Vești din China: China- SUA, războiul celor trei panere

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 01 septembrie 2018.)

Din mai, războiul comercial dintre Trump și China s-a împotmolit. După ce-a lansat ostilitățile,Trump alege „ inacțiunea” ( wúwéi 无为,concept taoist), bazat fiind pe epuizarea de resurse a câmpului pe care-l are-n față.În 27 august, declară: „ Chinezii vor să vorbească, însă nu e momentul.” Dinspre partea Chinei, nici ea nu e deloc grăbită, iar conform unui expert: „Încurcat în lungi scandaluri interne, Trump trebuie să le contracareze cumva și face pe durul la extern ... Pentru China nu e timpul potrivit pentru a face concesii, ci dimpotrivă, trebuie să-și consolideze vulnerabilitățile economice, mai ales în materie de credit.”

Ceea ce și face ministrul său de finanțe în 27 august, alocând provinciilor 200 de miliarde de $ pentru infrastructuri, al căror ritm de creștere a scăzut la +7% din ianuarie până în iulie, față de 19% cât era în 2017. Ăsta este de fapt un compromis între stat și nivelul local: în ajun, acestui minister i se refuzase de către tutorele CBIRC un stimul de 438 miliarde $, provenind se pare din cei 20% provizioane bancare asupra oricărei obligațiuni din provincii. Totodată, statul își continuă vânătoarea de creditori „P2P” pe internet, prost reglementată și prost controlată: numai în iulie, 167 dintre aceste bănci din umbră au dispărut. Mesajul e clar: da, se relansează creditul, dar prevenind investițiile nesigure.

China necedându-i nimic lui Trump, următoarea salvă de represalii pare inevitabilă: noi taxe asupra a 200 de miliarde de $ de exporturi chinezești odată cu începutul lui septembrie, respectiv revocarea de către Trump a statutului de „națiune cea mai favorizată”, ce va duce la o și mai mare creștere a tarifelor vamale ale SUA!

În așteptarea acestui lucru, mediile de afaceri stau ca paralizate: începând din ianuarie, provinciile n-au emis decât 792 miliarde de ¥ din obligațiile la care aveau dreptul ( 36% din cota anuală) – o nimica toată. Cât despre dezvoltatorii imobiliari, au făcut mutre la licitațiile funciare – 226 de loturi nu au fost preluate de nimeni! Mai ieri favorite ale bursei din New York, nou-înființatele companii high-tech chinezești scad, ca de pildă ZTE ( - 60% în acest an): investitorii se tem că-și vor vedea produsele interzise pe pământ american ...  

Într-un mod aproape poetic, cu trimitere la „tripitaka” ( cele trei panere cu cărți sfinte pe care călugărul Xuanzang le-a adus din călătoria sa în India) , Pekinul a optat să clasifice numeroasele cerințe ale lui Trump în trei portofolii. Primul se ocupă de cererile de reducere a deficitului american, al doilea de cele de deschidere a pieței chineze de servicii și al treilea – de departe cel mai problematic pentru China - , de cererile de înlăturare a protecționismului chinezesc asupra industriilor sale de viitor, din planul „Made in China 2025” și de achizițiile forțate de tehnologii occidentale. Această „încapsulare” a datelor conflictului într-o cochilie de cultură antică chinezească, sugerează existența la decidenții țării a unei siguranțe în ce privește dreptul lor tradițional.

Față de acest conflict, și Europa se mișcă. Berlinul își schimbă regulile pentru a bara cumpărarea de către China a pepitelor sale tehnologice. Le limitează la 15% din capital pentru întreprinderile „de siguranță națională”. În mai, parlamentul european a votat un mecanism similar, gata să intre în acțiune în decembrie în cele 28 de state.

Pekinul e îngrijorat: deocamdată, intransigența lui Trump a împiedicat Europa și SUA să acționeze împreună. Însă de îndată ce acestea două s-ar înțelege, poziția Chinei ar deveni precară! China caută să ofere Bruxelles-ului o concesie, care să nu fie ce cere Washington-ul...Dar deocamdată e cu mâna goală, refuzând să schimbe vreo iotă din formulele ce i-au reușit atât de bine de 30 de ani încoace. Un ultim element: la Pekin, în 28 august, în cursul unei reuniuni cu ușile închise a fondurilor suverane CIC, vice-premierul Liu He și J. Thornton, un apropiat al lui Trump, au continuat discuțiile, făcând eforturi să reducă din tensiuni ...

