Veşti din China: Cum schimbă China ordinea economică globală

Autor: Marius Jianu

In ciuda opozitiei Statelor Unite si Japoniei, 57 de state au aderat la Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura (AIIB) dezvoltata de China, iar dincolo de ceea ce cred contestatarii institutiei financiare de la Beijing aceasta poate avea un efect benefic in sistemul de guvernare economica globala.

Din punctul de vedere al fostului secretar al Trezoriei americane, Larry Summers, aparitia AIIB reprezinta momentul in care Statele Unite a pierdut dreptul exclusiv de a creiona sistemul economic global.

In replica, presedintele Bancii Asiatice de Dezvoltare, Takehiko Nakao, nu considera evenimentul ca unul capital, desi admite ca pot fi facute diverse interpretari simbolice pe acesta tema.

Cine are dreptate depinde in mare masura si de deciziile prin care membrii de prim rang vor stabili structura operationala a bancii, explica Andrew Sheng si Xiao Geng, doi experti de vaza ai Institutului Global Fung, intr-un editorial din Project Sindycate.

China ia partea leului

Cum pana acum AIIB nu a anuntat o abdicare de la principiul prin care cel mai mare contribuabil are si ultimul cuvant de spus, este de asteptat ca Beijingul sa-si asume acest rol.

Asa cum Statele Unite coordoneaza politica Bancii Mondiale, iar Europa pe cea a FMI, China va avea un rol covarsitor in trasarea politicii economice a AIIB.

Acest lucru implica si asumarea unui rol de lider global pentru China, pe care celelalte state, inclusiv puterile traditionale, ar trebui sa-l accepte.

Pana la urma, rolul de lider global nu este doar o chestiune de impunere a vointei, ci si o reflectare a resurselor la nivel global.

Dezvoltare oprita

La finalul celui de-al doilea Razboi Mondial, Statele Unite detineau rangul de cea mai mare putere militara si economica, dar erau in acelasi timp si principalul furnizor de bunuri de consum public, dupa cum s-a demonstrat prin punerea in practica a Planului Marshall, sprijinul acordat ONU si contributiile pentru Breton Woods (Banca Mondiala si FMI).

Ulterior, gradul masiv de indatorare a redus posibilitatea ca Statele Unite, Europa sau Japonia sa continue cu programe de asemenea anvergura.

Din fericire, aici China crede ca poate ajuta in mod direct si imediat.

De altfel, China s-ar fi multumit sa-si realizeze proiectele proprii prin intermediul urmaselor institutiilor Bretton Woods, daca sistemul de votare din FMI si Banca Mondiala nu ar fi total disproportionat in raport cu realitatea.

Spre exemplu, China are in FMI sau Banca Mondale o pondere de doar 3,8% in cazul unui vot final, in timp ce aportul sau economic global este de 12%.

In acest timp, Marea Britanie si Franta au o influenta estimata la 4,3% in cadrul acelorasi institutii, desi valoarea celor doua economii este de doar o treime din cea a Chinei.

In cel din urma, Beijingul nu avut alta solutie decat sa-si faca o "Banca Mondiala" proprie ca instrument economic global, cred expertii citati.

Planuri proprii

Spre deosebire de Banca Mondiala, AIIB are si o politica economica diferita, urmand strategia de dezvoltare a Chinei prin proiectele "Drumul Matasii", care vor lega Orientul Indepartat de Europa pe cale terestra si de Asia de Sud, Orientul Mijlociu si Europa de sud pe cale maritima.

In itmp ce influenta Statelor Unite migreaza spre est, China s-a repozitionat fata de Occident, impartasind proiectele sale de dezvoltare cu partenerii din zona Eurasiatica.

Probabil cea mai importanta lectie pe care Occidentul o poate invata de la chinezi este conectivitatea folosita ca motor de crestere economica.

