Vești din China: Golful nisipurilor cântătoare din deșertul Ordos

     După ani întregi de amenajare și dezvoltare, acest golf de nisip a devenit un sit turistic remarcabil pentru turismul local. Se află în deșertul Ordos, adică provincia autonomă Mongolia Interioară.

Vă întrebați probabil ce- o fi cu nisipurile astea cântătoare, cum m- am întrebat și eu când am citit despre ele. Am învățat cândva la geografie, dar am uitat, că n- am mai auzit demult nimic despre ele ... 

Așadar: nisipurile din unele deșerturi, în afară de faptul că se plimbă tot timpul în funcție de cum le duce vântul deșertului, scot sunete, fiecare întindere de nisip cântător având propria tonalitate. Se pare că nu toate sunetele nisipurilor cântătoare sunt foarte plăcute. 

Explicații au fost date mai multe, prima fiind cea cu: spiritele deșertului care cântă. Cea mai plauzibilă mi se pare cea dată de englezul R. Begnold. Nisipul înseamnă particule de cuarț. În timpul mișcării nisipului, pe suprafața granulelor de cuarț, datorită proprietăților piezoelectirce ale lor, apar sarcini electrice. Odată apărută electricitatea, prin mișcarea nisipului apar și sunetele care se aud. De remarcat că nu toate deșerturile cântă, ci numai cele cu nisipuri friabile. 

Mai pe scurt românește: într- un deșert foarte uscat ( deci în niciun caz după o eventuală ploaie) cu nisip extrem de sfărâmicios, când se mișcă nisipurile, datorită presiunii mecanice exercitate, apare electricitate la suprafața granulelor de cuarț, care apoi sub o nouă presiune mecanică și datorită câmpului electric emit sunete. 

Vești din China: Plantație de ceai în provincia Guizhou

     Săteni din satul Bazi, orășelul Longgang, districtul Kaiyang, provincia Guizhou din Sud- Vestul Chinei, lucrează pe plantația de ceai Nangonghe, în 24 iulie 2017.

O săteancă pregătește frunzele de ceai proaspăt culese:

Vedere aeriană a plantației de ceai Nangonghe:

Săteni și sătence la cules de ceai pe plantație:

articol preluat după Agenția Xinhua ( China Nouă)

Vești din China: pentru sinologi

O veste pentru specialiștii noștri în chineza veche: China oferă recompmensă pentru descifrarea inscripțiilor oraculare pe oase.

     Muzeul național pentru caracterele chinezești încurajează oameni din întreaga lume să descifreze inscripțiile oraculare pe oase datând din timpul dinastiei Shang ( 1600- 1046 î.Ch. ) .

     Muzeul, situat în provincia Henan ( centru) , a anunțat că oferă 100.000 yuani ( circa 15.000 dolari) pentru descifrarea fiecăruia dintre caractere. Propune de asemenea 50.000 de yuani oricărei persoane capabile să dea o explicație definitvă caracterelor controversate, s- a anunțat luna aceasta pe site- ul muzeului.

     Inscripțiile gravate pe carapace de broască țestoasă și pe oase de animale reprezintă caracterele originale ale limbii chineze.
În 1899 au fost descoperite caractere gravate și pe „ oase de dragon” , un ingredient utilizat în medicina tradițională chineză, după cât se pare oase de mamut.  
     În acest moment, au fost descifrate circa 2000 de caractere descoperite pe oase oraculare, însă alte circa 3.000 rămân deocamdată un mister.
     Muzeul încurajează de asemenea pasionații de oase oraculare ca alături de metodele tradiționale să utilizeze, în interpretarea acestor caractere, și tehnicile de informatică actuale și enorma bază de date existentă actualmente pe internet.

De- ale mele: Han Feizi

Mi- a apărut o carte:    

         Sunt șapte parabole, cele mai cunoscute, ale lui Han Feizi, traducere din limba chineză contemporană cu pinyin. Cartea are în prefață un studiu despre parabola în proză, iar pe ultima copertă o scurtă prezentare a lui Han Feizi. Sper eu să fie de folos în primul rând celor care studiază chineza.
        O puteți comanda la mine sau la librăria Șt. O. Iosif din Brașov, iar pe internet la Libris.
        Mulțumiri tuturor celor care au contribuit la apariția cărții și al căror nume apare ori nu în carte.
        Cartea aceasta are o istorie deja și nu mă refer la parabole ori la Han Feizi, ci strict la această carte al cărei text a fost tradus de mine acum vreo douăzeci de ani. Deja apropiații cunosc povestea, o voi spune, poate, la un moment dat și aici.