Vești din China: La mulți ani curentului verde!

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 15 iunie 2018.)

     La deschiderea Cupei Mondiale de fotbal de la Moscova (14 iunie) , China era clasată „ a 8-a” ... la cumpărarea de bilete, cu 40.251 de bilete achiziționate de fanii săi! Un mod de a se consola pentru că nu-și vede „ unsprezecele național” participând la sărbătoarea balonului rotund. China va fi de asemenea prezentă prin milioanele sale de mascote made in Zhejiang – copiile piratate ale acestora sunt deja distruse de către poliție – și mai ales prin sponsorii FIFA din partea sa, precum Volvo (400 de milioane de $ în 6 ani) , Wanda, Hisense ori Mengniu. Toate aceste mărunțișuri sunt simptomele unei singure și aceleiași realități: Imperiul din mijlocul terenului tânjește să găsească o formulă pentru a-și vedea în sfârșit echipa apărându-și la Cupa Mondială culoarea roșu-aprins cu cinci stele!

      Într-un domeniu foarte diferit, în 8 iunie Alibaba Cloud și-a lansat în China rurală cea de pe urmă tehnologie revoluționară: ET Agricultural Brain. Aceasta propune să se instaleze în ferme o rețea de senzori și puncte de verificare facială prin camere video pentru a fi supravegheat terenul și clima. Datele astfel recoltate, analizate de un software, alertează în timp real țăranul în legătură cu ceea ce are de făcut. Alibaba nu produce nimic el însuși, ci vinde marilor grupuri și cooperativelor materialul, care include și formarea instructorilor care transmit apoi țăranilor cunoștințele.

Tehnologia, experimentată deja de grupul din domeniul  creșterii porcinelor Tequ din Sichuan, a permis mărirea la trei purcei pe an la fătările fiecăreia dintre scroafe. Progrese obținute prin tatuarea unui cod pe fiecare purcel și prin crearea pentru aceștia a unei fișe individuale. Se notifică perioada de călduri la scroafe precum și riscul de strivire a purceilor după fătare – guițăturile le sunt detectate printr-un sistem de recunoaștere vocală, care dă alarma.

     În același fel, Alibaba a permis grupului Haisheng, din domeniul fructelor și legumelor, să economisească 3 milioane de $ într-un an prin detectarea momentului optim pentru recoltarea strugurilor de masă și în ce privește prevenția stricăciunilor cauzate merilor de către insecte.    

Prin alte părți, la Cha’an (Anhui) , ChongAn Technology ( proprietate Alibaba, Tencent și asigurări ZhongAn) a lansat în iunie 2017 proiectul GoGo Chicken, bazat pe un „ blockchain” de date, deschise și inviolabile. Peste 100.000 de pui crescuți în aer liber, poartă chiar de la ieșirea din ou un inel pe gheare care le stochează datele individuale ( genetică, vârstă, perioada per zi de stat în aer liber, alimentație, fișa veterinară) . Consultabilă via o aplicație mobilă de către clientul final, această fișă individuală constituie o garanție irefutabilă de calitate prin trasabilitate și scumpește prețurile (pînă la triplare față de concurență) . Acest sistem a fost clasat printre cele naționale de luptă împotriva sărăciei.

     Începând din decembrie 2017, JD.com, împreună cu Walmart, IBM și Universitatea Qinghua, a lansat o „alianță de securitate alimentară prin Blockchain” , centru de cercetare a trasabilității alimentelor prin această tehnică informatică, exploatabil prin galeriile sale digitale și propriile magazine ( 7Fresh) . JD a trebuit să lanseze o platformă „blockchain” consacrată cărnii australiene de vacă, prin care să permită clientului să verifice ascendența genetică, alimentația ... Blockchain-ul și inteligența artificială își fac deci intrarea în agricultura chineză. Aceste unelte nu constituie o soluție imediată și nici universală față de diversitatea situațiilor din lumea rurală. Dar China înaintează cu pași mari!

      Ultimul domeniu: mediul înconjurător. Ministerul trimite 18.000 de inspectori, repartizați în 200 de grupe de intervenție, în 6 provincii din bazinul Fluviului Yangțî, care să ia la rând timp de 10 luni toate sectoarele, de la energie până la transporturi, de la construcții până la agricultură. Sunt de așteptat mii de închideri de întreprinderi, uzine depășite tehnic, IMM-uri poluante ... Sunt special vizate Shanxi și Saanxi, provinciile tradiționale de extracție a huilei. Li Ganjie, ministrul mediului, afirmă că: „ inspecțiile noastre fac parte dintr-un mecanism pe termen lung care vizează ameliorarea calității mediului, nu sunt un simplu proiect. ”   

Vești din China: Ultimă oră: Chiar foc ori numai fum?