In ultimele 3 decenii, construirea soselelor, a cailor ferate, a porturilor sau a aeroporturilor, precum si a infrastructurii de telecomunicatii a incurajat comertul, a atras investitii si prin realizarea unor noi rute comerciale a redus diferentele economice dintre regiunile tarii.

Acum, initiativa "Drumul Matasii" nu pare decat o trecere fireasca la urmatorul nivel.

Pe langa contributia de 50 de miliarde de dolari pentru bugetul de operatiuni al AIIB, China a depus alte 40 de miliarde in proiectul "Drumul Matasii", 32 de miliarde in depozitele Bancii de Dezvoltare a Chinei si inca 30 de miliarde in cele ale Bancii de Export Import a tarii.

O estimare facuta de expertii HSBC arata ca proiectele de dezvoltare a cailor comerciale terestre si maritime ar putea costa China aproximativ 232 de miliarde de dolari, adica aproape doua treimi din bugetul Bancii Mondiale.

Fara indoiala, AIIB, cu bugetul sau de 100 de miliarde de dolari va fi o piesa importanta in acest proiect.

Copie BM pe stil vechi

Cererea masiva de finatare a investitiilor in infrastructura, care dupa o estimare ADB ajunge numai in Asia la 8.000 de miliarde de dolari in urmatorul deceniu, lasa de inteles ca AIIB nu va deveni o amenintare pentru Banca Mondiala sau ADB.

Totusi, va concura cu acestea, mai ales in ceea ce priveste criteriile de acordare a imprumuturilor.

Cel mai probabil, AIIB va relua modelul care era folosit cu precadere de Banca Mondiala in anii '60, acela in care personalul tehnic putea creiona conditii de imprumut corecte pentru debitori.

Din 1980, Banca Mondiala a abdicat de la acest model de lucru, implementand mult mai restrictivul Washington Consensus, fara vreo legatura cu realitatile politice si economice specifice fiecarei tari.

Rezultatul s-a vazut rapid in neindeplinirea criteriilor de creditare de catre multe state si, eventual, falsificarea datelor economice raportate de catre diversi consultanti angajati de catre aceste guverne.

AIIB va trebui sa treaca de testul dur al eficientei, dar cu siguranta nu se va impotmoli in sistemul deja autosufocant al Bancii Mondiale.

Acasta a pierdut deja prea mult timp reorganizandu-se sub diversi presedinti, fara a admite faptul ca problema rezida in structura sa de guvernare.

Chiar si fara un succes major al bancii de la Beijing, AIIB ramane totusi dovada ca, intr-o lume care se schimba rapid, guvernarea economica nu poate stagna.

Daca liderii occidentali cred cu adevarat in inovatie, competitie si recunoasterea meritelor, atunci pot demonstra acest lucru prin acceptarea noii institutii economice mondiale. 

http://www.business24.ro/macroeconomie/buget/cum-schimba-china-ordinea-economica-globala-1557029

Veşti din China: În Şantung au înflorit lalelele

În parcul Qinhuang din Binzhou, în 25 aprilie 2015:

Sărbători Fericite și un Paște plin de lumină!

Veşti din China: Diplomaţie chineză, multilaterală!

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
Articol apărut în 22 martie 2015. 

Diplomaţia chineză e veşnic trează în întreaga Asie. Săpătămâna aceasta vom arunca o privire asupra a patru ţări şi patru dezbateri, uneori tensionate!

