MARIA BĂLAŞA Traduceri Cursuri inclusiv cursuri la distanţă chineză: orice nivel, de la preşcolari la universitari, inclusiv pregătire examene HSK şi chineză de afaceri franceză pentru români şi străini Bijuterii ancestrale
miercuri, 1 ianuarie 2020
joi, 4 iulie 2019
La Chine et l'Allemagne organiseront un exercice militaire conjoint de soutien médical
( Xinhua)
Les armées chinoise
et allemande organiseront un exercice conjoint de soutien médical du 3 au 17 juillet à
Munich en Allemagne, a annoncé mardi une source du Bureau de la santé du
Département du soutien logistique de la Commission militaire centrale de Chine.
L'exercice se basera
sur l'intervention conjointe des équipes de soutien médical des deux armées
dans les missions internationales de secours médical humanitaire et se
focalisera sur des tâches telles que le commandement conjoint, les secours et
le contrôle des maladies.
La plupart des 91
membres de l'équipe du soutien médical militaire chinois partant pour Munich
ont de l'expérience dans des tâches majeures telles que le maintien de la paix,
les secours d'urgence en cas d'inondation et de tremblement de terre.
Le prochain exercice
sera le deuxième du genre organisé par les armées chinoise et allemande, le
premier ayant été organisé dans la municipalité de Chongqing en Chine en 2016,
selon la source.
Des scientifiques découvrent des rayons gamma cosmiques de la plus haute énergie au Tibet
( Xinhua)
Une équipe de recherche conjointe composée de
scientifiques chinois et japonais a découvert des rayons gamma cosmiques de la
plus haute énergie jamais observés depuis un observatoire au Tibet, offrant une nouvelle perspective pour
explorer l'univers extrême.
L'énergie des rayons
gamma est aussi élevée que 450 TeV, ce qui équivaut à 45 milliards de fois
l'énergie des rayons X pour un diagnostic médical, ont indiqué les chercheurs
de l'Institut de physique des hautes énergies de l'Académie des Sciences
de Chine lors d'une conférence de presse mercredi.
Les scientifiques
pensent que ces rayons gamma énergétiques proviennent de la nébuleuse du Crabe,
un célèbre rémanent de supernova dans la constellation du Taureau, à environ
6.500 années-lumière de la Terre.
Auparavant,
l'énergie la plus élevée jamais observée pour un photon à rayons gamma était de
75 TeV, détectée par le télescope HEGRA Cherenkov en Allemagne.
"Avant cette
découverte, de nombreux scientifiques pensaient que les photons ne pouvaient
pas être accélérés à une énergie supérieure à 100 TeV", a indiqué Huang
Jing, chercheur de l'institut et porte-parole de l'expérience au Tibet.
"Cette
découverte marque une étape historique dans la recherche de l'origine des
mystérieux rayons cosmiques", a estimé Chen Yang, professeur et expert du
rémanent de supernova à l'Université de Nanjing.
Les scientifiques
avancent comme hypothèse les étapes suivantes pour générer des rayons gamma de
très haute énergie : premièrement, les électrons sont accélérés jusqu'à PeV
(1.000.000 milliards d'électrons volts) dans la nébuleuse, puis les électrons
PeV interagissent avec la radiation du fond diffus cosmologique (CMBR), la
radiation rémanente du Big Bang remplissant l'univers entier, puis un photon
CMBR est lancé jusqu'à 450 TeV avec un électron PeV.
Les chercheurs
concluent donc que la nébuleuse du Crabe est l'accélérateur naturel d'électrons
le plus puissant connu à ce jour dans notre galaxie.
La nébuleuse du
Crabe a été produite par une explosion de supernova en 1054, qui a été
enregistrée dans des documents historiques officiels de la dynastie Song du
Nord (960-1127) dans la Chine ancienne.
En 1969, des
scientifiques ont découvert un pulsar qui effectue 30 rotations par seconde,
intégré à la nébuleuse. A l'ère moderne, la nébuleuse du Crabe a été observée à
toutes les longueurs d'ondes électromagnétiques, allant de la radio aux rayons
gamma de très haute énergie.
luni, 24 iunie 2019
O întrunire la nivel înalt poate ascunde o altă întrunire la nivel înalt
(Traducere din limba franceză, articole publicate
de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 21
iunie 2019.)
În final de
iunie, președintele Xi Jinping va fi participat la două întruniri la nivel
înalt de importanță mondială, din lună: cu Kim Jong-un în Coreea de Nord (
20-21 iunie) și cu Donald Trump în perioada G20 de la Osaka ( 28-29 iunie) .
Nu-i nevoie să
fii vrăjitor pentru a-ți da seama că întâlnirea cu Kim Jong-un avea menirea să
o pregătească pe cea cu Donald Trump. Din cele patru întâlniri la nivel înalt
care i-au adus împreună pe Xi și Kim, două au avut loc în ajun de întâlniri
între Xi și Trump – e deja o obișnuință, în oarecare măsură! Și totuși, la venirea
lor la putere în 2012, Xi și Kim nu se apreciau deloc: Xi era iritat de
aroganța „ fratelui cel mic” , iar Kim, lipsit de experiență, avea teama unei
ingerințe chineze în faza inițială a mandatului său.
Donald Trump în
persoană a orchestrat încălzirea relațiilor dintre aceștia, prin faptul că a
întins mâna către liderul „ țării dimineților liniștite” . Fiecare dintre ei
avea nevoie de celălalt ca să-și realizeze un vis: Trump vrând să
denuclearizeze peninsula, iar Kim având nevoie de SUA pentru a contrabalansa
influența chineză.
Din moment ce
Trump avansa, Xi n-a avut de ales decât să facă la fel. În timpul celor două
zile ale sale la Pyongyang, Xi a promis întărirea ajutorului alimentar, vital
în acest moment în care hambarele nord-coreene sunt goale și în care foametea
stă la pândă. Și-a exprimat în mod expres speranța într-un acord Kim- Trump ce
ar permite ridicarea sancțiunilor ONU împotriva RPDC și reconstrucția țării.
Xi vede bine
unde-i buba dintre Trump și Kim, adică neîncrederea ce domnește între ei – grea
moștenire a trecutului. Trump solicită renunțarea prealabilă și completă la
bomba nord-coreeană și la rachetele cu rază medie de acțiune. Acest dialog al
surzilor a condus la eșecul ultimei întruniri dintre cei doi bărbați de la
Hanoi, din februarie anul acesta.
Marea forță a
lui Xi Jinping rezidă în faptul că el nu caută să facă să eșueze apropierea
dintre Kim și Trump, ci dimpotrivă o încurajează. Ce oferă Xi este mai degrabă
să se poziționeze în negociator de neevitat al acestei păci, garantându-i
fiecăruia rezultatul pe care-l așteaptă. A reușit și convins? Fără nici o
îndoială că nu sau nu încă. Însă demersul lui îi poate servi drept atu la cea
de-a doua întrunire la nivel înalt, din perioada G20, la Osaka. Atât de o parte
cât și de cealaltă parte a Pacificului, cele opt luni de război comercial dintre
China și Statele Unite, începe să coste în ce privește locurile de muncă,
PIB-ul, chiar stabilitatea mondială. În SUA, multinaționalele ezită în continuare
să-și deplaseze din China lanțurile de aprovizionare, cu riscul de a pierde
sutele de milioane de la consumatorii chinezi.
