franţa stabileşte cu China relaţii la rang de ambasadă, spre stupoarea Occidentului, care în mare parte şi protestează faţă de Franţa.

             Trăim vremuri … interesante nu doar prin crizele economice care se succedă, ci şi prin schimbările uneori surprinzătoare pentru noi care se produc la nivel mondial, dar care nu au început de ieri ori de acum zece ani. Mai jos prezint spicuiri dintr- o interesantă întâlnire a doi foşti ambasadori. Chiar dacă succint, dialogul este un regal. În plus, nu zilnic ai ocazia să asculţi vorbind între ei doi ambasadori, a două ţări ce au avut dintotdeauna un impact major asupra întregii lumi.

         Presa străină de azi relatează că amfiteatrul fostei universităţi franco- chineze din Pekin, care în perioada 1920- 1950 a format mulţi oameni de ştiinţă şi ingineri chinezi şi unde au fost rostite discursuri ale dr Sun Yat- sen ( primul preşedinte al Chinei) şi ale celebrului profesor Cai Yuanpei ( fost ministru al învăţământului, fost preşedinte al Universităţii Pekin, primul preşedinte al Academiei chineze de ştiinţe) ,

a găzduit recent un dialog între Wu Jianmin, fost ambasador al Chinei în Franţa şi Pierre Morel, fost ambasador al Franţei în China. În 1964 cei doi diplomaţi au fost primii ambasadori ai celor două ţări după o întrerupere a relaţiilor bilaterale de circa cincisprezece ani şi în mod incontestabil au adus o mare contribuţie la bunele relaţii sino- franceze.

Întâlnirea celor doi diplomaţi a fost organizată în cadrul numeroaselor manifestări ce se desfăşoară în acest an în China şi în Franţa cu ocazia aniversării a 50 de ani de relaţii diplomatice, iar aceştia au împărtăşit din experienţa lor în ce priveşte legăturile bilaterale.

               Aşadar, în 27 ianuarie 1964, China şi Franţa au stabilit relaţii diplomatice, publicând în acest sens un scurt comunicat la Pekin şi la Paris. Anunţul dat publicităţii a fost un şoc pentru lumea polarizată a epocii şi a fost calificat de media drept o „ explozie  nucleară” în diplomaţie.

                Atât Pierre Morel, pe atunci student la Institutul de Studii Politice din Paris, cât şi Wu Jianmin, care îşi începuse deja cariera diplomatică, au avut conştiinţa importanţei deosebit de mari a acestui eveniment pentru cele două ţări, dar şi pentru restul lumii. Ambii diplomaţi au lucrat timp îndelungat în cariera lor, nu doar din funcţia de ambasadori, pentru întărirea acestor relaţii.

              În afara dorinţei de emancipare a Chinei şi a Franţei într- o lume bipolară, această decizie de stabilire de relaţii între cele două ţări reflectă totodată şi clarviziunea generalului de Gaulle în ce priveşte emergenţa Chinei şi admiraţia sa pentru cultura acestei ţări, a explicat dl Wu.

                Conform spuselor dlui Morel, generalul de Gaulle, care dintotdeauna a acordat o mare importanţă statutului Chinei, studia de mult timp posibilitatea stabilirii de relaţii bilaterale. Statele Unite, după ce au luat act de acest anunţ, au convocat ambasadorul Franţei la Washington pentru a- i comunica puternica lor opoziţie. Ambasadorul francez a replicat că în zece ani partea americană va urma aceeaşi cale ca Franţa, a amintit dl Morel. Câţiva ani mai târziu, preşedintele Richard Nixon şi- a dat seama de necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor dintre ţara sa şi China. Iar atunci a avut convorbiri cu generalul de Gaulle înainte de a lua o hotărâre.

Ca orice cuplu, China şi Franţa au traversat momente dificile în cei 50 de ani ai relaţiilor lor. În 1992, vânzarea de arme franţuzeşti către Taiwan a antrenat o gravă deteriorare a legăturilor sino- franceze. Dl Wu Jianmin, pe atunci purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a criticat violent această decizie. Totodată însă, în cursul dialogului, a încercat să explice modul în care contextul internaţional de atunci motivase decizia Franţei. „ Într- adevăr, după 1989, numeroase ţări occidentale credeau că schimbările bruşte din Europa de est şi dezmembrarea Uniunii Sovietice, vor antrena o prăbuşire a Chinei. În februarie 1990 am vrut să invit la un dineu pe un înalt responsabil al Comisiei Comunităţii Europene pentru a- i face o prezentare a Chinei. Acesta mi- a răspuns că nu ştie dacă ţara mea va mai exista peste două- trei luni. Acest tip de punct de vedere a afectat cu siguranţă atitudinea Franţei” a adăugat el.