Japonia şi Coreea de Sud: La Seul ( 21- 23 martie) miniştrii de externe ai celor trei ţări s- au întâlnit într- o " trilaterală" . O atare întrunire este importantă prin raritate: din 2011 diplomaţii acestor trei cele mai influente ţări din Asia nu s- au mai întâlnit în această formulă de trei. China este cea care a solicitat cel mai mult o aşa întrunire, în special pentru a discuta diverse proiecte ale zonelor de liber schimb, între ele, cu ASEAN, cu ţările riverane Pacificului...
Un subiect urgent era AIIB, ultimul proiect născut în China, al băncii regionale pentru investiţii.
În numele " bunei vecinătăţi comerciale" , Coreea de Sud era mai mult decât gata să adere - desolidarizându- se astfel de SUA, care îi cerea să boicoteze proiectul.
Pekinului îi rămânea să mai convingă Tokyo- ul prin câteva semne de încredere, ca de pildă invitarea Japoniei la sărbătoarea din 3 septembrie de comemorare a celui de- al doilea război mondial.
Însă problema e complicată: Japonia este moştenitoarea regimului fascist al Mikado- ului de dinainte de război, care a iniţiat şi pierdut războiul în întreaga Asie, lucru ce n- a fost uitat niciodată în China ( şi nici în Coreea) . Şi totuşi, această paradă, bine pregătită, ar fi putut fi o ocazie de reconciliere...
Miniştrii chinez şi japonez s- au întâlnit încă din 19/03, pentru a conveni împreună măsuri de prevenire a conflictelor privind arhipelagul Diaoyu/ Senkaku. După mai bine de un an de tăcere, dialogul a fost redeschis!

Birmania: în 13 martie, o bombă lansată de un bombardier birman, a ucis 5 civili chinezi în Yunnan. Urmare a acestui fapt, China a reacţionat prin mai multe proteste ( generalul Fan Changlong, vice- ministrul Afacerilor Externe, Liu Zhenmin) şi a trimis la faţa locului patrule aeriene.
Însă Pekinul a încercat mai ales să muşamalizeze povestea. Bomba birmană, o evidentă eroare de pilotaj, a explodat în mijlocul unui război civil în care junta birmană reia controlul asupra teritoriului ţării sale, în faţa unei minorităţi kokang- chineze, vreme îndelungată înarmată de către APL, din solidaritate etnică.
Or, dintre cei 14 generali ai APL actualmente acuzaţi de corupţie, unul este acuzat de a- i fi înarmat pe cei din minoritatea kokang în 2009.
Cel dintâi investitor străin din Birmania, China se confruntă aici cu o nemulţumire din partea populaţiei şi a clasei politice. Aşa că, în acest incident nu poate decât să se poarte cu mare grijă.

Sri Lanka: în februarie, noul guvern al insulei a îngheţat şantierele chinezeşti din portul şi aeroportul Colombo, ce vizau investiţii grele ( 1,4 miliarde de $) .
Acum, în ultimele zile, a apărut din senin o dezbatere în opinia publică din Sri Lanka în jurul unei probleme fără îndoială absurdă, dar periculoasă: după ce se încheie lucrările, având în vedere miza investitorului chinez, spaţiul aerian va mai rămâne sub control naţional? Noul lider, dl. Sirisena, promite verificarea acestui aspect.

După câte se pare, prin această obiecţie, noua putere ar putea încerca să anuleze cesionarea temporară sau definitivă faţă de China a 108 ha de teren în capitală, recâştigate pe mare.
Pe de altă parte, marina chineză plăteşte fără îndoială faptul că două submarine au ancorat în 2014 la Colombo, suscitând o tensiune inutilă în India vecină şi neîncrederea în sânul noului guvern...

De- ale mele: Ştiaţi că ... ?

Am o perioadă super încărcată şi poate tocmai de aceea mă opresc un sfert de oră asupra acestui articol.

Primele calculatoare din China au fost româneşti, fabricate la Întreprinderea de Calculatoare Electronice „Felix” din Bucureşti. În anii ’80, România era al doilea stat din blocul comunist care deţinea tehnologia de producţie în masă a echipamentelor de tehnică de calcul. În țara noastră existau zece fabrici care produceau calculatoare, memorii, componente, monitoare, imprimante și alte echipamente periferice.

Ştiaţi că primul computer din Europa de Est a fost proiectat și fabricat la Institutul de Fizica Atomică de la Măgurele, lângă București, în 1957? CIFA1 – „Calculatorul Institutului de Fizică Atomică”- facea ca România să fie a opta țară din lume care reușea realizarea unui echipament electronic de calcul.