Conform sursei
americane, acordul era „ quasi pregătit” cu două luni în urmă, înainte ca Xi să
facă un pas înapoi, aproape din reflex. Dar acordul rămâne ca bază pentru
reluarea dezbaterii. Aceasta este sarcina ce le revine chiar de acum negociatorilor
prin telefon Liu He, Robert Lighthizer și Steven Mnuchin, înainte de a se reuni
la Osaka. Consilierul special Larry Kudlow prezice niște noi reguli comune, cu
mecanism de verificare, pentru ca să se înlăture din relațiile comerciale patru
rele pe care America nu le mai vrea: piratajul, transferurile forțate de tehnologie,
violarea secretului pe internet și toate barierele la comerț.
Ori, o astfel
de nouă morală comercială este cerută și de grupurile chinezești, grijulii în
a-și proteja propria cercetare științifică și încrezătoare în capacitatea lor
de a se impune pe cele cinci continente. Aceste noi reguli implică, printre
altele, și o dezangajare a Partidului din economie și abandonarea progresivă a
privilegiilor acordate sectorului public. Acesta este fără îndoială motivul
care l-a stimulat pe Xi să dea înapoi, din cauza provocării ideologice pe care
o implică.
Un ultim
argument ce permite să avem în vedere că acordul se va încheia: de acum
înainte, Xi este slăbit din cauza detractorilor săi, care îi pun în spate
responsabilitatea încetinirii creșterii economice. Trump, și el, devine
vulnerabil în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2020, de care e foarte
sigur că le va câștiga. Pentru ambii cheia finală a victoriei asupra
opozanților lor pare a fi ieșirea din disputa comercială. Iată deci un puternic
stimulent în a se înțelege!
sâmbătă, 9 februarie 2019
La Turquie va aligner ses projets de développement avec ceux de la Chine grâce à des efforts conjoints, affirme le président Erdogan
Le président turc Recep Tayyip Erdogan a déclaré jeudi être prêt à unir les efforts de son pays à ceux déployés par la Chine destinés à aligner le projet turc "le Couloir central" avec l'initiative chinoise "la Ceinture et la Route" dans le but de faire continuellement progresser les relations bilatérales.
Après avoir écouté les hommages que lui rendait le nouvel ambassadeur de Chine à Ankara, Deng Li, M. Erdogan a dit que la Turquie accorde beaucoup d'importance à ses relations avec la Chine et qu'elle est prête à poursuivre l'harmonisation des projets de développement des deux pays. L'objectif est de régulièrement resserrer les liens bilatéraux afin de tirer parti du potentiel que représente la coopération dans les domaines de la politique, de l'économie, de la culture, de la promotion du commerce, de l'investissement, du tourisme et des grands projets entre les deux pays.
M. Erdogan a également demandé à M. Deng de transmettre ses salutations à son homologue chinois, Xi Jinping.
Pour sa part, M. Deng a transmis les voeux de M. Xi à M. Erdogan, promettant de déployer tous les efforts nécessaires pour mettre en oeuvre le consensus important auquel sont parvenus les deux chefs d'État, et qui définit les grands axes de la coopération bilatérale, qui soutient activement la coopération pragmatique dans tous les domaines et qui promeut l'alignement des projets de développement des deux pays.
M. Deng a pris ses fonctions en Turquie le 26 janvier.
( după Xinhua)
miercuri, 6 februarie 2019
Chine : trois grandes expositions au Musée national des beaux-arts durant le Nouvel an chinois
Le musée national des beaux-arts de la Chine (NAMOC en anglais) présente trois grandes expositions au cours de la fête du Printemps afin de promouvoir les "échanges entre les civilisations".
"La beauté des paysages" présente 300 oeuvres d'art paysager rassemblées par le musée depuis la fondation de la République populaire de Chine en 1949, parmi lesquelles des peintures traditionnelles chinoises, des peintures à l'huile, des gravures, des aquarelles et des sculptures présentant les paysages naturels du pays.
Des oeuvres d'artistes très connus, dont Qi Baishi, Lin Fengmian, Huang Binhong, Liu Haisu, Li Keran et Fu Baoshi sont présentées.
L'exposition "Dialogues entre civilisations" présente environ 200 peintures du NAMOC et du musée provincial des beaux-arts du Heilongjiang, mettant l'accent sur l'édification d'un monde meilleur en s'appuyant sur les expériences des différentes civilisations.
Le musée présente également 115 sculptures sur bois originaires de pays africains, dont la Tanzanie, le Mozambique, la Côte d'Ivoire et le Kenya, pour montrer la vie quotidienne des peuples africains et la vision du monde des artistes africains.
( după Xinhua)
Chine : des archéologues retrouvent la trace des premiers cochons domestiques
Des découvertes et des études archéologiques ont montré que la Chine était l'un des premiers lieux au monde où les cochons ont été domestiqués, il y a environ 9.000 ans.
"Notre recherche confirme que les os de porc extraits du site archéologique de Jiahu dans le district de Wuyang de la province chinoise du Henan (centre), datent de 9.000 ans et appartiennent à des cochons domestiqués", a déclaré Yuan Jing, chercheur de l'Institut d'archéologie dépendant de l'Académie des sciences sociales de Chine.
Des universitaires étrangers ont découvert des restes de cochons domestiqués datant de la même période dans de nombreux sites du sud-est de la Turquie.
"Les cochons domestiqués sur le site archélogique de Jiahu avaient le même âge que ceux découverts en Turquie, et connus pour être les plus vieux cochons domestiqués du monde", a-t-il indiqué.
Contrairement aux bovins, moutons, chèvres, chevaux et poulets, qui ont été introduits en Chine, les cochons ont pour origine le sanglier, a noté le chercheur.
"Les cochons de Jiahu avaient déjà quelques caractéristiques de cochons domestiques, indiquant qu'ils avaient été domestiqués pour un certain temps. Mais nous manquons encore de preuves archéologiques antérieures à 9.000 ans. Nous ne savons pas encore quand et où les ancêtres ont commencé à élever des cochons, et nous cherchons à en savoir plus", a-t-il ajouté.
( după Xinhua)
Chine : voyager "à contre-courant" est devenu une nouvelle tendance du Nouvel an chinois
Au lieu de rentrer dans leurs villes natales, de jeunes ouvriers chinois commencent à inviter leurs parents à venir, pour les vacances de la Fête du Printemps, dans les villes où ils se sont installés. C'est une nouvelle tendance rencontrée au cours de la période de pointe annuelle des voyages.
"Mes parents ont passé presque toute leur vie dans un petit district". Li Qian, âgée de 30 ans et originaire de la région autonome de Mongolie intérieure, travaille à Shenyang. "Cette année, je les ai invités chez moi, à Shenyang, pour fêter le Nouvel An (lunaire chinois)".
