1.
Anul Nou chinezesc începe în 2019 pe data de 05 februarie. Noaptea de Ajun
sau Revelionul este noaptea de 4 spre 5 februarie.
2.
Anul 2019 se află sub semnul Mistrețului ( Porcului) de Pământ. Tot ani ai Mistrețului
( Porcului) au mai fost anii: 2007, 1995, 1971, 1959 etc. Aţi observat bine: se
repetă la fiecare 12 ani.
3.
Personalităţi născute în Anul
Mistrețului:: Bryan Adams, John Quincy
Adams, Woody Allen, Julie Andrews, Fred Astaire, Hector Berlioz, Otto von
Bismarck, David Blunkett, Humphrey Bogart, Maria Callas, Paul Cézanne, Marc
Chagall, Richard Chamberlain, Hillary Rodham Clinton, Glen Close, David
Coulthard, Billy Cristal, actualul Dalai- Lama, Richard Dreyfuss, Henry Ford,
Ernest Hemingway, Henric al VIII- lea, Alfred Hitchcock, Thomas Jeffersson,
Elton John, Tommy Lee Johns, Carl Gustav Jung, Kubilai Han, Stephen King,
Nastassia Kinski, Kevin Klein, Jery Lee Luis, Thomas Mann, Marcel Marceau,
Marie Antoinette, Ricky Martin, Meat Loaf, Wolfgang Amadeus Mozart, Camilla
Parker Bowles, Luciano Pavarotti, Prinţul Rainier de Monaco, Maurice Ravle,
Ronald Reagan, Ginger Rogers, Salman Rushdie, Françoise Sagan, Pete Sampras,
Arantcha Sanchez, Carlos Santana, Arnold Schwarzenegger, Steven Spielberg,
Jules Verne, Tennessee Williams, duces de York.
4.
Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic,
Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt
Nguyên Dán) .
5. La
aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam,
Singapore, în unele zone în Thailanda.
6.
Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau
calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia
Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă a anului lunar) şi
poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.
7.
Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.
8. În
anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în
prima zi a primei luni din calendarul lunar.
9.
Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială
pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce
este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.
10.
Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al
globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de
migraţie, chunyun 春运。
11.
Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul (
pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica
având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia
familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că
încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin
cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice
pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia
faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare
sunt anunţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci)
pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.
12. Ce
fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au
pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV,
un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai
momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.
13.
Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific
de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras
de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul,
care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.
14.
Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o
săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.
15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre
semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan,
Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră,
Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform
unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei
tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea
acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi
sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi
Occident.
16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un
an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această
Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul.
De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.
17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de
o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi
în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.
18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei
Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în
ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de-
a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare:
aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a
şaptea zi a anului e ziua tuturor oamenilor.
19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă
în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care
îi au.
20. După ce prima zi a anului se petrece în
familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă
spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.
21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă:
aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.
22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii,
chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.
23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a
Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi
se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume
prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.
24. Cum calendarul lunar a fost început în anul
2698 î. Ch. , anul 2019 după acest calendar este în cultura chineză anul 4717.
25. Principalul cadou care se oferă de
Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general
bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în
cadrul familiei lărgite.
26. Cum China este o ţară a legendelor, există
şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că
un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi
zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se
păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că
astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi
este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi
pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.
27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a
se pune pe geamuri/ uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti)
reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.
28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 ,
adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate
poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.
29. Florile sunt şi ele foarte prezente în
decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul,
kumquatul ( N- am găsit alt termen! E o portocală mai mică. ) şi narcisa
prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul
auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de
mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.
30. Dintre decoraţiunile din această perioadă,
sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu
vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cuvinte: „ Soseşte fericirea!
”.
