Veşti din China: China,jucător abil la " covorul verde" *

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 25 septembrie 2016. )

          Săptămânile care precedă sărbătoarea naţională din 1 octombrie au adus pentru diplomaţia chineză punctul de echilibru între interese, situaţii, păreri divergente. În faţa Adunării generale a ONU la New York, Primul ministru, Li Keqiang, a reiterat vechiul său refren anti- protecţionism: a fost vorba despre a proteja livrările sale mondiale de oţel ieftine şi de accelerarea negocierilor în jurul noilor " drumuri ale mătăsii" . Dar mai ales în jurul RCEP ( Regional Comprehensive Economic Partnership- alternativă chineză, rivală a TPP american) , viitoarea zonă de liber- schimb între China şi cele 15 ţări ale ASEAN, India, Japonia, Coreea, Australia şi Noua Zeelandă - un proiect ambiţios, dar greu şi pe care Pekinul se teme să nu- l vadă împotmolit.
          Li a surprins totuşi prin câteva concesii faţă de Occident: a declarat că ţara sa e gata să sprijine noile sancţiuni împotriva Coreei de Nord ca urmare al celui de- al 5- lea test nuclear; a promis mai mult sprijin pentru ONU în primirea de refugiaţi- migranţi; şi a sugerat o atitudine mai dinamică în reglarea conflictului din Siria ...
          Toate aceste gesturi sunt rezultatul - China o spune- conştientizării pericolului de a nu face nimic în faţa factorilor destabilizatori. Dar trebuie luată în seamă şi înlocuirea Secretarului general al ONU, Ban Ki- moon, la sfârşitul anului. În alegerea sucecsorului acestuia, Barack Obama - şi el la sfârşit de mandat - va avea rolul determinant. Iar China, pentru a avea " cuvântul decisiv"  la Naţiunile Unite, trebuie să- şi prezinte acreditările faţă de SUA, ceea ce Li Keqiang a făcut cu talent.
          Pekinul s- a abţinut să propună un candidat chinez - e foarte devreme- şi în plus, Asia tocmai a fost reprezentată prin Ban Ki- moon, coreean. În ajunul scrutinului, ONU e bântuită de un tropism feminist: cinci candidate sunt în întrecere, din Bulgaria, Noua Zeelandă, Costa- Rica, Moldova şi Argentina. China susţine o candidată " neutră şi credibilă" : Irina Bokova, directoare generală a UNESCO. Bulgăroaica oferă dubla atracţie de a fi cetăţeană a unei ţări din fostul bloc de est şi de a fi studiat la Moscova - e o femeie care " ştie cum stă treaba" cu socialismul. În caz de succes, i- ar rămâne obligată Chinei... Iar cu sprijinul prezumat al lui Putin, iat- o deja cu aprobarea a cel puţin doi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate din cei cinci ( China şi Rusia) .
            O altă afacere diplomatică ce pare a zâmbi Pekinului este gestionarea tensiunii în Marea Chinei de Sud, ca urmare a pătrunderii APL în aceste ape la 2000 de km de coastele mării. În mod curios, cele două victime potenţiale, par ambele par a face stânga- mprejur, dezamorsându- şi propriile sisteme de apărare. După ce a fost convocat la Pekin Primul său ministru Nguyen Xuan Phuc, Vietnamul amână ratificarea acordului TPP. Aceasta deşi ( sau pentru că) acest TPP între 12 ţări din zona pacifică au potenţialul de a izola China.
           Pe de altă parte, în Filipine, Preşedintele Rodrigo Duterte întrerupe patrulările comune cu US Navy şi pare a vrea, deocamdată, să cumpere arme de la China. În atare caz bineînţeles că aceste arme nu s- ar mai putea îndrepta spre Armata Populară de Eliberare, ci mai degrabă împotriva rebelilor musulmani din sudul ţării, de pe insula Mindanao.
          Faţă de cei doi vecinuţi, Xi Jinping şi diplomaţii săi au un limbaj identic: " interesele noastre comune sunt mai puternice decât divergenţele" . Ambele părţi se pot întâlni la mijloc de drum şi rezolva amabil conflictele. Iar pentru moment, ţările merg pe asta. Dar ce a dat China în schimb, pentru a le face să renunţe la apărarea intereselor lor maritime? Ce asigurări de compensare? În orice caz, faţă de acum 6 luni, alianţa de rezistenţă împotriva Chinei sub umbrelă americană, pare mai improbabilă ca niciodată.

* " covorul verde" : un joc la vechea loterie franceză de dinainte de 1987. Se miza pe cărţi de joc în direct la televiziune, cu posibilitatea de a câştiga de 1000 de ori miza depusă. S- a renunţat la joc în 1993 după ce în 1988 la o astfel de şedinţă de joc câştigurile au fost mult superioare fondurilor loteriei adunate din mizele depuse.