Comme beaucoup d'autres jeunes Chinois qui choisissent les grandes villes en quête de meilleures opportunités, Li Qian s'est installée à Shenyang, capitale de la province du Liaoning, dans le nord-est de la Chine.
"C'est aussi beaucoup plus facile de réserver des billets, car la plupart des gens partent des grandes villes vers des lieux plus petits au cours de cette période de pointe", souligne Mlle Li.
Le Nouvel An lunaire chinois tombe le 5 février cette année. Du 21 janvier au 1er mars, près de trois milliards de voyages seront effectués sur le réseau de transport de la Chine.
Ce phénomène s'observe notamment à Shenzhen, une métropole du sud du pays, où plus de trois millions de personnes se sont rendues, la plupart pour retrouver des membres de leur famille.
Selon la société China Railway, cette année, le "voyage à contre-courant" de la fête du Printemps sur les lignes ferroviaires les plus fréquentées a augmenté de 9% par rapport à l'année précédente.
Parallèlement, le nombre de voyages de petites villes et de districts de plus petites tailles vers les grandes villes, dont Beijing, Shanghai et Guangzhou, a plus que doublé, selon Ctrip, une importante agence de voyages en ligne.
"Le voyage à contre-courant de la fête du Printemps reflète l'accélération de l'urbanisation de la Chine", explique Liang Qidong, vice-président de l'Académie des sciences sociales du Liaoning. "Davantage d'habitants ruraux bénéficient de la politique d'enregistrement familial qui les encourage à s'installer et à devenir de nouveaux habitants urbains".
( după Xinhua)
miercuri, 30 ianuarie 2019
Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)
1.
Anul Nou chinezesc începe în 2019 pe data de 05 februarie. Noaptea de Ajun
sau Revelionul este noaptea de 4 spre 5 februarie.
2.
Anul 2019 se află sub semnul Mistrețului ( Porcului) de Pământ. Tot ani ai Mistrețului
( Porcului) au mai fost anii: 2007, 1995, 1971, 1959 etc. Aţi observat bine: se
repetă la fiecare 12 ani.
3.
Personalităţi născute în Anul
Mistrețului:: Bryan Adams, John Quincy
Adams, Woody Allen, Julie Andrews, Fred Astaire, Hector Berlioz, Otto von
Bismarck, David Blunkett, Humphrey Bogart, Maria Callas, Paul Cézanne, Marc
Chagall, Richard Chamberlain, Hillary Rodham Clinton, Glen Close, David
Coulthard, Billy Cristal, actualul Dalai- Lama, Richard Dreyfuss, Henry Ford,
Ernest Hemingway, Henric al VIII- lea, Alfred Hitchcock, Thomas Jeffersson,
Elton John, Tommy Lee Johns, Carl Gustav Jung, Kubilai Han, Stephen King,
Nastassia Kinski, Kevin Klein, Jery Lee Luis, Thomas Mann, Marcel Marceau,
Marie Antoinette, Ricky Martin, Meat Loaf, Wolfgang Amadeus Mozart, Camilla
Parker Bowles, Luciano Pavarotti, Prinţul Rainier de Monaco, Maurice Ravle,
Ronald Reagan, Ginger Rogers, Salman Rushdie, Françoise Sagan, Pete Sampras,
Arantcha Sanchez, Carlos Santana, Arnold Schwarzenegger, Steven Spielberg,
Jules Verne, Tennessee Williams, duces de York.
4.
Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic,
Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt
Nguyên Dán) .
5. La
aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam,
Singapore, în unele zone în Thailanda.
6.
Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau
calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia
Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă a anului lunar) şi
poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.
7.
Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.
8. În
anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în
prima zi a primei luni din calendarul lunar.
9.
Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială
pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce
este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.
10.
Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al
globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de
migraţie, chunyun 春运。
11.
Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul (
pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica
având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia
familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că
încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin
cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice
pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia
faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare
sunt anunţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci)
pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.
12. Ce
fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au
pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV,
un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai
momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.
13.
Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific
de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras
de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul,
care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.
14.
Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o
săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.
15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre
semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan,
Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră,
Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform
unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei
tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea
acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi
sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi
Occident.
16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un
an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această
Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul.
De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.
17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de
o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi
în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.
18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei
Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în
ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de-
a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare:
aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a
şaptea zi a anului e ziua tuturor oamenilor.
19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă
în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care
îi au.
20. După ce prima zi a anului se petrece în
familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă
spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.
21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă:
aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.
22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii,
chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.
23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a
Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi
se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume
prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.
24. Cum calendarul lunar a fost început în anul
2698 î. Ch. , anul 2019 după acest calendar este în cultura chineză anul 4717.
25. Principalul cadou care se oferă de
Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general
bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în
cadrul familiei lărgite.
26. Cum China este o ţară a legendelor, există
şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că
un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi
zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se
păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că
astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi
este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi
pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.
27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a
se pune pe geamuri/ uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti)
reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.
28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 ,
adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate
poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.
29. Florile sunt şi ele foarte prezente în
decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul,
kumquatul ( N- am găsit alt termen! E o portocală mai mică. ) şi narcisa
prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul
auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de
mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.
30. Dintre decoraţiunile din această perioadă,
sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu
vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cuvinte: „ Soseşte fericirea!
”.
sâmbătă, 19 ianuarie 2019
Vești din China: Noutăți lunare
(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 18 ianuarie 2019.)
Un guițat ce se aude în depărtări ne
amintește: vine Anul Nou lunar, sub semnul Porcului. Cu o astfel de ocazie,
statul nu uită să presare știri insolite și voioase în presa sa, pentru a-și
înveseli astfel poporul și a-l face să uite de necazuri.
Vorbind despre Lună, suntem informați
despre ultimul succes al Chang’e-4, misiune ajunsă la începutul lui ianuarie la polul său sud,
nelocuit, dar dotat totuși cu potențiale organisme. S-a instalat pe solul lunar
o mini-seră, cu atmosferă controlată, conținând o serie de semințe și de ouă de
musculițe. Iar 15 zile mai târziu, unul dintre responsabilii misiunii anunță
germinarea semințelor de bumbac.
Reușita aceasta s-a dovedit însă a fi efemeră: tânărul vlăstar
n-a rezistat decât 48 de ore, secerat fiind fără îndoială de frigul atroce al
nopților lunare. Este totuși un prim pas spre cucerirea unui ecosistem autonom
pe satelitul nostru, iar următoarele patru misiuni din serie, de anul acesta,
vor continua aceste explorări, mai ales la polul sud lunar, ca preludiu la
construirea unei baze permanente „ deschise și pentru alte națiuni” . Costul
unei astfel de operațiuni e estimat la circa 100 de milioane de euro, „ un
kilometru de metrou” . Printre tehnologiile ce se vor testa, va figura și
printarea în 3D, posibil mijloc de construire a stației. În prezent, misiunea este
într-un repaos de 15 zile de obscuritate completă. La trezire, Yutu-2 ( carul
lunar) își va relua traseul exploratoriu, către nord-est ( lunar) !
Un alt sit neobișnuit
de cultură de legume este închisoarea din Qincheng, din nordul Pekinului, la
poalele munților Yanshan. Grădinarul nu este altul decât Zhou Yongkang, care pe
parcursul a 10 ani a făcut să tremure jumătate din țară, ca stăpân temut al
tuturor polițiilor imperiului. Aflat în închisoare pe viață pentru „ corupție”
, este unul dintre „ tigrii” cei mai notorii, de care președintele Xi Jinping
jurase să debaraseze China. Zhou împarte locul ( nu și celula) cu alți
condamnați celebri, precum Wang Lijun, fostul șef de poliție din Chongqing, și
Bo Xilai, stăpânul absolut al aceleiași metropole. Gu Kailai, soția lui Bo,
candamnată pe viață pentru asasinarea unui om de afaceri britanic cu
complicitatea lui Wang, își ispășește pedeapsa ceva mai departe, la Yancheng.
Cu toții se află sub jugul mai degrabă blând ( conform presei
chineze) al Ministerului Securității Publice. Constituie o excepție față de absolut
toți deținuții chinezi, care aparțin de Ministerul Justiției. Pentru această
mână de deținuți celebri, celulele sunt de 16m² , iar ei au dreptul la activități
de recreere, precum grădinăritul și caligrafia, hobiurile lui Bo și Wang.
Scutit de ținuta în dungi, Bo își poartă costumele de stofă englezească din
vremea zilelor sale de glorie. Iar Wang, își șlefuiește engleza – i-ar putea fi
de folos când iese, în 2027.
Ultima veste e ceva
mai puțin veselă. La Tallin ( Estonia, ex-republică sovietică) , firma HackenProof tocmai a descoperit o bază de
date chinezească non-protejată, care adăpostea CV- urile complete și exacte a
202 milioane de solicitanți chinezi de locuri de muncă. Bob Diachenko,
investigator șef, nu exclude ca îngrijorătoarea colecție să aiba drept autor un
portal de căutare precum BJ.58.com.
Acesta din urmă neagă, propunând o altă explicație: CV-urile ar
fi fost adunate de pe diverse site-uri de servicii, care solicită la intrare
identitatea clienților, precum tel 12306.com, foarte popularul portal pentru
rezervarea de bilete ale căii ferate chineze sau Huazhu, care administrează mii
de hoteluri din toată țara. După dezvăluirea făcută de HackenProof, baza de date a dispărut de pe cloud-ul Amazon unde era
găzduită - după ce a fost copiată de cel
puțin 12 ori. Mai bine decât orice discurs, acest incident dezvăluie lipsa de
protecție a datelor private ale cetățenilor chinezi.
Vești din China: China și alte griji de-ale sale
(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 11 ianuarie 2019.)
China nu are ca grijă numai skandenbergul cu
Washingtonul.
În Xinjiang, un milion de uiguri ( 10% din etnia
musulmană) sunt consemnați în centre de formare profesională, pentru a fi
purificați de tentațiile separatiste și extremiste. Dezaprobarea față de o
atare practică începe să se facă simțită, mai ales în Occident, lumea arabă
tăcând în numele bunelor sale relații cu China. Preocupat de propria imagine,
Pekinul începe a face un păsuleț înapoi. La sfârșitul lui decembrie, diplomați
din 12 țări ( printre care Rusia, India, Tailanda, Malaezia și unele țări cu
nume terminat în -stan ) au fost invitați
în Xinjiang. Ar urma să vină un grup de experți ai ONU. Într-un campus, aceștia
au văzut deținuți bine, sănătoși, care le-au cântat în engleză și le-au spus cât de ușurați se simt că au fost „
eliberați de gândirea extremistă” . Shohrat Zakir, guvernator al Xinjiangului, a promis
că, în timp, cei înrolați în mecanismul
de educație formatoare, vor fi mai puțin numeroși. Motor, deci!
Pe cale de a pierde bătălia demografică fiind, China
își face socotelile. Cu o rată de natalitate în scădere cu 3,5% în 2017, poate
mai mică în 2018, va atinge apogeul de 1,442 miliarde de suflete în 2020, conform
Cății verzi a populației și a muncii a
Academiei de Științe Sociale ( CASS) . În 2050 va recădea la 1,36 miliarde, iar
apoi în 2065 la 1,17 miliarde.
Numărul persoanelor vârstnice, mai ales, va zbura de
la 240 de milioane în 2018 la 400 de milioane în 2035. Conform CASS, „ din
punct de vedere teoretic, declinul demografic pe termen lung, precum și
îmbătrânirea constantă, nu vor putea face altceva decât să antreneze grave
complicații socio-economice.” Cu toate acestea, Pekinul nu a dereglementat 100%
dreptul de a procrea ( chiar dacă e gata s-o facă) . Familiile sunt limitate la
doi copii per cuplu. Cel mai adesea însă, ele preferă să rămână la un singur
moștenitor, având în vedere costurile prohibitive de creștere a unui copil.
Le-a trecut gustul familiilor numeroase, definitiv!
Altă problemă de
fond: experții și membrii de partid urmăresc îndeaproape succesiunea lui Xi
Jinping. Încă din 2017, nr 1 al partidului și-a făcut propria alegere omițând
preselecția unuia sau mai multor candidați care să-l înlocuiască la ieșirea din
al doilea său cincinal în 2022, iar mai apoi în 2018, a pus să fie ștearsă din
constituție limita de două mandate la președinție. În prezent, cadrele din „ a
șaptea generație” ( cei născuți în anii 70) apar, pentru investire în 2027.
Acestea sunt în manevre în provincie. Cel mai tânăr, Yang Jingbo ( 45 de ani) ,
este vicepreședinte al guvernului local din Guangxi. Liu Jie și Shi Guanghui (
48 de ani) sunt în Guizhou. Zhuge Yujie ( 47 de ani) se află la Shanghai, în
fruntea Comitetului municipal de partid. Dacă scenariul ține, „ a 6-a
generație” va fi privată de putere prin prelungirea puterii „ celei de-a 5-a
generații”, cea a lui Xi Jinping.
În încheiere,
două fapte insolite:
- Înaintea Africii
de Sud care a început în 2014 și a Ugandei care se pregătește, Kenya e pe cale
să introducă în școlile primare limba chineză începând cu 2020 – cu un puternic
sprijin pedagogic al Chinei. Atât pentru îndrumarea tineretului său către
oportunitățile de viitor oferite de China, cât și pentru a se alia cu unul
dintre principalii susținători ai dezvoltării continentului negru;
- La Wuhai (
Mongolia Interioară) , Chen Wenku, cadru de rang înalt, 58 de ani, a fost destituit.
Într-o anexă a băii sale amenajate ultimul răcnet, au fost găsiți aproape 40 de
milioane de yuani, în bancnote. Procesul a avut loc în 29 noiembrie - încă se așteaptă verdictul. Dar faptul există
pentru a ne sugera că după 6 ani de campanie împotriva corupției, China tot n-a
găsit leacul pentru acest flagel și se pare că „ toleranța zero” nu este un
panaceu universal.