Vești din China: Un G20 la cuțite

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 07 iulie 2017. )


     În timpul G20 la Hamburg, în 7- 8 iulie, China a trebuit să gestioneze, cu diverși parteneri, multiple tensiuni, cel mai adesea vechi, însă devenite dintr- odată urgente. Cu India, e vorba despre confruntarea pe podișul din Sikkim, la joncțiunea liniilor de frontieră chineză, indiană și bhutaneză la 5000 de metri altitudine. APL a distrus acolo două cazemate indiene, iar de atunci 6000 de oameni sunt instalați provizoriu la fața locului. Totul a început de la construirea de către China a  unei șosele pe un teritoriu bhutanez pe care și- l revendică ea și pe care aparent tocmai l- a ocupat. Bhutanul a chemat India în ajutor, iar aceasta a venit repede să- l ajute, fiindcă această șosea ar priva- o în timp de avantajul său privitor la altitudine - China ar putea astfel trimite în timp record o putere de foc superioară celei a Delhi- ului. Pekinul solicită imperios retragerea trupelor indiene și consideră incidentul bilateral drept „ cel mai grav din ultimii 30 de ani” .  „ India - adaugă el- ar face bine să învețe o lecție de istorie din înfrângerea sa. ” în timpul conflictului fulger care le- a pus față- n față în 1962. Un alt subiect de discordie: India nu suportă ca Pekinul să- și facă un CEPT ( prescurtare din engleză pentru: Coridor economic din Xinjiang spre Pakistan) printr- un Cașmir revendicat de Delhi și până la Gwadar, situl unui port ce include o bază militară chineză. China n- o să plece de- acolo fiindcă Delhi refuză a susține proiectul. Și așa cei 20 de ani de tentative de apropiere a celor două țări cele mai populate din lume sunt compromiși. Având în vedere neîncrederea vădită, ne putem îndoi că întâlnirea dintre N. Modi și Xi Jinping în timpul G20 va debloca situația. Începerea construcției acestei șosele, e poate din partea Chinei un calcul greșit!
     Cu trei zile înainte de G20, Xi Jinping a fost la Moscova pentru o întâlnire cu V. Putin, a treia din ianuarie până acum. Lăsând de- o parte ceva amabilități ( o decorație rusă pentru Xi, 10 miliarde de $ în contul schimburilor economice pentru Putin) și inevitabila declarație comună împotriva desfășurării sistemului american anti- misile Thaad în Coreea de Sud, grosul afacerii a revenit cererii părții ruse de prelungire a ' drumurilor mătăsii' către Uniunea Economică Eurasiatică ( UEEA) , fondată în 2014 de Rusia, Kazahstan, Kârgâstan, Armenia și Bielorusia. Dar această speranță de a vedea China finanțându- i UEEA se prezintă sub auspicii nefavorabile. Administrația rusă face mutre văzând cum China se interesează prea îndeaproape de niște republici care au fost sateliți ai URSS. Pekinului, pe de altă parte, îi vine greu să vadă în aceste țări de o solvabilitate îndoielnică destinația ideală pentru a- și plasa oțelul, sticla sau cimentul excedentare. 
     În fine, esențialul G20 din punctul de vedere chinez va fi relația cu Statele Unite ale unui D. Trump din ce în ce mai imprevizibil: a autorizat o vânzare de arme de 1.4 miliarde $ către Taiwan, a pedepsit banca locală din Dandong pentru trafic cu Coreea de Nord și a trimis în 2 iulie un destroyer în banda de 12 mile a unei insulițe din arhipelagul Paracel, ocupat de APL. Deși toate aceste gesturi sunt niște casus belli, Pekinul nu protestează prea mult, sperând să- l poată „ domestici” într- o zi pe Trump, mai ales în izolarea crescândă în care acesta se află. Însă pericolul este prezent: acum că Phenianul este în stare ( sau așa declară) să lovească nuclear SUA, Trump nu mai vrea să aștepte. Împreună cu Putin, Xi Jinping vrea să impună un plan de pace în care SUA să- și abandoneze manevrele cu Coreea de Sud, iar Coreea de Nord, bomba sa. Dacă vor reuși, pentru SUA va fi o mare pierdere de imagine. De aceea, Trump și Xi încearcă să aducă puterile intermediare ( Japonia, Țările Europene) la a- și alege de partea cui sunt. Ieri, SUA prima în toate. Dar Trump, forță izolaționistă, schimbă datele problemei, iar China, noua putere financiară, se maturizează repede ... Semn al unui vid politic, rămân de făcut noi alianțe, pentru a înlocui Statele Unite, care se retrag din rolul lor depășit de jandarm al lumii.     

Vești din China: investirea noului șef de guvern de la Hong Kong

        Ceremonia de investitură a noului șef de guvern al Regiunii Administrative Speciale Hong Kong s- a desfășurat ieri, la Palatul Congreselor din Hong Kong. Noul șef al guvernului din Hong Kong este doamna Lam Cheng Yuet-ngor.
        Dna Lam precum și principalii responsabili din al cincilea mandat al guvernului Regiunii Administrative Speciale Hong Kong  au depus jurământul în prezența președintelui Xi Jinping. Xi Jinping i- a strâns mâna dnei Lam și a felicitat-o.

Doamna Lam Cheng Yuet-ngor a luat cuvântul în cadrul adunării desfășurate cu ocazia aniversării a 20 de ani de la retrocedarea Hong Kongului și a ceremoniei de investire a noului guvern de la Hong Kong.

Membrii Consiliului executiv din Hong Kong au fost investiți în funcție de către dna Lam.

Vești din China: Sărbătorirea a 20 de ani de la retrocedarea Hong Kong-ului - 1 iulie

Ceremonia de înălțare a drapelului cu ocazia evenimentului.

Paradă a unor vase de pescuit: