Veşti din China: Imperiul fericirii albe

(traducere din limba franceză,articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 17 februarie 2017 )
     Acum 20 de ani, China urbană descoperea bucuria lunecatului pe zăpadă şi gheaţă. Între timp, sporturile de iarnă au cucerit ţara: astăzi sunt, se pare, 7 milioane de skiori, dintre care 90% începători. Bilanţ onorabil, dar minuscul la scară naţională ( 0.5% din populaţie) . Sectorul înaintează în schuss: începând de acum, ţara numără 200 de staţiuni dintre care 77 cu cel puţin 4 teleschiuri mecanice şi 10 corespunzând standardelor internaţionale.
     Pasiunea subită este exacerbată de câştigarea în 2015 a competiţiei de organizare a Jocurilor Olimpice de iarnă pentru 2022 la Pekin, Zhangjiakou şi Yanqing, printr- un salt de 40% a numărului de schiori în 2016. Astfel, China ajunge din urmă Japonia, de două ori gazdă olimpică ( Sapporo 1972, Nagano 1998) şi Coreea de Sud, organizatoare a JO din februarie 2018 la Pyeongchang.
     Perspectiva aceasta a suscitat interes, în China şi aiurea, fiindcă trebuie construit şi echipat totul. Pentru străinătate aceasta constituie o piaţă vastă şi lucrativă, cu nevoie urgentă de produse şi servicii pe care China încă nu le stăpâneşte: de- acum şi până în 2030, China lui Xi Jinping vrea să aibă 1000 de staţiuni şi 300 de milioane de schiori.
      De aceea, între 15 şi 18 februarie s- au ţinut la Pekin saloanele anuale ale IPSO şi ALPITEC, specializat în amenajări montane. A fost doborât un record de participare ( 728 de mărci de fabricaţie, 502 expozanţi) şi a fost adunată la un loc toată crema sportului mondial - Elveţia, Austria, Canada, Statele Unite, Japonia, Franţa. Delegaţia acesteia din urmă a fost foarte densă, cu 16 firme prezente din cele 211 federalizate în Cluster Montagne ( activ în China de aproape 20 de ani) şi politicieni precum P. Kanner, ministru pentru viaţa urbană, tineret şi sport şi L. Wauquiez, Preşedinte al Regiunii Auvergne- Rhône- Alpes. Vizita acestora din urmă nu susţinea decât scopuri comerciale: ei aveau de apărat şi candidatura Parisului la JO de vară din 2024, problemă în care China are influenţă. O vizită prietenească la gazda jocurilor de iarnă a constituit pentru Paris o bună politică.

      Printre companii locale şi străine se vede repede instaurată, dincolo de inevitabila rivalitate, o repartizare a rolurilor şi o cooperare implicită: Poma ( Franţa- Italia) , Doppelmayr ( Austria) , liderii telefericului, prosperă cu echipamente pe care China nu le stăpâneşte, precum telecabina în tunel. Ouado ( Franţa/ China) în parteneriat cu furnizorul austriac pentru echipamente de urcare pante Axess ( Austria) , oferă schiorului posibilitatea de reînnoire a permisului de ski prin smartphone - facilitate care nu e posibilă decât în China, prin sistemul de plata din reţeaua WeChat. Compagnie des Alpes are deja adminstrarea a două staţiuni: Silkroad din Urumqi ( Xinjiang) şi Thaiwoo ( Chongli) , supranumită " cea mai franţuzească dintre staţiunile chineze" .
      În afara perioadei hivernale ( 5 luni de frig, favorizate de o altitudine medie a ţinutului relativ înaltă) , staţiunile chinezeşti se axează pe o funcţionare pe tot parcursul anului, cu activităţi în aer liber: plimbări cu VTT, curse de orientare, quad, tir sportiv, golf cu discuri ( practicat cu discuri zburătoare) sau skiuri pe rotile! Traseele montane via ferrata şi tirolienele au avut vânt în pupă şi ele la salon.
     MND ( Montagne et Neige Developpement) firma din Savoya deţinătoare a unui larg portofoliu de brevete şi mărci, a câştigat premiul cel mare: o JV cu un grup de material minier din Zhangjiakou, pentru pruducţia şi vânzarea în toată China de sisteme de tracţiune, zăpadă şi securitate. Mai ales, a obţinut construirea staţiunii de la Snowland ( Zhangjiakou) : 55 km de piste echipate, la 110 milioane euro, cu livrare în trei ani.
     Bineînţeles că echipând China, unii dintre expozanţi au un gând ascuns: de a promova staţiunile consacrate, de a stârni interes pentru pistele de la Tignes, Chamonix sau Innsbruck, la clienţii din Wanlong sau Thaiwoo. Nu sunt decât câteva mii care pot opta pentru aceste destinaţii îndepărtate şi de prestigiu -- dar se poate pune pariu că JO din 2022 ar putea deschide gustul.

