Vesti din China: China pe primul loc in lume la pierderea cadrelor calificate

China se află în fruntea naţiunilor ai căror lucrători de înaltă calificare aleg să nu se întoarcă în ţară după ce au lucrat în străinătate, conform unui articol publicat joi ( ieri) în ziarul chinez Cotidianul poporului.

Conform ziarului citat, oficios al Partidului comunist chinez, sectoarele cele mai puternic afectate sunt ştiinţele şi ingineria, cu o rată de pierdere a lucrătorilor de înaltă calificare de 87%.

Republica Populară Chineză a cunoscut o puternică dezvoltare a elitelor sale de la fondarea sa în 1949. În 2010, ţara număra 120 de milioane de persoane cu competenţe profesionale remarcabile, precizează articolul. 

Astfel, datorită dezvoltării rapide a învăţământului superior, absolvenţii de învăţământ superior  reprezintă deja 12,5% din mâna de lucru a ţării, se adaugă în articol.

Guvernul chinez a introdus de altfel o serie de politici destinate promovării formării elitelor naţionale şi a atras lucrători de excelenţă din străinătate. Astfel, mai bine de 20.000 de studenţi străini cu înaltă calificare au venit în China de la lansarea unui proiect în domeniu în anul 2008, conform articolului citat.

Conform Academiei de Ştiinţe din China, 1.907 persoane din întreaga lume fac parte din elita de prim plan în şase domenii: bilologie, biochimie, informatică, fizică, agricultură, matematică şi chimie. China are cel mai mare număr din aceste elite de prim plan în domeniul fizicii, matematicii şi informaticii.

Liu Xutao, profesor la Academia chineză de ştiinţe ale administrării statului, a arătat că mulţi lucrători chinezi de elită chinezi aleg să rămână în străinătate pentru a beneficia de condiţii mai bune în domeniul cercetării ştiinţifice.

Dl. Liu propune în consecinţă ca departamentele chineze vizate să creeze condiţii mai favorabile în domeniul cercetării ştiinţifice inovatoare atunci când formulează politici destinate atragerii lucrătorilor chinezi şi străini.

Veşti din China: China e " fericită" să vadă că Japonia oferă ajutor Africii

China este " fericită" să vadă că Japonia a lansat iniţiative de cooperare cu Africa şi speră că aceste măsuri vor fi favorabile păcii şi dezvoltării Africii, a anunţat ieri Hong Lei, purtătorul de cuvânt al Ministerului pentru Afaceri cu Străinătatea, în cadrul unei conferinţe de presă ordinare, ţinută la Pekin.

Comentariile d- lui Hong intervin după ce Primul Ministru japonez, Shinzo Abe, a anunţat sâmbătă cu ocazia deschiderii celei de- a 5- a Conferinţe internaţionale de dezvoltare a Africii care s- desfăşurat la Yokohama, în Japonia, că Japonia va acorda Africii un ajutor în valoare de 3.200 miliarde de yeni ( circa 32 miliarde dolari) în următorii cinci ani.

Dezvoltarea Africii impune susţinerea şi ajutorul comunităţii internaţionale, a estimat dl. Hong, adăugând că ţara sa, China, speră ca Japonia să fie la înălţimea angajamentelor asumate.

Vesti din China: Invazie de raţe gonflabile uriaşe

O raţă uriaşă gonflabilă, una, de acord, dar atenţie la invazie, a comentat cel mai popular ziar din China, după ce o operă de artă instalată la Hongkong a fost imediat copiată în întreaga ţară.

În urmă cu o lună, artistul olandez Florentijn Hofman a instalat o raţă galbenă gonflabilă de 16.5 m înălţime, ce a plutit timp de două săptămâni în apele portului Victoria din Hongkong, dându- i aspectul unei imense căzi.

Opera de artă a făcut senzaţie pe insulă, dar şi în China continentală, la Hangzou, Wuhan ori Tianjin, unde promotori imobiliari s- au grăbit să instaleze pe terenuri ce le aparţineau, imitaţii ale păsării de curte, pentru a atrage clienţii.

Într- un editorial publicat ieri, Cotidianul Poporului a sancţionat aceste copii, acuzându- le că deturnează mesajul ce a stat la baza operei lui Hofman, simbol " al culturii împărtăşite de umanitate şi al amintirilor din copilărie, o adevărată operă de artă, anti- comericală" . 