Etichete:
Africa de Sud,
Chen Wenku,
China,
Kenya,
Liu Jie și Shi Guanghui,
Pekin,
Uganda,
Washington,
Wuhai,
Xi Jinping,
Xinjiang,
Yang Jingbo,
Zhuge Yujie
vineri, 14 septembrie 2018
Vești din China: China- SUA, războiul celor trei panere
(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 01 septembrie 2018.)
Din mai, războiul
comercial dintre Trump și China s-a împotmolit. După ce-a lansat ostilitățile,Trump alege „ inacțiunea” ( wúwéi 无为,concept taoist), bazat fiind
pe epuizarea de resurse a câmpului pe care-l are-n față.În 27
august, declară: „ Chinezii vor să vorbească, însă nu e momentul.” Dinspre
partea Chinei, nici ea nu e deloc grăbită, iar conform unui expert: „Încurcat în lungi
scandaluri interne, Trump trebuie să le contracareze cumva și face pe durul la extern
... Pentru China nu e timpul potrivit pentru a face concesii, ci dimpotrivă, trebuie
să-și consolideze vulnerabilitățile economice, mai ales în materie de credit.”
Ceea ce și face ministrul său de
finanțe în 27 august, alocând provinciilor 200 de miliarde de $ pentru
infrastructuri, al căror ritm de creștere a scăzut la +7% din ianuarie până în iulie,
față de 19% cât era în 2017. Ăsta este de fapt un compromis între stat și
nivelul local: în ajun, acestui minister i se refuzase de către tutorele CBIRC
un stimul de 438 miliarde $, provenind se pare din cei 20% provizioane bancare
asupra oricărei obligațiuni din provincii. Totodată, statul își continuă
vânătoarea de creditori „P2P” pe internet, prost reglementată și prost
controlată: numai în iulie, 167 dintre aceste bănci din umbră au dispărut.
Mesajul e clar: da, se relansează creditul, dar prevenind investițiile nesigure.
China necedându-i nimic lui Trump, următoarea salvă de
represalii pare inevitabilă: noi taxe asupra a 200 de miliarde de $ de
exporturi chinezești odată cu începutul lui septembrie, respectiv revocarea de
către Trump a statutului de „națiune cea mai favorizată”, ce va duce la o și mai
mare creștere a tarifelor vamale ale SUA!
În așteptarea acestui lucru, mediile de afaceri stau ca
paralizate: începând din ianuarie, provinciile n-au emis decât 792 miliarde de ¥
din obligațiile la care aveau dreptul ( 36% din cota anuală) – o nimica toată.
Cât despre dezvoltatorii imobiliari, au făcut mutre la licitațiile funciare –
226 de loturi nu au fost preluate de nimeni! Mai ieri favorite ale bursei din
New York, nou-înființatele companii high-tech chinezești scad, ca de pildă ZTE
( - 60% în acest an): investitorii se tem că-și vor vedea produsele interzise pe pământ american ...
Într-un mod aproape poetic, cu trimitere la „tripitaka” (
cele trei panere cu cărți sfinte pe care călugărul Xuanzang le-a adus din călătoria
sa în India) , Pekinul a optat să clasifice numeroasele cerințe ale lui Trump
în trei portofolii. Primul se ocupă de cererile de reducere a deficitului
american, al doilea de cele de deschidere a pieței chineze de servicii și al
treilea – de departe cel mai problematic pentru China - , de cererile de
înlăturare a protecționismului chinezesc asupra industriilor sale de viitor, din
planul „Made in China 2025” și de achizițiile forțate de tehnologii
occidentale. Această „încapsulare” a datelor conflictului într-o cochilie de
cultură antică chinezească, sugerează existența la decidenții țării a unei siguranțe
în ce privește dreptul lor tradițional.
Față de acest conflict, și Europa se mișcă. Berlinul își
schimbă regulile pentru a bara cumpărarea de către China a pepitelor sale
tehnologice. Le limitează la 15% din capital pentru întreprinderile „de
siguranță națională”. În mai, parlamentul european a votat un mecanism similar,
gata să intre în acțiune în decembrie în cele 28 de state.
Pekinul
e îngrijorat: deocamdată, intransigența lui Trump a împiedicat Europa și SUA să
acționeze împreună. Însă de îndată ce acestea două s-ar înțelege, poziția Chinei ar
deveni precară! China caută să ofere Bruxelles-ului o concesie, care să nu fie
ce cere Washington-ul...Dar deocamdată e cu mâna goală, refuzând să schimbe
vreo iotă din formulele ce i-au reușit atât de bine de 30 de ani încoace. Un ultim
element: la Pekin, în 28 august, în cursul unei reuniuni cu ușile închise a
fondurilor suverane CIC, vice-premierul Liu He și J. Thornton, un apropiat al
lui Trump, au continuat discuțiile, făcând eforturi să reducă din tensiuni ...
sâmbătă, 16 iunie 2018
Vești din China: La mulți ani curentului verde!
(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 15 iunie 2018.)
La deschiderea Cupei Mondiale de fotbal de
la Moscova (14 iunie) , China era clasată „ a 8-a” ... la cumpărarea de bilete,
cu 40.251 de bilete achiziționate de fanii săi! Un mod de a se consola pentru
că nu-și vede „ unsprezecele național” participând la sărbătoarea balonului
rotund. China va fi de asemenea prezentă prin milioanele sale de mascote made
in Zhejiang – copiile piratate ale acestora sunt deja distruse de către poliție
– și mai ales prin sponsorii FIFA din partea sa, precum Volvo (400 de milioane
de $ în 6 ani) , Wanda, Hisense ori Mengniu. Toate aceste mărunțișuri sunt
simptomele unei singure și aceleiași realități: Imperiul din mijlocul terenului
tânjește să găsească o formulă pentru a-și vedea în sfârșit echipa apărându-și
la Cupa Mondială culoarea roșu-aprins cu cinci stele!
Într-un domeniu foarte diferit, în 8
iunie Alibaba Cloud și-a lansat în China rurală cea de pe urmă tehnologie
revoluționară: ET Agricultural Brain. Aceasta propune să se instaleze în ferme
o rețea de senzori și puncte de verificare facială prin camere video pentru a
fi supravegheat terenul și clima. Datele astfel recoltate, analizate de un
software, alertează în timp real țăranul în legătură cu ceea ce are de făcut.
Alibaba nu produce nimic el însuși, ci vinde marilor grupuri și cooperativelor
materialul, care include și formarea instructorilor care transmit apoi
țăranilor cunoștințele.
Tehnologia,
experimentată deja de grupul din domeniul
creșterii porcinelor Tequ din Sichuan, a permis mărirea la trei purcei
pe an la fătările fiecăreia dintre scroafe. Progrese obținute prin tatuarea
unui cod pe fiecare purcel și prin crearea pentru aceștia a unei fișe
individuale. Se notifică perioada de călduri la scroafe precum și riscul de
strivire a purceilor după fătare – guițăturile le sunt detectate printr-un
sistem de recunoaștere vocală, care dă alarma.