Veşti din China: Prim Ministrul chinez în turneu în SUA, Canada, Cuba

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 18 septembrie 2016. )

          Prim- ministrul chinez, Li Keqiang, a început duminică, 18 septembrie, un turneu în cursul căruia va participa la cea de- a 71- a Sesiune a Adunării generale a Naţiunilor Unite de la New York, înainte de a efectua vizite oficiale în Canada şi Cuba, în cadrul unui turneu prevăzut a se desfăşura între 18 şi 28 septembrie.
          Turneul va fi marcat de mai multe "premiere" , respectiv: prima apariţie a dlui Li la Adunarea generală a ONU, prima sa vizită în cadrul dialogului anual între şefii de guverne chinez şi canadian, precum şi prima vizită oficială a unui prim- ministru chinez în Cuba din 1960 de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări.

             PROPUNERILE CHINEZE SE AFLĂ ÎN LUMINA REFLECTOARELOR LA ONU

          A 71- a  Sesiune a Adunării generale a ONU şi- a deschis lucrările în 13 septembrie, cu participanţi din 193 de ţări membre, pentru a discuta un larg evantai de probleme mondiale, printre care dezvoltarea durabilă, punerea în aplicare a Pactului asupra climatului de la Paris, terorismul şi tendinţele anti- mondializare.
          Într- un atare context şi în acest an, ce marchează a 45- a aniversare de la admiterea Republicii Populare Chineze în ONU, prima apariţie a dlui Li la Adunarea generală a ONU ar trebui să atragă o largă atenţie.
          Programul său foarte încărcat va cuprinde: o luare de cuvânt în cadrul dezbaterii generale anuale a Adunării generale a ONU, după care va asista la un simpozion consacrat Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, va lua parte la două reuniuni în problemele refugiaţilor şi va avea mai multe întruniri bilaterale.
          Anul trecut, preşedintele chinez Xi Jinping, în timpul participării la celebrarea celei de- a 70- a aniversări a ONU, a prezentat o serie de măsuri şi promisiuni ce veneau în sprijinul organizaţiei multilaterale. Prim- ministrul urmează să facă o scurtă trecere în revistă asupra punerii în practică a acestora, după cum estimează dl Yang Xiyu, cercetător la Institutul chinez de studii internaţionale.
În afară de monitorizarea acestor angajamente ale dlui Xi, vizita dlui Li la ONU urmează totodată să aducă în prim- plan politica diplomatică a Chinei şi poziţiile sale asupra unor probleme diverse, arată dl Yang, care adaugă că această etapă va permite lumii să cunoască mai bine China.
          Prim- ministrul chinez va întâlni de asemenea reprezentanţi ai finanţelor, ai grupurilor de reflecţie şi ai mass- media din SUA.
          " Aceste acţiuni ilustrează gândirea strategică şi inovatoare a unei noi generaţii de conducători chinezi în domeniul diplomaţiei publice. " , comentează dl Yang.