" Cu cât vor fi mai multe raţe galbene aici, cu atât ne vom îndepărta de spiritul noncomercial al lui Hofman, dar mai ales, e vorbe aici despre lipsa noastră de creativitate" mai scrie cotidianul citat.

" Popularitatea raţei galbene e un lucru bun, dar e trist să vedem că la noi în ţară spiritul inovativ dispare! " deplânge în cotinuare ziarul starea de lucruri.

Autorităţile turistice din provincia Hunan sunt vizate în treacăt prin această din urmă afirmaţie, pentru că au schimbat numele unui munte, cunoscut conform tradiţiei drept " Coloana cerului din sud" în " Muntele Hallelujah din Avatar" , pentru că acolo s- au turnat scene din filmul american. 

Raţe gonflabile sunt deja disponibile pe site- ul Taobao, site- ul de vânzări on- line aflat în China pe primul loc. Preţurile sunt cuprinse între 2800 de yuani ( 350 euro) pentru cele mai mici şi 149.800 yuani ( 18.800 euro) pentru un exemplar de 20 de metri înălţime.

Vesti din China: primul parc modern de distractii pentru copii in orasul Lhassa

Parcul ce poarta numele Copilul fericit ( in tibetana) s- a deschis vineri, 31.05.2013, pentru a celebra Ziua internationala a copilului. Imagini din parc:

Foto: Purbu Zha

Vesti din China: Ziua portilor deschise la Curtea Populara Suprema a Chinei

Circa 120 de elevi si cadre didactice de la Liceul si colegiul nr 166 precum si de la Scoala generala Banchang au vizitat joi, 30 mai 2013, Curtea Populara Suprema a Chinei in cadrul unei zile a portilor deschise organizata de institutie.

se viziteaza o sala de audiente

Un muzeograf al Muzeului tribunalelor din China prezinta elevilor sistemul judiciar chinez

Moment din vizita la Curtea Populara Suprema a Chinei

Elevii asculta o prezentare despre Curtea Populara Suprema a Chinei

Elevii pun intrebari in cadrul zilei portilor deschise

foto: Wang Quanch

Traducere: Zâna apelor şi scoica

Zâna apelor şi scoica

În ultimele zile textul de mai jos, postat pe acest site în 2009, a fost accesat asiduu de una şi aceeaşi persoană. Îl pun mai la vedere, ca să nu facă mult prea mari eforturi persoana respectivă pentru a- l căuta din nou, deşi mi se pare cam monoton să citeşti zilnic acelaşi lucru. 

Textul a fost selectat de mine din câteva zeci, la fel ca şi celelalte texte din volum, pentru ineditul subiectului.

Mulţumesc celor care intră cu bunăvoinţă pe acest site fără pretenţii.

( textul este inclus în volumul " Literatură populară chineză contemporană ( I) " Editura Pastel Braşov, 2008 traducere: Maria Bălaşa) 

Într- o zi, Zâna apelor s- a gândit să întrebe câteva vieţuitoare din adâncuri care cred că sunt persoanele cele mai importante din lume. L- a întrebat mai întâi pe delfin, care i- a răspuns:

- Cei mari sunt importanţi.

Broasca ţestoasă, pe care a întrebat- o apoi, i- a spus:

- Cei puternici sunt cei mai importanţi.

Steaua de mare, la rândul său şi- a spus părerea:

- Cei frumoşi sunt cei mai importanţi.

Delfinul, broasca ţestoasă şi steaua de mare au început apoi să se certe. Pe jumătate

îngropată în nisip, scoica auzi zvon de ceartă. Ea nu era nici mare, nici puternică şi nici frumoasă, aşa că le strigă:

- Aşadar eu aş fi cea mai puţin importantă, nu ?

Chiar în acel moment, un peştişor apăru grăbit nevoie mare:

- Ajutor, salvaţi- mă, peştele- ciocan vrea să mă mănânce! Salvaţi- mă!

Steaua de mare, delfinul şi broasca ţestoasă ziseră fiecare:

- N- avem cum să te salvăm! După care dispăru fiecare speriat.

- Am să te ajut eu! spuse scoica deschizându- şi cochilia. Haide, ascunde- te în cochilia

mea!