În același fel, Alibaba a permis grupului
Haisheng, din domeniul fructelor și legumelor, să economisească 3 milioane de $
într-un an prin detectarea momentului optim pentru recoltarea strugurilor de
masă și în ce privește prevenția stricăciunilor cauzate merilor de către
insecte.
Prin alte
părți, la Cha’an (Anhui) , ChongAn Technology ( proprietate Alibaba, Tencent și
asigurări ZhongAn) a lansat în iunie 2017 proiectul GoGo Chicken, bazat pe un „
blockchain” de date, deschise și inviolabile. Peste 100.000 de pui crescuți în
aer liber, poartă chiar de la ieșirea din ou un inel pe gheare care le
stochează datele individuale ( genetică, vârstă, perioada per zi de stat în aer
liber, alimentație, fișa veterinară) . Consultabilă via o aplicație mobilă de
către clientul final, această fișă individuală constituie o garanție irefutabilă
de calitate prin trasabilitate și scumpește prețurile (pînă la triplare față de
concurență) . Acest sistem a fost clasat printre cele naționale de luptă
împotriva sărăciei.
Începând din decembrie 2017, JD.com,
împreună cu Walmart, IBM și Universitatea Qinghua, a lansat o „alianță de
securitate alimentară prin Blockchain” , centru de cercetare a trasabilității
alimentelor prin această tehnică informatică, exploatabil prin galeriile sale
digitale și propriile magazine ( 7Fresh) . JD a trebuit să lanseze o platformă
„blockchain” consacrată cărnii australiene de vacă, prin care să permită
clientului să verifice ascendența genetică, alimentația ... Blockchain-ul și
inteligența artificială își fac deci intrarea în agricultura chineză. Aceste
unelte nu constituie o soluție imediată și nici universală față de diversitatea
situațiilor din lumea rurală. Dar China înaintează cu pași mari!
Ultimul domeniu: mediul înconjurător.
Ministerul trimite 18.000 de inspectori, repartizați în 200 de grupe de
intervenție, în 6 provincii din bazinul Fluviului Yangțî, care să ia la rând
timp de 10 luni toate sectoarele, de la energie până la transporturi, de la
construcții până la agricultură. Sunt de așteptat mii de închideri de
întreprinderi, uzine depășite tehnic, IMM-uri poluante ... Sunt special vizate Shanxi
și Saanxi, provinciile tradiționale de extracție a huilei. Li Ganjie, ministrul
mediului, afirmă că: „ inspecțiile noastre fac parte dintr-un mecanism pe
termen lung care vizează ameliorarea calității mediului, nu sunt un simplu
proiect. ”
Vești din China: Ultimă oră: Chiar foc ori numai fum?
(Traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 iunie 2018.)
În
15 iunie, Donald Trump a confirmat Chinei războiul comercial validând o listă taxabilă
cu 25% pentru un total de 50 de miliarde de dolari, dintre care 34 de miliarde
începând din 6 iulie, iar 36 de miliarde „după consultări”.
Produsele
vizate sunt de tehnologie înaltă, microprocesoare sau biotehnologie, din
categoria susținută de statul chinez în cadrul planului „made in China 2025”.
Trump, și împreună cu el și Uniunea Europeană, reproșează Chinei că forțează
întreprinderile străine să-și cedeze tehnologia de avangardă în schimbul
accesului lor la piața chineză, după care furnizează concurenței locale „rețeta”
asezonată de zeci de miliarde de dolari subvenții pentru a clona produsele
rivale.
Deci
nu balanța comercială (dezechilibrată cu 375 miliarde dolari în favoarea Chinei)
o apără Trump, ci viitorul industrial al Statelor Unite.
Abia fusese publicat comunicatul
american, că Pekinul a și reacționat printr-un răspuns „ în oglindă ”: a lovit
50 de miliarde de dolari cu taxe de 25% pe piața americană din China, dintre
care 34 de miliarde imediat, la: soia, porumb, carne de porc, fructe uscate, automobile.
Referitor la această din urmă categorie, un milion de autoturisme made in USA s-ar
putea astfel pierde la vânzare.
În mod curios, primele comentarii
venite din spațiul de peste Pacific se vor a fi de calmare, chiar liniștitoare.
„ Totul va depinde de Trump, dacă el nu continuă printr-o serie de noi
contra-măsuri, conflictul va rămâne limitat la acestea, mai degrabă o mică
altercație decât un război comercial. ”
Din această perspectivă, faptul de a
lăsa provizoriu sub obroc o treime din sancțiuni, semnifică o mână întinsă și
de o parte și de cealaltă spre negociere, ca și aluzia făcută de Trump la „ prețioasa”
sa prietenie cu omologul său Xi Jinping. Poate că însăși perspectiva unei cufundări
apocaliptice într-un conflict distrugător și teama industriașilor și provinciilor
chinezești de cădere în recesiune îi vor lăsa lui Xi o mai mare latitudine în a
face compromisuri asupra a ceea ce SUA vrea să vadă dispărut: foarte șovinul
plan „ made in China 2025”!
Totul rămâne deci foarte deschis. În
partida de poker politico-financiară la scară largă începută cu Xi Jinping acum
câteva luni, Trump tocmai a dublat miza, iar Xi a făcut și el la fel. Partida
poate, de acum înainte, fie să explodeze, aducând necazuri în finanțele și
cercurile de afaceri mondiale, fie să dea înapoi. Aceasta cu riscul de a lăsa neatinsă
problema aflată la rădăcina crizei, respectiv protecționismul patriotic
chinezesc, incompatibil cu comerțul globalizat.
vineri, 8 iunie 2018
Din România despre China- Eveniment: Înființarea Departamentului editorial de literatură chineză. Lansarea volumelor Fabulă de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere semnate Zhang Wei
Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong –
Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural Român
– ICR, Centrul Cărții și Ministerul Identității și Culturii Naționale au
organizat o dublă lansare
„Prin
înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un
moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria
schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în
memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației
umane”
06 iunie
De
la Confucius la Eminescu și Sadoveanu
„China
și România sunt departe și culturile sunt foarte diferite, dar nu sunt străine
una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea spirituală pe care le are
literatura…”
Relativ recent, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38 din
București, a avut loc un eveniment de un înalt nivel cultural. Fundația
Culturală Ideea Europeană, Editura Ideea Europeană și Grupul Editorial Shandong
– Shandong Education Press din China, în parteneriat cu Institutul Cultural
Român, Centrul Național al Cărții și Ministerul Identității și Culturii
Naționale, au înființat un Departament editorial de literatură chineză,
lansând, totodată, două cărți: Fabulă
de septembrie și Însemnarea călătoriei de întoarcere, semnate de
renumitul scriitor chinez Zhang Wei, traduse de Constantin Lupeanu și Adrian
Daniel Lupeanu și publicate recent de Editura Ideea Europeană.