Dl Morel a adăugat că anul 1991 a fost un an de frustrare pentru partea franceză în relaţiile cu China. Anumite evenimente din China au suscitat în Franţa efectiv o vie emoţie, ce a antrenat o contracţie puternică a legăturilor bilaterale în special în domeniul economic, fără însă a cauza o îngheţare a relaţiilor. „ Unul dintre punctele importante este că viziunea noastră fundamentală asupra unităţii Chinei, care a constituit alegerea făcută de noi în 1964, a rămas neschimbată. ” a precizat el.

În ciuda diferendelor, China şi Franţa au ajuns să găsească o soluţie convenabilă prin dialog, ceea ce ilustrează maturitatea relaţiilor bilaterale, a subliniat Wu Jianmin.

În ianuarie 1994, cele două ţări au ieşit din această perioadă de reflux după publicarea unui comunicat comun. Trei ani mai târziu, cu ocazia vizitei oficiale a lui Jacques Chirac în China, cele două ţări au semnat o declaraţie comună vizând un parteneriat global, ceea ce a deschis o nouă fază în relaţiile dintre ele.

În 2001, chiar în timpul mandatului lui Wu Jianmin de ambasador în Franţa, Pekinul şi Parisul s- au aflat în concurenţă pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2008. Dl Wu a ţinut să împărtăşească o întâmplare survenită chiar înaintea anunţării rezultatului. „ În momentul reunirii Comitetului Olimpic la Moscova, Parisul pregătise o mare cantitate de şampanie pentru a celebra posibila sa victorie. Mă dusesem acolo, iar membrii delegaţiei franceze au fost miraţi să mă vadă. Le- am spus că m- am dus la invitaţia lor. Am adăugat că în caz de victorie a Parisului voi sărbători anunţul ce se va face împreună cu ei şi i- am invitat să sărbătorească nominalizarea Pekinului în cazul unei victorii a Chinei” a explicat el.

Această concurenţă nu constituie o amintire plăcută pentru dl Morel, care pe atunci era ambasador la Pekin. A recunoscut că totuşi capitala chineză a avut un foarte bun dosar. „ Îmi amintesc că am felicitat China şi că a fost chiar de ziua Franţei, în 14 iulie” a arătat el.

Doi ani mai târziu, când Şanghaiul şi- a prezentat candidatura pentru organizarea Expo 2010, Franţa a acordat un mare sprijin Chinei, iar dl Wu Jianmin rămâne recunoscător ţării pentru acest ajutor. „ Mai multe mari întreprinderi franceze, aduse de Carrefour, au creat un club de sprijin pentru candidatura oraşului Şanghai. Lucrul acesta n- a fost simplu, întrucât Carrefour nu are magazine numai în China. La nemulţumirile exprimate de alte ţări, compania franceză a declarat că a susţine Expo Şanghai înseamnă un beneficiu nu doar pentru China ci şi pentru restul lumii. Acest răspuns m- a emoţionat.

Eveniment Franţa- China: 50 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice Franţa- China

                    În 27 ianuarie 2014, începând cu ora 21.00, la Grand Palais din Paris, sala de evenimente Nef du Grand Palais s- a desfăşurat în prezenţa a peste 4000 de participanţi spectacolul de imagine, sunet şi lumină intitulat " Noapte chinezească" , eveniment care marchează deschiderea anului de celebrare în cele două ţări a 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.

                    Într- un mesaj adresat participanţilor la eveniment, Preşedintele Franţei, dl François Hollande, a evocat hotărârea istorică a preşedintelui De Gaulle de a stabili relaţii cu China, prin care acesta vedea " alegerea evidenţei şi raţiunii" . Franţa a fost prima dintre marile ţări occidentale care a stabilit relaţii cu China, la data de 27 ianuarie 1964, într- o epocă în care lumea părea împărţită în două mari blocuri aparent ireconciliabile.

                   Ministrul chinez al culturii, Dl Cai Wu a arătat printre altele în alocuţiunea rostită că decizia politică ”  plină de clarviziune” luată de Preşedintele Mao Zedong şi Generalul de Gaulle de a stabili relaţii diplomatice, ” constituie un important punct de reper în istoria lumii şi a relaţiilor sino- franceze” .