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 iunie 2018.)

     În 15 iunie, Donald Trump a confirmat Chinei războiul comercial validând o listă taxabilă cu 25% pentru un total de 50 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde începând din 6 iulie, iar 36 de miliarde „după consultări”.

     Produsele vizate sunt de tehnologie înaltă, microprocesoare sau biotehnologie, din categoria susținută de statul chinez în cadrul planului „made in China 2025”. Trump, și împreună cu el și Uniunea Europeană, reproșează Chinei că forțează întreprinderile străine să-și cedeze tehnologia de avangardă în schimbul accesului lor la piața chineză, după care furnizează concurenței locale „rețeta” asezonată de zeci de miliarde de dolari subvenții pentru a clona produsele rivale.

     Deci nu balanța comercială (dezechilibrată cu 375 miliarde dolari în favoarea Chinei) o apără Trump, ci viitorul industrial al Statelor Unite.

     Abia fusese publicat comunicatul american, că Pekinul a și reacționat printr-un răspuns „ în oglindă ”: a lovit 50 de miliarde de dolari cu taxe de 25% pe piața americană din China, dintre care 34 de miliarde imediat, la: soia, porumb, carne de porc, fructe uscate, automobile. Referitor la această din urmă categorie, un milion de autoturisme made in USA s-ar putea astfel pierde la vânzare.

     În mod curios, primele comentarii venite din spațiul de peste Pacific se vor a fi de calmare, chiar liniștitoare. „ Totul va depinde de Trump, dacă el nu continuă printr-o serie de noi contra-măsuri, conflictul va rămâne limitat la acestea, mai degrabă o mică altercație decât un război comercial. ”

     Din această perspectivă, faptul de a lăsa provizoriu sub obroc o treime din sancțiuni, semnifică o mână întinsă și de o parte și de cealaltă spre negociere, ca și aluzia făcută de Trump la „ prețioasa” sa prietenie cu omologul său Xi Jinping. Poate că însăși perspectiva unei cufundări apocaliptice într-un conflict distrugător și teama industriașilor și provinciilor chinezești de cădere în recesiune îi vor lăsa lui Xi o mai mare latitudine în a face compromisuri asupra a ceea ce SUA vrea să vadă dispărut: foarte șovinul plan „ made in China 2025”!

     Totul rămâne deci foarte deschis. În partida de poker politico-financiară la scară largă începută cu Xi Jinping acum câteva luni, Trump tocmai a dublat miza, iar Xi a făcut și el la fel. Partida poate, de acum înainte, fie să explodeze, aducând necazuri în finanțele și cercurile de afaceri mondiale, fie să dea înapoi. Aceasta cu riscul de a lăsa neatinsă problema aflată la rădăcina crizei, respectiv protecționismul patriotic chinezesc, incompatibil cu comerțul globalizat.

Din România despre China- Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei

Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român – ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au organizat o dublă lansare

„Prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”
06 iunie
De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu

„China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura…”

Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză, lansând, totodată, două cărți: Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.

Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă, publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală, ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc 

reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.

Zidul Poeziei, Eminescu și Celan

„Pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”

Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei, solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți iubitori de literatură română, care vorbesc o română                                                   

fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China. „Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a. I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.

Impresionat de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice, aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale în lume, inclusiv la Beijing.

Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea de succes”, aducând „mulțumiri tuturor              

                                                                         

prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești, transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”. „În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul din pavilionul roșu, Osândiții mlaștinilor, Întâmplări din lumea cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană, precum Familia de Ba Jin, Patru generatii sub același acoperiș de Lao She, Miezul Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a. Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și culturii ei”.

ZhangWei,forța morală și construcția romanescă

„Romanul este o țesătură bogată și fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în fiecare moment și care atinge teme universale cum sunt dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia”

Cea de-a doua lansare a constituit un regal, moderat de scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, și cele două cărți, apărute în condiții grafice de excepție. Adrian Daniel Lupeanu s-a referit detaliat la cărțile zhangweiene, punctând

                                                                

câteva aspecte de o importanță majoră: „Zhang Wei nu a acceptat nici un compromis. Scriitorul a considerat că forța morală este partea cheie între talentul unui scriitor și construcția romanescă. Fabulă de Septembrie este o rememorare alegorică a întâmplărilor și relațiilor interumane care se desfășoară într-un sat de coastă chinez, relatare ce cuprinde viața a mai multor generații de personaje feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de vedere epic, creșterea și descreșterea comunității Ting-Ba, denumită astfel pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmașii celor care au migrat cu o generație în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existență este aspră și rudimentară, bogată în simboluri, tradiții și semne ale sorții care îi leagă între ei și, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante, anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o țesătură bogată, fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în   

                                                                     fiecare moment și care atinge teme universale ca, de pildă, dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia, și, cel mai important, inevitabilitatea vechiului înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluției sociale”.

„Pornind de la aceste două cărți și bazându-ne pe resursele extraordinare ale celor două mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang a menționat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la planul de selecție tematică, vom traduce și vom edita împreună și vom promova cărți despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul principalelor canale din România, vom face o distribuție de carte adaptată la condițiile locale. 

Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din România”.

■ La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang, director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing & Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relații Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie, directorul Editurii pentru Educație, Shandong; Zhu Li, redactor șef adjunct al Editurii pentru Educație, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerț exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao, directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al Departamentului Economic și Comerț al Comisiei de Dezvoltare și Reformă din Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător secundar în cadrul Biroului de presă, radio și televiziune din provincia Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicații, Radio și Televiziune; Zhang Chengjun, inginer șef la compania Jinan Publishing; Jia Yingmin, Directorul centrului de publicații digitale din cadrul companiei Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de proiect, în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Elena-Anca-Luminita Corneanu, șef serviciu, Direcția Cultură Scrisă și Creație Contemporană, Ministerul Culturii și Identității Naționale din România; Peter Sragher, preşedintele filialei București Traduceri literare a Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Național al Cărţii din cadrul ICR; Luminița Bălan, directoarea Institutului Confucius din cadrul Universității București; Adrian Lupeanu, fost consilier la secția de cultură și educație a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi, scriitor, poet, redactor-șef la revista Contemporanul, director editorial, Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.

■ Zhang Wei, scriitor contemporan, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi, președintele și fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăiește în orașul Qixia, provincia Shandong, s-a   născut în noiembrie 1956 în orașul Longkou din aceeați provincie și a început să publice literatură în anul 1975.

În 2014 a fost editată seria Zhang Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă, suedeză, rusă, arabă, turcă etc.

A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia antică, Fabulă de Septembrie, Cântul ariciului, Cartea provinciilor exterioare, Tu în platourile înalte, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue. Corabia antică și alte opere literare ale autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de Nouă Literatură Chineză și au primit următoarele disticții: Premiul de excelență pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărți chineze de excelență în o sută de ani, O sută de cărți chinezești de top din lume, Premiul literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicații chinezești, Premiul editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor chinezi, Zece cărți chinezești remarcabile în lume, selecție întocmită de revista Asia Săptămânală, Premiul cărți chinezești de valoare, Premiul bestseller, Premiul național cinci cărți de locul întâi, Premiul media din sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ș.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peștilor, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite cu entuziasm și au câștigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare, Cartea anului ș.a.

http://www.ideeaeuropeana.ro/blog/eveniment-infiintarea-departamentului-editorial-de-literatura-chineza-lansarea-volumelor-fabula-de-septembrie-si-insemnarea-calatoriei-de-intoarcere-semnate-zhang-wei/

Din România despre China: Petro-yuanul

China este foarte aproape de demolarea mitului DOLAR si la fel de aproape de lansarea petro yuanului cu acoperire in aur. Unde vor fi distribuiti dolarii americani de catre China si alte tari care vor sa scape de ei?

21 martie 2018

Asistam de o perioada de citeva luni la o propaganda legata de  cacealmaua Trumpista, prin care Trump declara ca este dispus sa intre in Razboi Comercial cu China pentru a reconstrui industriile americane si a reduce datoriile SUA. Pe de alta parte, Trump sconteaza ca aplicarea unor tarife intelese numai de el, vor rezolva problema, chiar daca asupra acestor tarife nu a fost facuta nici o gindire, dupa cum arata situatia si dupa explicatiile pe care el le ofera. 