Evenimentul dublei lansări a debutat cu o trecere în revistă a
relațiilor diplomatice și culturale existente între cele două state – China și
România –, în anul 2019 urmând să se împlinească 70 de ani de diplomație
culturală româno-chineză. Domnul Xie Ning, vicepreședinte al Biroului de presă,
publicații, radio, film și televiziune din provincia Shandong, a menționat
faptul că, evident, „China și România sunt departe și culturile sunt foarte
diferite, dar nu sunt străine una de cealaltă. Farmecul deosebit și puterea
spirituală pe care le are literatura și acești ambasadori culturali, precum
domnul Constantin Lupeanu, domnul Adrian Lupeanu și fiecare oaspete din sală,
ne ajută să ne apropiem unii de alții, să creăm legături strânse, să comunicăm
prin cultură și literatură. Cele două popoare – chinez și român – se cunosc
reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”.
O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea
operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu
– a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar
lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse
în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări
și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte
și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre
inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial
de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără
îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și
România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol
pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.
Zidul
Poeziei, Eminescu și Celan
„Pe
Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri, pe Zidul Poeziei
– singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major, gândit, îngrijit
și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing – printre
basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să recunosc
chipurile lui Eminescu și Paul Celan”
Aura Christi, poet, scriitor, director editorial al Editurii
Ideea Europeană, redactor șef al revistei Contemporanul, a
vorbit despre diplomația culturală, folosită ca instrument al prieteniei,
solidarității și cunoașterii reciproce, printre prietenii chinezi aflându-se
câțiva cunoscători ai culturii române, între care Gao Xing, Ding Chao și alți
iubitori de literatură română, care vorbesc o română
fără reproș și sunt ambasadori vii ai culturii române în China.
„Impresionant rămâne a fi, de altfel, tot ce a construit la ICR Beijing
sinologul Constantin Lupeanu”, a menționat renumita scriitoare, „e un templu al
culturii române de vârf, acolo, în centrul Pekinului imperial, edificat de Constantin
Lupeanu. Am văzut în vara anului trecut ediții ultraelegante traduse în limba
lui Confucius: Eminescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Eugen Uricaru ș.a.
I-am urmărit pe Gao Xing și Ding Chao vorbind cu emoție despre cultura și
literatura română. Despre limba română. Am văzut chinezi încingându-se în hore
și alte dansuri populare românești în centrul Pekinului, la Târgul
Internațional de Carte, organizat, an de an, în capitala Republicii Populare
Chineze. Iar pe Acoperișul Lumii, în Tibet, la o altitudine de 3.300 de metri,
pe Zidul Poeziei – singurul de acest fel, apropo, din lume; e un proiect major,
gândit, îngrijit și pus în pagina realității, de poeții Jidi Majia și Gao Xing
– printre basoreliefurile celor mai mari poeți de pe mapamond, m-am bucurat să
recunosc chipurile lui Eminescu și Paul Celan”.
Impresionat
de amploarea dublei lansări, scriitorul Mirel Taloș, vicepreședinte al ICR, s-a
referit la aniversarea de 70 de ani de relații diplomatice între România și
China, punând accentul pe importanța acestor relații culturale și economice,
aniversare la a cărei sărbătorire își va pune umărul ICR, care are 18 filiale
în lume, inclusiv la Beijing.
Bucuroasă de faptul că participă, „în această frumoasă zi de
început de vară, la ceremonia de dezvelire a plăcii de inaugurare a
Departamentului editorial de literatură chineză”, Doamna Zhao Li, consilier
cultural în cadrul Ambasadei Chinei în România, a felicitat Editura pentru
Educație din Shandong și Editura românească Ideea Europeană, „pentru colaborarea
de succes”, aducând „mulțumiri tuturor
prietenilor din sală, care contribuie la schimbul cultural
dintre România și China”. Doamna consilier a vorbit despre rolul literaturii în
societatea globalizantă de azi: „Literatura este cea mai bogată și cea mai vie
exprimare a emoțiilor umane, ea pune în cuvinte toată gama de simțiri omenești,
transmite năzuințele și idealurile umanității, reflectă multiplele fațete ale
societății. Pentru a înțelege istoria unei țări, a unei națiuni, și dezvoltarea
societății ei, cea mai eficientă metodă este să-i citești operele literare”.
„În România, a spus doamna consilier, prin eforturile a numeroși sinologi, au
fost publicate pe rând capodopere din literatura clasică chineză, precum Cartea Cântecelor, Analecte, Visul din pavilionul roșu, Osândiții
mlaștinilor, Întâmplări din lumea
cărturarilor ș.a., capodopere din literatura contemporană,
precum Familia de Ba
Jin, Patru generatii sub același
acoperiș de Lao She, Miezul
Nopții de Mao Dun, antologia de poeme a lui Ai Qing ș.a.
Operele laureatului Nobel pentru literatură Mo Yan stârnesc în România un val
de traduceri și publicări. În prezent, România și China colaborează la
traducerea și revizia pentru ediția în limba română a cărții Xi Jinping vorbește despre guvernarea statului, care
sperăm să apară în curând, permițând cititorilor români să cunoască și să
înțeleagă China pe fundalul noii ere, din perspectiva teoriei, sistemului și
culturii ei”.
ZhangWei,forța
morală și construcția romanescă
„Romanul
este o țesătură bogată și fascinantă a vieții, tradițiilor și morții în China
rurală, împletind strâns împreună istoria, politica și folclorul de mult uitat,
pentru a aduce sub ochii cititorului povestea unei lumi magice care se recrează
în fiecare moment și care atinge teme universale cum sunt dragostea și ura,
războiul și revoluția, orașul și satul, noblețea și urâțenia”
Cea de-a doua lansare a constituit un regal, moderat de
scriitoarea Aura Christi, protagonistul acestui eveniment fiind Zhang Wei,
laureatul premiului Mao Dun pentru literatură, și cele două cărți, apărute în
condiții grafice de excepție. Adrian Daniel Lupeanu s-a referit detaliat la
cărțile zhangweiene, punctând
câteva aspecte de o importanță majoră: „Zhang Wei nu a acceptat
nici un compromis. Scriitorul a considerat că forța morală este partea cheie
între talentul unui scriitor și construcția romanescă. Fabulă de Septembrie este o rememorare alegorică
a întâmplărilor și relațiilor interumane care se desfășoară într-un sat de
coastă chinez, relatare ce cuprinde viața a mai multor generații de personaje
feerice care se întinde pe durata a 60 de ani. Povestea cuprinde, din punct de
vedere epic, creșterea și descreșterea comunității Ting-Ba, denumită astfel
pentru că ei nu sunt locuitorii autohtoni, ci urmașii celor care au migrat cu o
generație în urmă pe aceste locuri. Întreaga lor existență este aspră și
rudimentară, bogată în simboluri, tradiții și semne ale sorții care îi leagă
între ei și, în acelasi timp, îi conectează la elementele naturale
personificate care îi înconjoară, fie că este vorba de animale, plante,
anotimpuri sau fenomene ale naturii. Romanul este o țesătură bogată, fascinantă
a vieții, tradițiilor și morții în China rurală, împletind strâns împreună
istoria, politica și folclorul de mult uitat, pentru a aduce sub ochii
cititorului povestea unei lumi magice care se recrează în
fiecare moment și care atinge teme
universale ca, de pildă, dragostea și ura, războiul și revoluția, orașul și
satul, noblețea și urâțenia, și, cel mai important, inevitabilitatea vechiului
înlocuit prin nou, prin pragmatismul evoluției sociale”.