                       DIALOG CHINA - CANADA: O NOUĂ ERĂ A RELAŢIILOR BILATERALE
          Vizita în Canada a dlui Li este prima vizită oficială a unui prim- ministru chinez în ţara " frunzei de arţar" din ultimii 13 ani şi va constitui ocazia de a iniţia un dialog anual între şefii guvernelor celor două ţări. Acest dialog anual a fost inaugurat la sfârşitul lui august când dl Li l- a primit pe omologul său canadian, Justin Trudeau, la Pekin.
Acest schimb de vizite în mai puţin de o lună sunt,conform unor analişti , semnul  unei " încălziri rapide" a relaţiilor bilaterale. Dialogul care se deschide şi poziţiile dlui Li vor constitui subiectul unei atenţii deosebite.
          Li Keqiang a prevăzut să asiste la mai bine de douăzeci de evenimente în cursul şederii sale în Canada la Ottawa şi Montreal, fie că e vorba de întrevederi politice, de forumuri economice şi comerciale ori diverse schimburi culturale şi între popoare. Acestea din urmă au menirea de a îmbunătăţi cooperarea şi încrederea politică sino- canadiană.
Participarea Canadei la Banca asiatică de investiţie în infrastructuri (  BAII) este " în mod clar cea mai bună alegere" pentru această ţară, a comentat ministrul de finanţe canadian, Bill Morneau. În fapt, este în interesul celor două ţări să promoveze în comun o cooperare reciproc benefică.
          China este al doilea partener comercial al Canadei. Economiile lor se completează mult, având enorme potenţialuri în sectoare cum sunt: înaltele tehnologii, agricultura, resursele energetice precum şi cooperarea cu terţe părţi.
          Dl Trudeau şi- a exprimat convingerea că o relaţie bilaterală întărită va aduce noi oportunităţi întreprinderilor canadiene şi va permite întreprinderilor chinezeşti să- şi dezvolte activităţile în Canada.

                                              O PRIETENIE SINO- CUBANEZĂ ÎNTĂRITĂ

           Călătoria în Cuba a prim- ministrului Li constituie prima vizită oficială a unui şef chinez de guvern în această ţară caraibiană de când cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice acum 56 de ani.
          Ruben Zardoya, profesor la Universitatea din Havana, descrie această vizită drept un " eveniment major" în relaţiile sino- cubaneze. Conform acestuia, vizita dlui Li ar putea aduce Cubei " noi investiţii, tehnologii şi legături mai strânse cu lumea din exterior. " .
China şi Cuba sunt " prietene bune, surori şi tovarăşe" , iar relaţia lor a devenit sănătoasă şi matură după ce s- a dezvoltat timp de o jumătate de secol.
          Relaţia dintre cele două ţări se află astăzi în faţa unor noi oportunităţi de dezvoltare într- un moment în care Cuba, care caută să- şi modernizeze modul de creştere economică şi să- şi diversifice strategia diplomatică, acordă o mai mare importanţă relaţiilor sale cu China.
           În timpul vizitei, dl Li, în mod special, se va întâlni cu preşedintele cubanez, Raul Castro, cu care va avea un schimb de puncte de vedere asupra unor probleme de interes comun. Cel două ţări vor semna de asemenea peste 30 de documente de cooperare în domenii precum economic, tehnologic, finanţare, capacitate industrială, controlul calităţii şi protecţia mediului.
China este al doilea partener comercial al Cubei, în timp ce Cuba este cel mai mare partener comercial al Chinei în Caraibe.
          Xu Shicheng, cercetător la Institutul pentru America Latină din sânul Academiei chineze pentru ştiinţe sociale, subliniază că legăturile comerciale dintre China şi Cuba au cunoscut o creştere rapidă, dar că volumul total al comerţului bilateral nu este prea ridicat. " Poporul şi guvernul din Cuba speră ca vizita prim- ministrului Li va putea da un puternic impuls dezvoltării comerţului sino- cubanez şi legăturilor economice dintre cele două ţări" consideră dl Xu.
           Sectoarele manufacturier şi al infrastructurilor din Cuba, care sunt relativ puţin dezvoltate, au nevoie de maşini, echipamente şi personal tehnic din China, arată cercetătorul. " Cooperarea dintre cele două ţări în materie de capacitate industrială oferă mari potenţialuri" .

Veşti din China: Huawei, ZTE plătesc pentru alţii

( traducere din presa francofona la Pekin)

Lupta nu putea fi câştigată. Dar China pierde pe nedrept în acest caz, iar resentimentele sale faţă de Occident sunt puternice.

În 08/10, după 11 luni de anchetă, o comisie «  bipartită » a Congresului american statuează că Huawei şi ZTE, prin echipamentele ei de telecomunicaţii, comportă un risc major de spionaj în special în domeniul economic, prin deturnarea fluxurilor de conţinuturi.  Cele două companii, nr 2 şi nr 5 mondiale de ruteri şi comutatori neputând să risipească „ bănuielile de legături cu autorităţile chineze” , acest raport de 52 de pagini sfătuieşte sectorul privat să nu utilizeze echipamentele lor şi cheamă Washington- ul să blocheze fuziunile şi achiziţiile cu şi de la cele două grupuri, pentru a le împiedica să se implanteze. Ceea ce de fapt a şi făcut începând din 2007, interzicând companiei Huawei să răscumpere stert- up- urile 3Com şi 3Leaf.