Trump aduce la cunostiinta economiilor mondiale, ca intreaga planeta are un avantaj incorect in relatia comerciala cu economia americana, prin vinzarea de bunuri in America, cu taxe mult mai mici sau fara taxe, si plecind in tarile lor cu dolari americani dupa vinzarea produselor pe piata americana, ceea ce in opinia lui Trump, acest mecanism creaza un deficit urias Americii, in situatia in care miliarde de dolari se duc in aceste tari exportatoare in SUA….

Este foarte clar ca Trump nu este nici economist si nu intelege nici un fel de mecanism de comert sau financiar la nivel global. El nu este familiar cu ceea ce s-a intimplat in 1945 la Bretton Woods, cind americanii, care au fost considerati invingatori in al Doilea Razboi Mondial, au fortat prin decizia lor ca intreaga lume sa accepte aurul ca noua moneda internationala de schimb, ducind la un avantaj major al SUA, datorita faptului ca detinea in Trezorerie peste 22.000 de tone de aur, cel mai mult luat cu forta, mult din acest aur nefiind returnat nici acum, chiar Germania facind demersuri disperate sa isi repatrieze aurul, care intre timp a fost retopit de americani ca sa se piarda urma celor care l-au detinut.

Dar, cu timpul, partenerii americanilor din emisfera vestica, au inceput sa intrebe de aurul lor si cum il pot repatria. In prima parte, ei au intrebat despre aur in locul dolarilor, dar americanii s-au impotrivit virulent. In acel moment, Generalul francez Charles de Gaule s-a aratat extrem de indignat de refuzul americanilor de a repatria aurul Frantei. Acest refuz al Americii fata de aurul francez a dus situatia economica a Frantei in extremis si in 1968 Generalul a trait un moment al unei revolutii de proportii care aproape ca l-a scos de la conducere….

In 1971, aurul din stoc al americanilor se diminuase major datorita cheltuielilor efectuate si traiului de huzur al americanilor, pentru a dovedi in mod fatarnic ca este cea mai mare putere economica mondiala. In aceste conditii, Nixon a revocat hotarirea de la Bretton Woods si la Jakarta s-a ajuns la concluzia, dictata tot de jewmericani, ca nici o tara sa nu faca paritatea aurului cu dolarul in platile curente internationale si s-a deschis fereastra catre eliminarea aurului din tranzactii, raminind ca dolarul sa devina moneda standard in circulatia marfurilor la nivel mondial si in acest fel sa fie cea mai dorita moneda in rezervele bancilor centrale, situatie care domneste si acum…..

Cum putea si pot tarile lumii sa obtina dolarii de care au nevoie? Singura posibilitate pentru bancile centrale de a obtine dolarii americani ar fi ca economiile lor sa vinda marfa Americii si sa obtina platile in dolari. Cum pot vinde aceste tari marfurile lor pentru a obtine dolari de pe piata americana? Foarte simplu, prin vinzarea acestor marfuri la un pret derizoriu dictat de piata americana mofturoasa…. Deci, asa arata privilegiul oferit de America comertului mondial, privilegiu care dupa cum am vazut in zeci de ani, a fost de fapt un avantaj enorm pentru SUA.

Asa ca, daca Trump  doreste sa ingreuneze situatia economiilor lumii in obtinerea de dolari, de care ele au nevoie pentru ca aceste economii sa prospere sau sa supravietuiasca, el practic submineaza “Exorbitant  Privilege” stabilit de insasi America in 1945 si modificat tot in avantajul Americii in 1971. Deci Trump nu a inteles pe ce drum merge SUA si nici care a fost evolutia unei decizii.

Pe 26 Martie 2018, deci la numai citeva zile de aici inainte, China va initia pe piata financiara faimoasa moneda petro yuan, pe care chinezii au aminat-o in mai multe ocazii.

DAR CEL MAI IMPORTANT LUCRU IN ACEASTA ECUATIE FINANCIARA ESTE CA PETRO YUANUL CONDUCE LA SITUATIA UNEI POSIBILE TRANZACTII PETRO YUAN – AUR, IN CARE EXPORTATORII DE PETROL VOR PUTEA SCHIMBA YUANII, DE CARE EI CU SIGURANTA NU AU NEVOIE, IN AUR.

Actualul trend imprimat de Trump pe tema “Razboiului Comercial” si faptul ca acest razboi comercial ar fi benefic pentru americani, este o eludare completa a mecanismului financiar general, ceea ce va duce inevitabil la o pierdere a pozitiei dominante a dolarului american pe piata mondiala. Daca tarile globului nu vor putea obtine dolari pentru rezervele bancilor lor centrale, ele vor trebui sa se orienteze pe piata la anumite monede de substitutie… Iar cel mai la indemina substitutent va fi…aurul. Acest lucru este ceea ce Trump nu intelege….si ceea ce va scufunda America sub povara ambitiilor prostesti si saraciei controlate.