„Pornind de
la aceste două cărți și bazându-ne pe resursele extraordinare ale celor două
mari edituri, una din China, cealaltă din România”, Domnul director Cheng Gang
a menționat că „vom dezvolta o cooperare aprofundată, vom lucra împreună la
planul de selecție tematică, vom traduce și vom edita împreună și vom promova
cărți despre China, cu orientare regională. De asemenea, prin intermediul
principalelor canale din România, vom face o distribuție de carte adaptată la
condițiile locale.
Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea
influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China
cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va
contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură
românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China
și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de
Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană,
să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din
România”.
■ La eveniment au participat Zhang Wei, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi,
renumit scriitor, laureatul premiului Mao Dun pentru literatură; Chen Gang,
director general adjunct permanent al companiei Shandong Publishing &
Media; Yang Haibo, director al Departamentului de Relații
Externe, Compania Shandong Publishing & Media; Ding Li, director al
departamentului de editare, compania Shandong Publishing & Media; Liu Dongjie,
directorul Editurii pentru Educație, Shandong; Zhu Li, redactor șef adjunct al
Editurii pentru Educație, Shandong; Zhao Li, consilier cultural în cadrul
Ambasadei Chinei în România; Zang Yaogang, directorul biroului de comerț
exterior al departamentului de afaceri din provincia Shandong; Kong Tao,
directorul biroului de servicii din cadrul departamentului de afaceri din provincia Shandong; Liu Ke, director adjunct al
Departamentului Economic și Comerț al Comisiei de Dezvoltare și Reformă din
Shandong; Tian Hongbing, Director General al Parcului logistic de afaceri
Europa centrală din Ungaria; Liu Yangshan, asistent manager al companiei
Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Zhongjiu, cercetător
secundar în cadrul Biroului de presă, radio și televiziune din provincia
Shandong (Biroul drepturi de autor); Zhang Xiaosheng, directorul Biroului de
Administrare a Drepturilor de Autor din cadrul Departamentului de Presă, Publicații,
Radio și Televiziune; Zhang Chengjun, inginer șef la compania Jinan Publishing;
Jia Yingmin, Directorul centrului de publicații digitale din cadrul companiei
Jinan Publishing; Huang Yanqun, Manager de marketing în cadrul companiei Jinan
Shifan Culture Media; Jia Chen, director administrativ în cadrul companiei
Shandong Cultura Media; Yan Ping, Director General Adjunct în cadrul companiei
Expoziții de afaceri internaționale Baite din Shandong; Du Panpan, Manager de
proiect, în cadrul companiei Expoziții de afaceri internaționale Baite din
Shandong; Elena-Anca-Luminita Corneanu, șef serviciu, Direcția Cultură Scrisă
și Creație Contemporană, Ministerul Culturii și Identității Naționale din
România; Peter Sragher, preşedintele filialei București Traduceri literare a
Uniunii Scriitorilor din România (USR); Mirel Taloș, vicepreședinte al
Institutului Cultural Român; Andrei Novac, directorul Centrului Național al
Cărţii din cadrul ICR; Luminița Bălan, directoarea Institutului Confucius din
cadrul Universității București; Adrian Lupeanu, fost consilier la secția de
cultură și educație a Ambasadei României în China, sinolog; Aura Christi,
scriitor, poet, redactor-șef la revista Contemporanul, director editorial,
Editura Ideea Europeană; Andrei Potlog, director al Fundației Culturale Ideea
Europeană; Eugen Uricaru, scriitor, scenarist, diplomat, istoric român.
■ Zhang Wei,
scriitor contemporan, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Chinezi,
președintele și fondatorul Academiei Wansongpu de Studii Literare, trăiește în
orașul Qixia, provincia Shandong, s-a născut în noiembrie 1956 în orașul Longkou din aceeați provincie
și a început să publice literatură în anul 1975.
În 2014 a fost editată seria Zhang
Wei – Opere alese, în 48 de volume. Lucrările sale au fost traduse
în limbile engleză, japoneză, franceză, spaniolă, coreeană, germană, sârbă,
suedeză, rusă, arabă, turcă etc.
A scris 21 de romane de renume, dintre care mai cunoscute sunt Corabia antică, Fabulă
de Septembrie, Cântul ariciului, Cartea provinciilor exterioare, Tu în platourile înalte, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue. Corabia antică și alte opere literare ale
autorului au fost selectate ca lucrări reprezentative pentru Departamentul de
Nouă Literatură Chineză și au primit următoarele disticții: Premiul de
excelență pentru romane de dimensiuni mari, O sută de cărți chineze de
excelență în o sută de ani, O sută de cărți chinezești de top din lume, Premiul
literar Mao Dun, Premiul guvernamental pentru publicații chinezești, Premiul
editărilor de valoare, Premiul special al grupului editorial al scriitorilor
chinezi, Zece cărți chinezești remarcabile în lume, selecție întocmită de
revista Asia Săptămânală, Premiul cărți chinezești de valoare, Premiul
bestseller, Premiul național cinci cărți de locul întâi, Premiul media din
sudul Chinei, Premiul scriitori remarcabili ș.a. Lucrări recente, cum ar fi Găsirea regelui peștilor, Farmacistul, Istoria secretă a Fortului Ai Yue au fost primite
cu entuziasm și au câștigat numeroase premii, precum Cartea chineză de valoare,
Cartea anului ș.a.
06 iunie
De la Confucius la Eminescu și Sadoveanu
reciproc, nu mai sunt străine unele de altele, devin apropiate”. O modalitate de cunoaștere în profunzime este, de bună seamă, traducerea operelor literare. „Lucrările scriitorilor români precum Eminescu și Sadoveanu – a afirmat domnul vicepreședinte Xie Ning – au fost traduse în China, iar lucrările scriitorilor chinezi Mo Yan, Zhang Wei și Jidi Majia au fost traduse în România. Prin intermediul acestor opere literare excelente, cele două țări și popoarele lor se familiarizează și se cunosc. Astfel, cărțile devin o punte și un nod de legatură în schimburile culturale, micșorând distanța dintre inimile celor două popoare. Astăzi, prin înființarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China și România. Acest moment va rămâne în memoria noastră și va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei și a civilizației umane”.
Această inițiativă inovatoare va contribui la extinderea influenței cărților despre China în România, permițând lumii să înțeleagă China cu adevărat, complet și sub toate dimensiunile ei. Proiectul nostru va contribui la introducerea în China a operelor remarcabile de literatură și cultură românească, construind un pod de schimb cultural în ambele direcții între China și România. Dorim Departamentului editorial de literatură chineză, fondat de Editura pentru Educație din Shandong în colaborare cu editura Ideea Europeană, să aducă cât mai multe opere de valoare în fața cititorilor din China și din România”.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)