Peştele- ciocan apăru imediat şi dându- şi seama de şiretlic, încercă să deschidă

cochilia scoicii, dar în zadar. În cele din urmă renunţă şi plecă.

Scoica îşi deschise cochilia, iar peştişorul ieşi.

- Scoica este cea mai curajoasă dintre vieţuitoarele apei, se auzi vocea Zânei apelor.

După care adăugă: cei curajoşi sunt cei mai importanţi în lume.

Franţa- China: Reîntoarcerea în patrie a unor obiecte de artă chinezeşti

                   Colateral vizitei preşedintelui Hollande în China, familia Pinault a restituit Chinei două statuete din fostul palat de vară. Un cotidian din Pekin arăta că acest lucru este " o victorie franceză" .
                    François Hollande a fost primul şef de stat dintr- o ţară occidentală, care a mers în China după instalarea la putere a noilor conducători chinezi. Conform mass- media din Franţa, de la comanda de şaizeci de Airbus la problema datoriei suverane, de la centralele nucleare la cinematografia franceză, călătoria în China a şefului de stat francez a vizat mai ales echilibrarea schimburilor economice şi comerciale între cele două ţări.
                    S-a simţit faptul că demersul diplomatic al preşedintelui francez a căutat abordarea laturii sentimentale prin care să obţină unele profituri. Delegaţia de oameni din industrie care l- a însoţit pe şeful statului francez a purtat în bagaje şi două capete, unul de şobolan, iar celălalt de iepure, care făceau parte dintr- o colecţie de sculpturi animaliere de provenienţă din fostul Palat de Vară din Pekin, Yuanmingyuan ( jefuit în 1860 de trupele britanice şi franceze) . Nişte bronzuri cărora francezii nu le acordau prea mare importanţă, dar care sunt considerate drept excepţionale de către chinezi. Aceste capete de animale cu valoare sentimentală deosebită au fost desenate de iezuitul italian Giuseppe Castiglione, pictor al împăraţilor dinastiei Qing şi au fost apoi realizate de meşteri- artizani de la curtea imperială. Oricum ai lua- o, nu sunt decât douăsprezece robinete fabricate cu grijă de străini. Totuşi, urmare marii campanii de promovare orchestrată de o casă străină de licitaţii lacomă, marketingul sentimental ce i- a vizat pe chinezi a avut rezultatul scontat şi diverşi oameni de afaceri patrioţi gata să- şi bage mâna în buzunar au roit la vânzare ( în 2009, omul de afaceri Pierre Bergé, acţionar în grupul Le Monde, din care face parte Courrier international, - au propus spre vânzare cele două bronzuri la Christie's Paris, suscitând un val de declaraţii naţionaliste chineze în ce priveşte patrimoniul jefuit de către Occident; cumpărătorul chinez a abandonat) . Puse sub lupa mass- media din China şi străinătate, aceste " răţuşte urâte" ale colecţiilor de artă chinezeşti " furate" în străinătate, au fost urcate la rangul de comori naţionale. 

Francezii continuă să profite de pe urma prăzii de război a strămoşilor
                       Restituirea acestor două capete de animale ( de către familia Pinault) constituie o victorie pentru francezi: acum o sută şaizeci de ani, după ce au pus într- un mod sălbatic stăpânire pe China, trupele franco- britanice ne- au jefuit bogăţiile ( obţinând privilegii comerciale) . În ziua de azi, în vreme de pace, ei profită încă de prada de război a strămoşilor lor pentru a- şi dezvolta relaţiile comerciale şi creşte beneficiile în favoarea integrării economice impusă de mondializare. 
                       Totuşi, aclamaţiile chinezilor cu ocazia recuperării capetelor de animale creează perplexitate. O sută- şaizeci de ani mai târziu, odată cu boom- ul economic al Chinei, din ce în ce mai multe opere de artă sunt repatriate în China, dar în acelaşi timp, un mare număr de piese arheologice şi construcţii istorice sunt demolate şi lăsate în groapa uitării istoriei, duse de valul urbanizării şi industrializării. 
                        Asemenea unei răni populare profunde, deja închise, dar care nu se poate cicatriza, istoria marilor umilinţe suportate în urmă cu mai bine de o sută de ani ne- a modelat inconştientul colectiv: aspirăm la a fi proslăviţi şi recunoscuţi de restul lumii. Indiferent care ar fi preţul, suntem capabili, datorită imensului nostru amor- propriu, să aclamăm ceva ce alţii consideră fără valoare.
Mai degrabă decât să salutăm recuperarea acestor capete de animale, n- am face mai bine să ne gândim la următoarele: de ce locuitorii acestor ţări reuşesc să conserve într- o atât de bună stare obiectele luate din străinătate? Totodată, de ce Pekin- ul a făcut atât de puţine eforturi în a- şi proteja zidurile de întărire ale oraşului ( distruse complet în anii 60) şi casele cu curţi pătrate ( rase de pe faţa pământului în ultimii cincisprezece ani) , în timp ce Parisul a avut grijă să păstreze aspectul vechii capitale, creând noi oraşe, într- o perioadă de urbanizare galopantă?