 

Adrian Cosereanu

http://www.alternativaromaniei.com/index.php/stiriactualitati/2462-trumpcomertmondialdolartarife

Foștii ambasadori ai României în China

     Am dat azi întâmplător peste lista de mai jos. E bine s-o cunoaștem. Sunt ambasadorii noștri de la începuturi până azi. Văd că ultimul ambasador, acreditat nu demult, încă nu a fost inclus în listă. Sursa de informare este imbatabilă.

　Teodor Rudenco（1950.03）

　　Iacob Coţoveanu（1952.12）

　　Nicolae Cioroiu （1956.06）

　　Teodor Rudenco（1957.11）

　　Barbu Zaharescu（1959.02）

　　Dumitru Gheorghiu（1961.09）

　　Aurel Duma （1966.04）

　　Nicolae Gavrilescu （1972.01）

　　Florea Dumitrescu（1978.07）

　　Angelo Miculescu （1983）

　　Romulus Ioan Budura（1990.08）

　　Virgiliu Constantinescu（1996.03）

　　Ioan Dunca （1999.04）

　　Viorel Isticioaia Budura（2002.11）

　　Doru Romulus Costea （2012.01-　 ）

http://www.chinaembassy.org.ro/chn/swgxxs/sgjj/t931124.htm

Vești din China: Efervescentă, China ...

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol restanță la tradus de către mine, apărut în 16 martie 2018.)

     Viața își vede de mersul ei! Sesiunea Adunării Naționale Populare (ANP), cea mai fertilă în evenimente de la era lui Deng Xiaoping, se încheie în cântec de fanfară, cu afirmarea unei Chine care-și regăsește puterea de odinioară și în care toate problemele apar ușor șterse  (într-un mod neîndoielnic efemer) în cadrul comuniunii profunde dintre mândria națională și reapariția legitimă a țării în lume. Adunarea i-a acordat lui Xi Jinping puterea pe viață; s-a ratificat crearea unor „ cuști” noi-nouțe pentru angajații din sectorul public ( Comisia Națională de Securitate) și pentru cetățeni ( creditul social, cu a lui notă de moralitate pentru fiecare dintre ei de acum și până în 2020) . Conform politologului britanic Kerry Brown, acest noi instrumente trebuie să ajute această societate să respingă plăcerile „ extravagante” în favoarea unei vieți simple. Sub Xi Jinping, partidul vrea brusc o reconciliere cu virtutea. Sigur că o atare frenezie a austerității merge în sens contrar față de dorințele țării. Depărtarea dintre bază și vârf n-a fost nicicând mai mare și ea nu va putea decât să se mărească: un astfel de program „ monastic” nu poate dura decât câțiva ani.

     ANP a votat de asemenea în 17 martie o refacere a organelor de stat, pentru o eficacitate crescută și de o calitatea sporită a guvernării publice, pentru o Chină mai bogată, tehnologică, educată. Această inițiativă a echipei conducătoare convinge mai mult: ar putea încă de pe-acum semnala viitoarea moștenire a erei Xi Jinping.

Dincolo de Adunar și voturile sale, trei vești ale săptămânii, în aparență mai puțin tari, sunt de fapt și ele anunțătoare ale unei noi orientări. La Vatican în 12 și 13 martie, pentru al doilea an consecutiv, doi emisari au reprezentat China, la o conferință despre traficul de organe ( prelevate de la condamnați la moarte) , care era licit în China până în 2015. La colocviu, acești bărbați au confirmat că China reprimă acest trafic, care nu s-a mai produs decât în clandestinitate. În zece ani, poliția ar fi urmărit și prins 220 de bandiți și salvat 100 de potențiale victime. Prin prezența sa la conferința papală, pekinul confirmă discret că reconcilierea cu Vaticanul este aproape – dar va fi ea acceptată de către catolicii chinezi?   