  

La eveniment au rostit alocuţiuni Primul Ministru al Franţei, dl  Jean- Marc Ayrault

şi Ministrul Culturii din China, dl Cai Wu, precum şi noul ambasador al Chinei în Franţa, dl. Zhai Jun.

Au participat de asemenea artişti de elită francezi şi chinezi.
Direcţia artistică a spectacolului a fost asigurată de Patrick Bouchain, Thierry Dreyfus, Chen Weiya et Pierre Giner.

Întregul an 2014 va fi presărat cu evenimente importante în toate domeniile prilejuite de această aniversare. Totodată, pentru luna martie este anunţată vizita Preşedintelui chinez, dl Xi Jinping, în Franţa. Reamintim că în aprilie 2013 Preşedintele Franţei, dl François Hollande a efectuat o vizită în China.

Calendarul solar chinezesc: cele 24 de节气jiéqì în 2014

     Calendarul solar care nu comportă mari diferenţe faţă de calendarul gregorian, conţine cele patru anotimpuri: primăvară, vară, toamnă şi iarnă, care cuprind 24 de diviziuni节气jiéqì, stabilite în funcţie de mişcarea Soarelui, respectiv elipsa orbitei Soarelui este împărţită în 24 de părţi a câte 15 ° fiecare, numite alternativ 节jié/ nod şi 气qì/ suflu. Împreună în pereche alcătuiesc 12 diviziuni de 30°, ce constituie luni solare, fără nici o legătură cu lunile lunare. Dintre cele 24 de diviziuni, 12 sunt 中气zhōngqì, trecute cu caractere îngroşate întrucât marchează momentele majore legate de mişcarea Soarelui şi 12 sunt simple节气jiéqì, care marchează momente de mai mică importanţă legate de mişcarea Soarelui şi sunt scrise în calendar cu caractere normale. În mod tradiţional în acest calendar solar nu apare niciuna dintre sărbătorile chinezeşti legate de mişcarea Lunii, precum Noul An chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii, care este ziua primei luni noi din an ( de după solstiţiul de iarnă) , numită şi ziua întâi a primei luni,  ori alte sărbători: Sărbătoarea Lampioanelor ( ziua a 15- a a primei luni) , Sărbătoarea bărcilor- dragon ( ziua a 5- a a lunii a cincea) etc., prezente în calendarul lunar.

Denumirile celor 24 节气jiéqì sunt legate de munci agricole şi schimbări alte naturii şi fiecare durează în jur de 15 zile. Sunt calculate în funcţie de mişcarea astronomică reală a Soarelui.

Cele 24 de节气jiéqì în 2014

2                                   23.  小寒 Xiǎohán - Frig mic, duminică 5 ianuarie 2014 18:23:47

2                                   24.  大寒 Dàhán - Frig mare, luni 20 ianuarie 2014 11:50:39

( În calendarul lunar: Anul Nou Chinezesc,  vineri 31 ianuarie 2014)

0                                   01.  立春 Lìchūn - Începutul primăverii, marţi  4 februarie 2014 06:02:35

0                                   02.  雨水 Yǔshuǐ - Anotimpul ploios, miercuri 19 februarie 2014 01:58:43

                        03.  驚蟄 Jīngzhé - Apariţia insectelor,   joi  6 martie 2014 00:01:24

                        04.  春分 Chūnfēn - Echinocţiul de primăvară, ziua egală cu noaptea, vineri  21 martie 2014 00:56:18

                       05.  清明 Qīngmíng - Perioada senină luminoasă,  sâmbătă 5 aprilie 2014  04:45:54 Sărbătoarea curăţirea mormintelor/ Ziua purităţii şi luminii/ Ziua Plantatului de Copaci

                      06.  穀雨 Gǔyǔ - Ploile cerealelor/ semănăturilor,  duminică 20 aprilie 2014 11:55:00 Perioada semănatului

                      07.  立夏 Lìxià - Începutul verii,  luni 5 mai 2014  21:58:58

0                                08.  小滿 Xiǎomǎn - Recolta mică,  miercuri 21 mai 2014 10:58:50 Formarea spicului/ recoltarea grâului de iarnă

0                               09.  芒種 Mángzhòng - Coacerea cerealelor,  vineri 6 iunie 2014 02:02:47