http://www.courrierinternational.com/article/2013/05/17/le-retour-des-tetes-du-yuanmingyuan-une-victoire-francaise

Veşti din China: UNESCO a publicat declaraţia de la Hangzhou asupra culturii

                                    Congresul internaţional UNESCO şi- a încheiat vineri, 17 mai 2013, la Hangzhou lucrările prin publicarea unei declaraţii prin care se recunoaşte importanţa culturii în cadrul unei dezvoltări durabile.
                                   Alissandra Cummins, preşedinta Consiliului executiv al Organizaţiei naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură ( UNESCO) a arătat că declaraţia publicată constituie un rezultat pozitiv al acestui congres.
Prin această declaraţie, UNESCO face apel la întreaga lume pentru intergrarea culturii în toate planurile şi politicile de dezvoltare, pentru facilitarea dezvoltării culturii, pentru înţelegerea reciprocă şi reconcilierea culturilor, pentru protejarea drepturilor culturale ale fiecăruia prin promovarea unei dezvoltări sociale incluzive, precum şi pentru stimularea rolului culturii în reducerea sărăciei şi dezvoltarea incluzivă.
Se preconizează totodată folosirea culturii în realizarea de progrese în domeniul viabilităţii mediului înconjurător şi pentru ameliorarea capacităţii oamenilor în a face faţă catastraofelor şi în adaptarea la schimbarea climatică.
Peste 400 de delegaţi din 81 de ţări şi 20 de organizaţii au luat parte la congres, care şi- a deschis lucrările miercuri în provincia orientală chineză Zhejiang.

Vesti din China: centru comercial international de marfuri la Taizhou in provincia Jiangsu

In 16 mai 2013 s- a deschis Centrul comercial mondial de marfuri la Taizhou in provincia Jiangsu.

specialisti chinezi si straini la ceremonia de deschidere

lapte danez

produse frantuzesti

Veşti din China: Templul Zongfo din Xishuangbanna, Yunnan

S- au încheiat lucrările de renovare la templul Zongfo din Jinghong, prefectura Xishuangbanna, provincia Yunnan , care se întinde pe o suprafaţă de 3000 mp şi care este în prezent deschis publicului, cu acces gratuit.

Vesti din China: Târg de bunuri din Taiwan la Shijiazhuang

Ieri, 16 mai 2013, şi-  a deschis porţile la Shijiazhuang, capitala provinciei Hebei, acest târg, care va dura patru zile. Participă 180 de întreprinderi din Taiwan. Sunt prezentate diverse obiecte, bunuri printre care tablouri şi un ecran tactil de forma unui covor.

Cannes 2013: Ceremonia de deschidere a festivalului

A 66- a ediţie a festivalului de la Cannes se desfăşoară în perioada 15- 26 mai. Ieri a avut loc ceremonia de deschidere. Personalităţi din lumea filmului chinez prezente pe covorul roşu:
                                                                  Actriţa Zhang Ziyi:

Actorul Chen Kun şi realizatoarea Flora Lau:        

Actriţa Fan Bingbing:

Actorul Zhao Tao şi actriţa Wang Baoqiang:

Actriţa Zhang Yuqi:

Un picuţ de chineză: pe SMS şi Internet

Generaţiile九零后 jiǔlínghòu, 八零后bālínghòu şi 零零后 línglínghòu ( cei născuţi după 90, 80, 2000) în China, ca peste tot în lume au creat propriul limbaj pentru SMS- uri şi internet etc. În chineză însă pentru acest gen de vocabular sunt folosite mai degrabă nu cuvinte, respectiv prescurtări, ci cifre:

LOL (Laughing Out Loud/ mort de râs) : 233333 (èr sān sān sān sān sān) . Origine: un emoticon binecunoscut pe un forum Internet chinez, emoticon care poartă numărul 233 şi arată un pisoi râzând în hohote. În utlizarea actuală, numărul de cifre 3 după 233 indică gradul de amuzament.