     Față de Uniunea Europeană, China ia în considerare să-și rărească întrunirile la nivel înalt 16+1 cu 16 țări din Europa centrală, care pe moment se țin în fiecare an. Ea ar vrea ca până în decembrie să amâne sine die cea de-a 7-a întrunire la nivel înalt de la Sofia (Bulgaria) , iar apoi să le programeze pe următoarele în regim de o dată la doi ani. Fiindcă Bruxelles-ul vede această alianță între China și fostele țări din blocul sovietic drept o tentativă de a o diviza. Pekinul le atrage prin câteva credite în proiecte de infrastructură, ceea ce-i permite să exercite asupra lor o influență rivală, formă de ingerință în afacerile interne ale UE. O astfel de strategie, din punctul de vedere european, este incompatibilă cu un parteneriat loial între China și UE – deci trebuie făcută o alegere. Dacă Pekinul își răcește acum această alianță 16+1, va fi în numele unei astfel de considerent.  

      În sfârșit, la Conferința Consultativă (CCPPC),Yang Faming, capul asociației islamice naționale, a deplâns faptul că se construiesc moschei în stil „străin” , că moda alimentară privilegiază „mâncarea halal” la credincioși și că o lege islamică se impune asupra celei naționale. „Trebuie să rămânem în alertă maximă” a conchis imamul oficial. Yang a denunțat un fenomen de abilă islamizare care e în curs în Xinjiang (comunități uigure) și printre cei de naționalitate hui, sinizați demult, dar aflați în căutare de identitate. Fenomenul se produce în momentul în care China se pregătește a se deschide față de Asia Centrală, pentru a se permite trecerea a milioane și milioane de călători și mărfuri. Pentru China, această trezire a credinței musulmane se întâmplă în cel mai rău dintre momente, putând să pună în discuție ambițioasele sale proiecte din noile „drumuri ale mătăsii (inițiativă BRI) .             

Vești din China: China în ajunul marilor hotărâri

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol restanță la tradus de către mine, apărut în 06 aprilie 2018.)

China pare a fi ajuns în momentul hotărâtor de a lua decizii pe care le tot amână de decenii. În 2 aprilie, Xi Jinping a condus prima sesiune a Comisiei centrale pentru economie și finanțe, adusă la statutul actual exact pentru a-i permite să accelereze orice hotărâre privitoare la poluare, lupta anti-sărăcie ori datorii publice. În prezent nu mai pot face presiuni nici Consiliul de Stat nici Comitetul Central și niciun lobby: comisia are puteri depline în a face să i se aplice instrucțiunile acolo unde o putea face în cea mai mică măsură: la nivel de provincii. În prezența lui Li Keqiang și a lui Han Zheng, această reuniune a tras toată spuza pe prioritatea absolută, datoria provinciilor, în momentul în care conflictul comercial cu SUA amenință.

Președintele Trump, după ce a tras prima salvă de 3 miliarde de $ pentru taxe pe oțel și aluminiu chinezești, lansează (3 aprilie) o a doua (50 miliarde$) pentru produse high-tech, acelea din planul „made in China 2025” care are pretenția să-și însușească ultimele tehnologii (semi-conductori, nanotehnologii) adesea prin forțarea multinaționalelor să- și cedeze brevetele unor rivali locali. În fața țunamiului de taxe americane anunțate, China răspunde cu aceeași monedă. Dar știe bine că nu va fi suficient: în ipoteza pierderii unei părți din piața americană, numeroase consorții chineze vor avea mai mult ca oricând nevoie de subvenții din provincie care, împovărată de datorii, nu va mai fi în stare să li le furnizeze. Ori această situație aduce riscul unei serii de falimente „în domino”. Leacul constă în disciplina de investiții a consorțiilor și guvernelor locale, care nu au acces pentru împrumuturi la bănci pînă la noi ordine. Proiectele riscante sunt interzise, iar presiunea creditelor în zonă gri este exacerbată. Pekinul adaugă la panoplia sa represivă un cadru de monitorizare strâns pentru cadrele locale responsabile de acest lucru ...  

La Boao (Hainan) se va ține din 8 până în 11 aprilie Forumul pentru Asia (fondat în 2002 pentru aderarea la OMC) , unde Xi Jinping va dezvălui „interpretarea cea mai fiabilă a măsurilor […] pentru cei 40 de ani de politică de deschidere”. O primă listă vizează porto franco-urile, create acum vreo zece ani între Shanghai, Shenzhen, Xiamen și Tianjin, dar care nu au demarat niciodată din lipsa unei marje suficiente de autonomie. Xi ar trebui să anunțe acordarea unor privilegii extraordinare, precum libera circulație a mărfurilor, persoanelor și capitalurilor, accesul la piața națională precum și noi norme financiare și comerciale calchiate după cele ale OCDE. Prima dintre aceste zone de modă nouă ar fi Hainan, titulară de acum înainte a unei libertăți de întreprindere superioară celei de la Shanghai și chiar din Hong Kong. O altă serie de măsuri, așteptate de luni de zile, ar trebui să deschidă domeniile: finanțe, asigurări, intermedieri de piață, sănătate – sub rezerva inventarierii.

În toate aceste proiecte se ridică două probleme. Una este compatibilitatea franco zonelor cu restul economiei: cum să supraviețuiască la o astfel de denaturare a concurenței? Pentru a se proteja de noi căderi, Hainan ar pregăti o înghețare a oricărei cumpărări de teren, ca să evite mutarea întregii Chine pe solul său insular.

Cealaltă dificultate pentru China va fi de a convinge lumea de sinceritatea sa. Statele Unite nu cred în aceste vorbe bune – ce au fost deja pronunțate în 1997 de Zhu Rongji, în 2010 de Wen Jiabao, fără a fi urmate de efecte.

În acest timp, protecționismul belicos al lui Trump îi aduce acestuia o creștere în sondaje: nu are absolut niciun motiv să dea înapoi. Dar atunci, noile măsuri promise de Pekin vor putea fi ele resimțite drept o autentică schimbare de direcție de acțiune, îndeajuns de convingătoare pentru a-i calma pe occidentali?

Vești din China: Săptămâna modei în China, Beijing 29 martie 2018

    Imagini de la parada modei din 29 martie 2018, din cadrul Săptămânei modei, Beijing, creații Sun Shuang. Frumosul se pare că revine în modă în această primăvară.

Vești din China: Războiul China- SUA va avea totuși loc

(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 23 martie 2018.)

      Donald Trump a declarat acest lucru în 22 martie: 1300 de tipuri de produse chinezești din telefonie, electronică și alte produse încurajate prin programul „ Made in China 2025” , vor fi taxate cu 25%. Sancțiunea este unilaterală și se sprijină pe un text de lege din 1974, US Trade Act (secțiunea 301), cu o validitatea contestabilă. În epoca aceea, schimburile nu erau regularizate prin OMC. Deși nu garantează prin nimic că va reuși să restabilească echilibrul balanței comerciale China/ SUA, sancțiunea va liniști prin fermitatea sa, un electorat al lui Trump îngrijorat de viitor.

     Ori, pe față, China dispune și ea de pârghii dăunătoare. Ar putea taxa soia americană, 97 de milioane de tone în 2017, care a adus farmer-ilor din Lumea Nouă 22 de miliarde de $. Ar putea bloca cumpărarea de Boeing – deși grupul din Seattle se pregătește să investească 33 de miliarde de $ într-o linie de montaj lângă Shanghai. Însă a boicota Boeing ar însemna să se arunce în brațele Airbus, care i-ar vinde mult mai scump și fără a putea compensa 100% livrările Boeing. Dar mai ales, China și-ar putea vinde rezervele sale de obligațiuni de tezaur. Iar atunci dolarul s-ar prăbuși, America ar fi îngenuncheată, dar și China, după ce și-ar vedea risipite pe apa sâmbetei cele 1080 de miliarde de $ în devize ... Până la acestea, ministrul chinez al comerțului a reacționat imediat prin contra-măsuri ce pot priva Statele Unite de 3 miliarde de $ pe piață și continuă să-l îndemne pe Trump să nu „ se lase condus de emoții în ceea ce face.”

     Dar între cele două țări s-a ivit o piatră de poticneală mai redutabilă: în 17 martie, Trump a semnat o lege prin care își autorizează cadrele să viziteze oficial Taiwan-ul. Xi Jinping a replicat la aceasta în timpul discursului său de închidere a sesiunii parlamentului chinez susținând viguros și clar că „aceia care încearcă să divizeze China, vor răspunde de acest lucru în fața poporului chinez și a istoriei.” Pentru China, această altă provocare este și ea de neacceptat!

     În treacăt fie spus, e imposibil să nu faci o corelare temporală între numirea „pe viață” a lui Xi la frâiele țării și aceste două acțiuni puțin pacifiste ale lui Trump. Chiar dacă „lovitura” politică a lui Xi este o decizie internă din China, implicațiile sale sunt resimțite imediat la celelalte națiuni, prin neîncredere și agravarea unor vechi litigii. În acest fel, China și SUA se găsesc într-un curios impas, împinse fiind către un război comercial de forțe interne irezistibile. Trecutul vine să le greveze viitorul.