1                               10.  夏至 Xiàzhì - Sosirea verii , sâmbătă 21 iunie 2014 18:51:03, Solstiţiul de vară, corespunde cu miezul verii, ziua cea mai lungă anului

1                              11.  小暑 Xiǎoshǔ - Căldura mică,  luni 7 iulie 2014 12:14:26

1                              12.  大暑 Dàshǔ - Căldura mare,  miercuri 23 iulie 2014 05:41:10

1                              13.  立秋 Lìqiū - Începutul toamnei,  joi  7 august 2014 22:02:25

1                              14.  處暑 Chǔshǔ - Sfârşitul căldurii, sâmbătă  23 august 2014 12:45:42

1                              15.  白露 Baílù - Roua albă, luni 8 septembrie 2014  01:00:57 Începe iarna uscată

1                              16.  秋分 Qiūfēn - Echinocţiul de toamnă ziua egală cu noaptea, marţi 23 septembrie 2014 10:28:44

1                               17.  寒露 Hánlù - Roua rece, miercuri 8 octombrie 2014 16:46:58 Cad primele frunze

1                               18.  霜降 Shuāngjiàng - Căderea brumei, joi 23 octombrie  2014 19:56:42 Primul îngheţ

1                               19.  立冬 Lìdōng - Începutul iernii, vineri 7 noiembrie 2014 20:06:11

2                               20.  小雪 Xiǎoxuě - Zăpadă mică, sâmbătă 22 noiembrie 2014 17:37:45

2                               21.  大雪 Dàxuě - Zăpadă mare, duminică 7 decembrie 2014 13:03:35

2                               22.   冬至 Dōngzhì - Sosirea iernii, luni 22 decembrie 2014 07:02:28, Solstiţiul de iarnă

2                               23.  小寒 Xiǎohán - Frig mic, marţi 6 ianuarie 2015 00:20:00

2                               24.  大寒 Dàhán - Frig mare, marţi 20 ianuarie 2015 17:42:41

1                               01    立春 Lìchūn - Începutul primăverii, miercuri 4 februarie 2015 11:58:02

(În calendarul lunar: Anul Nou Chinezesc, joi19 februarie 2015)

2                              02. 雨水 Yǔshuǐ - Anotimpul ploios,  joi 19 februarie 2015 07:49:20

0                              03驚蟄 Jīngzhé - Apariţia insectelor,  vineri 6 martie 2015 05:55:20

Veşti din China: Pregătiri pentru 春节/ Sărbătoarea Primăverii 2014

Tot globul e în fierbere cu aceste pregătiri, nu doar China.

Emisii de timbre pentru această ocazie ( în afara celei din China) :

în Canada:

în SUA:

Tăieturi în hârtie:

Veşti din China: forum asupra activităţii desfăşurate de guvern în 2013

Vineri, 17 ianuarie la Pekin s- a desfăşurat forumul rubricat, gazdă fiind Prim- Ministrul chinez, dl Li Keqiang. S- au purtat discuţii cu specialişti din diferite domenii şi au fost făcute câteva sugestii.

Premierul discutând cu:

jucătorul de badminton Lin Dan

 actorul Li Xuejian

春节Sărbătoarea primăverii 2014 în China：Sophie Marceau la CCTV

Cunoscuta actriţă franceză Sophie Marceau va fi prezentă în programul cu ocazia 春节

prezentat de CCTV ( televiziunea centrală chineză) interpretând cunoscuta piesă La vie en rose a lui Edith Piaf împreună cu cântăreţul chinez Liu Huan.

Amintim că anul acesta China şi Franţa aniversează 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi că acest eveniment va prilejui o serie de activităţi cultural- artistice pe tot parcrsul anului 2014.

Veşti din China:Paşi europeni de balet cu săritură încrucişată, la Pekin

(  traducere, 12 ianuarie 2014) 

 La Pekin, în zilele de 6- 7 ianuarie, Michel Barnier, Comisar european pentru Piaţa internă şi servicii, făcea recapitulări şi corecturi împreună cu Ministrul de finanţe Lou Jiwei ( cf foto) şi şefii comisiilor ( CBRC, CIRC, CSRS) .

Era vorba despre a convinge China să înainteze spre Europa, într- un dosar asupra căruia relaţiile China/ Occident sunt înmormântate de 20 de ani : deschidere de bănci, asigurări şi servicii, dincolo de acel 2% din piaţă îngăduit  până acum, după 15 ani de OMC.