 我爱你 wŏ ài nĭ (te iubesc) se transformă în 520 (wǔ èr líng), 

bye bye în 88 (bā bā) , iar 

是啊，是啊shì a shì a ( de acord, aşa e) în 4242 (sì èr sì èr). 

Foarte curent este de asemenea: 

38 (sān bā) , desemnând o bârfitoare, ţaţă şi vizând evident data de 8 martie, Ziua Internaţională a Femeii.

De semnalat şi un alt nou fenomen datorat noilor tehnologii : « 提笔望字tibiwangzi », ( a ridica stiloul şi a uita hieroglifele) . 

Este vorba despre cei care nu mai ştiu să scrie anumite caractere chinezeşti întrucât pentru a scrie utilizează zilnic calculatorul şi implicit transcrierea fonetică, pinyin.

Vesti din China: Impresionanta comemorare

In 12 mai s- au implinit deja cinci ani de la marele seism, de 8 grade pe scara Richter, din Sichuan.
Fotografii de la comemorarea organizata la Beichuan:

Vesti din China: Bujori infloriti in Gansu

Au inflorit bujorii in provincia Gansu:

Vesti din China: Halou solar in Tibet

Halou solar in Tibet, in 12 mai 2013, la Qamdo:

Vesti din China: Milionari în China, Kǒng Dōngméi, 孔东梅

Recent, presa chineză a adus în prim plan o personalitate chineză, milionară aflată pe locul 242 în topul celor mai bogaţi chinezi, nepoata preşedintelui Mao Ţedun/ Máo Zédōng/ 毛泽东, 
Kǒng Dōngméi, 孔东梅. 

Este descendentă a preşedintelui pe linia celei de- a doua ( sau a treia?) soţii a acestuia, Hè Zǐzhēn, 贺子珍.

Cuplul prezidenţial a avut o fiică, Lǐ Mǐn, 李敏, născută în 1936, care a fost de asemenea pentru o perioadă în primul plan al lumii politice chineze. 

                              ( foto actual)

Se numeşte Li şi nu Mao, pentru că în perioada respectivă preşedintele, care era vânat de guomindangnişti, şi- a schimbat vremelnic numele din Máo Zédōng/ 毛泽东 în Lǐ Déshèng, 李德胜. Li Min, fiica preşedintelui Mao s- a căsătorit în 1959 cu Kǒng Lìnghuá, 孔令华 şi a avut doi copii: un fiu, Kǒng Jìníng,  孔继宁, şi o fiică, Kǒng Dōngméi, 孔東梅. 

Aceasta din urmă este născută în 1972 la Shanghai, iar prenumele Dōngméi, Trandafirul Orientului, i- a fost ales de bunicul Mao Ţedun. 
A fost crescută în principal de bunica Hè Zǐzhēn , la Shanghai până la vârsta de 6 ani, când se întoarce la părinţi la Pekin, pentru că începea şcoala. Este absolventă, în 1996, a Universităţii de aeronautică şi astronautică din Pekin, pasiunea în domeniu fiind moştenită de la tatăl său, profesor de marcă la acest institut. În 1999 face un masterat în domeniul comunicare- multimedia la Universitatea Pensylvania în SUA, după care obţine titlul de doctor la Universitatea din Pekin. 
În 2001 îşi creează o companie în domeniu, la Pekin, 北京东润菊香书屋有限公司, care este e fapt o mare librărie. 

Din 2011 Kǒng Dōngméi este căsătorită cu industriaşul şi omul de afaceri chinez 陈东升, Chén Dōngshēng

( născut în Hubei la 17.12.1957) , absolvent al Universităţii Wuhan, Facultatea de economie，ca primă şcoală superioară, după care şi- a îmbogăţit studiile, cu o strălucită carieră politică şi profesională şi cu o biografie bogată şi interesantă. Este fondatorul unei foarte importante companii de asigurări de viaţă, un investitor important. Este din anul 2000 în topul celor mai bogaţi chinezi.
 .