Pentru aceste companii din Shenzhen consecinţele sunt devastatoare:

Huawei îşi vede compromise cei 1,3 milliarde de $ din vânzările de anul trecut în SUA şi fără îndoială mult mai mult. Compania realizează 70% din cifra sa (32 milliarde de $) din export, în 150 de ţări, piaţă cucerită în cursul ultimilor zece ani.  Urmare a publicării raportului, Canada exclude Huawei de pe piaţa publică din reţeaua sa guvernamentală securizată ( 09/10) , cu toate că grupul este deja încorporat în compania canadiană şi dispune la Otawa de un centru R/D de 130 de tehnicieni. În marzie 2012, Australia făcuse la fel, închizând pentru Huawei piaţa reţelei sale naţionale de bandă- largă de 38 de miliarde de $. La rândul său, gigantul american CISCO, rupe şapte ani de cooperare cu ZTE, acuzându- l că a livrat Iranului produse supuse embargoului.  Uniunea Europeană pregăteşte o anchetă anti- dumping, blocată pentru moment din lipsă de plângeri din partea grupurilor sale precum Alcatel-Lucent sau Ericsson care, implantate fiind în China, se tem de reacţii ale partenerilor chinezi. Trebuie să ne amintim că în urmă cu zece ani, echipamentele străine se implantau în China, crezând că vor putea să cucerească piaţa, respectiv să producă aici pentru celelalte pieţe mondiale. Însă MII, Ministerul Industriei şi al Informaţiilor, dejoacă această strategie, impunând depozitul codurilor- sursă. Acest lucru a implicat pentru străinătate două consecinţe dezastruoase: copierea secretelor lor industriale şi latitudinea serviciilor secrete chineze în privinţa implntării în fiecare aparat a unui sistem de ascultare şi de relee a datelor controlabile la distanţă. Aceasta a frânat dezvoltarea industriei străine în China şi a stat la baza saltului înainte al companiei Huawei ( fondată d către un fost ofiţer al APL)  şi a companiei ZTE cu tehnologie copiată.

La drept vorbind, raportul Congresului nu aduce dovada deturnării masive de date americane de către Huawei şi ZTE. Ceea ce nu- l împiedică să pună China la stâlpul infamiei drept „ prima sursă de spionaj economic împotriva SUA ” .

China se apără cum poate, acuzând SUA de proces incorect şi de încercarea de a- i bloca urcarea pe scara valorilor. Ceea ce fără îndoială nu este pe deplin fals, mai ales în perioadă electorală şi de criză mondială. Dar conform expertului Sun Lin, mijloacele sale de ripostă sunt limitate, întrucât nu poate renunţa la Occident pentru serverele de gamă înaltă pe care încă nu le produce şi nu poate să- şi permită să le blocheze la frontieră. În fond, problema echipamentelor de telecomunicaţii chineze este „ returul de elice” al anilor de însuşire masivă a tehnologiilor din vest şi ed cucerire a pieţelor. China a câştigat acest război, dar în prezent, are nevoie să ajungă la pace. Alte mari bătălii se profilează pe alte pieţe- TGV, nuclear, solar, eolian ... Acest litigiu readuce în discuţie problema de a acorda Chinei statutul de economie de piaţă şi pune problema unei cooperări chineze industriale, legală şi pe termen lung. Aşadar, aceea a unei schimbări de cultură industrială, în sens de co- participant şi de a deveni „ ctăţean al lumii” . China începe să plătească pentru decenii de ambiguitate. Să nu schimbi nimic comportă riscul unui preţ îngreunat, cu consecinţe incalculabile.ile. 

Numismatica: emisie moneda in Canada

In 2013 va fi Anul Sarpelui si anul se va schimba in 10 februarie. A trecut vacanta de vara, deci se fac pregatiri pentru sfarsit/ inceput de an:

pret: moneda de aur de 5 $: in jur de 230 $ canadieni
       moneda de argint de 15 $: in jur de 125 $ canadieni

Exista, bineinteles, emisii de astfel de monede si din ani anteriori.