Dl Barnier este un bărbat care, în cei opt ani de mandat la Comisia din Bruxelles, a învăţat cum să- şi pregătească deciziile complexe ce le are de luat cu colegi din alte ţări şi că trebuie să convingi depăşind distanţa dintre culturi. Aşa că, la Pekin, a adus lungi fişe în mandarină în care se explică munca depusă de UE din 2008 pentru a ieşi din criză : directivele şi legile pentru reducerea datoriei, balustradele pentru cele 8300 de bănci şi această „ construcţie revoluţionară” a Uniunii Bancare ce năzuieşte spre suprimarea garanţiilor discreţionare ale celor 28 de state asupra băncilor lor.

Astfel au fost evocate primele rezultate ale luptei anti- criză. În 5 ani, depăşirea bugetară a celor 28 de state a fost adusă de la 7 la 3.2%, iar îndatorarea medie, stabilizată la 95% din PIB – ar trebui să scadă din nou în 2015. Mai ales însă, după o recesiune în 2013 de – 0.4%, UE trebuie să ajungă din nou la + 1.1% creştere în  2014 şi 1.7% în 2015: ce a fost mai rău a trecut. Comisarul putea afirma că UE, lovită de criză în 2008, „ a făcut ce- a zis” , şi să mulţumească Pekinului „ pentru încrederea păstrată faţă de euro” .  

Acest gen de discurs fără îndoială că nu i- a lăsat indiferenţi pe conducătorii chinezi. De fapt, toate aceste noi forme de gestiune testate de UE de 5 ani, nu sunt chiar străine faţă de situaţiile similare din China: datoriile statelor europene reflectă pe acelea ale celor 31 de provincii chineze, iar tehnicile de forţare a puterilor europene pentru stăvilirea cheltuielilor, pentru a le salva condiţionat de la insolvabilitate, ar putea da idei asupra drumului de urmat în Imperiul de Mijloc.

Tot împreună cu echipa lui Xi Jinping, dl M. Barnier a pledat pentru a merge mai departe în scopul de a face schimb de modalităţi de dezvoltare în sectoare de vârf precum urbanizarea şi mediul înconjurător. Se apropie negocierile ( fără îndoială în toamnă, după alegerile europene din mai) pentru un tratat bilateral de protecţie a investiţiilor, similar celui deja în lucru dintre Uniune şi SUA. M Barnier militează de asemenea pentru intrarea Chinei în GPA, tratat multilateral ( al OMC) cu 17 semnatari, asupra deschiderii reciproce a pieţelor publice.

China este pregătită, în acest stadiu, să adere la aceste instrumente juridice care o vor obliga să- şi deschidă pieţele de asigurări, bănci şi pieţele publice? „ Prea devreme pentru a putea spune aşa ceva, răspunde M. Barnier, dar noua echipă a lui Xi Jinping aduce o nouă deschidere, un indiscutabil aer proaspăt”.

Totuşi, un punct a rămas în umbră în timpul şederii la Pekin a comisarului: Barnier este vice- preşedintele PPE ( centru- dreapta) , unul dintre partidele grele din Parlamentul european, al cărui următor scrutin legislativ va desemna, în plus faţă de aleşii viitoarei legislaturi, şi Preşedintele comisiei, care va prelua ştafeta de la portughezul Manuel Barroso. Va fi numit, în principiu, candidatul partidului învingător.

Se zvoneşte că Xi, în martie 2014, în drum spre Paris, Olanda şi Berlin, va avea şi o şedere la Bruxelles- fiindcă ar fi acceptat această invitaţie făcută de Barroso. O astfel de vizită, spune M. Barnier, ar exprima „ recunoaşterea de către China a realităţii europene, în curs de consolidare” . Se întâmplă că acest început de martie va coincide şi cu selecţionarea de către PPE a alesului său.

În orice caz, din întâmplare, Olli Rehn, alt comisar candidat pentru acelaşi post ( actualul vice- preşedinte al Comisiei, pe probleme de economie) soseşte în această săptămână la Pekin, iar M. Schulze, actualul Preşedinte al Parlamentului şi candidat al grupului socialist, caută şi el o dată pentru a merge acolo, Fără nici o îndoială, pentru viitorul şef al administraţiei eurocratice, trecerea pe la Pekin este o etapă de neevitat.

China: Festivalul de sculptură în gheaţă de la Harbin