Detalii aflaţi din reportajul exceptional realizat de DIGI24

http://www.gadgetreport.ro/gadgetreport-talks/istorie-fascinant-primele-calculatoare-din-china-au-fost-romaneti-video/

Speaking a second language may change how you see the world

O idee în jurul căreia există multe şi diverse păreri, prezente în majoritate în comentariile la articol. Postez articolul pentru că am fost adesea în situaţia de a discuta cu părinţii în special ai unor copii de vârstă mică ( preşcolari) în jurul ideii: de ce e bine să înveţe copilul o limbă străină. Există argumente pro şi argumente contra, unele care vizează şi vârsta de la care ar trebui început acest lucru şi care se situează în principiu ( nu automat) pe la 4 ani şi jumătate. 

În urma unor astfel de discuţii cu părinţii am acceptat ori nu să încep să predau unui copil o limbă străină. 

În articol se are în vedere vorbitorul bilingv, deci cel care zilnic şi de când începe să vorbească, este în familie şi societate sub incidenţa a două limbi, aşadar o situaţie uşor diferită de cea a copilului care pe lângă limba maternă începe să înveţe o a doua limbă în ritm de N ore pe săptămână.

Pe scurt spus: a învăţa ceva pozitiv ( limbi străine) sigur că e mai bine decât a nu face acest lucru. Rămân detaliile, care ţin de profesor: când e mai bine pentru copil pentru a se începe studiul, ce anume se învaţă, în ce ritm etc. 

Orice lucru pozitiv învăţat ne sporeşte capacitatea de adaptare la nou în viaţă, deci şansa de succes, înţeles nu prin prisma cantităţii de bani acumulate, ci a devenirii unui adult mulţumit de ceea ce este ca individ.

Citiţi şi comentariile la articol, încercând să nu vă minunaţi prea mult de aberaţiile inerent prezente.

German speakers are likely to imagine where this woman is going and English speakers to focus on her journey, but bilinguals may be able to have it both ways.

By

Nicholas Weiler 

17 March 2015 3:15 pm

 64 Comments

Where did the thief go? You might get a more accurate answer if you ask the question in German. How did she get away? Now you might want to switch to English. Speakers of the two languages put different emphasis on actions and their consequences, influencing the way they think about the world, according to a new study. The work also finds that bilinguals may get the best of both worldviews, as their thinking can be more flexible.

Cognitive scientists have debated whether your native language shapes how you think since the 1940s. The idea has seen a revival in recent decades, as a growing number of studies suggested that language can prompt speakers to pay attention to certain features of the world.Russian speakers are faster to distinguish shades of blue than English speakers, for example. And Japanese speakers tend to group objects by material rather than shape, whereas Koreans focus on how tightly objects fit together. Still, skeptics argue that such results are laboratory artifacts, or at best reflect cultural differences between speakers that are unrelated to language.

In the new study, researchers turned to people who speak multiple languages. By studying bilinguals, “we’re taking that classic debate and turning it on its head,” says psycholinguist Panos Athanasopoulos of Lancaster University in the United Kingdom. Rather than ask whether speakers of different languages have different minds, he says, “we ask, ‘Can two different minds exist within one person?’ ”

Athanasopoulos and colleagues were interested in a particular difference in how English and German speakers treat events. English has a grammatical toolkit for situating actions in time: "I was sailing to Bermuda and I saw Elvis” is different from "I sailed to Bermuda and I saw Elvis.” German doesn’t have this feature. As a result, German speakers tend to specify the beginnings, middles, and ends of events, but English speakers often leave out the endpoints and focus in on the action. Looking at the same scene, for example, German speakers might say, “A man leaves the house and walks to the store,” whereas an English speaker would just say, “A man is walking.”

This linguistic difference seems to influence how speakers of the two languages view events, according to the new study. Athanasopoulos and colleagues asked 15 native speakers of each language to watch a series of video clips that showed people walking, biking, running, or driving. In each set of three videos, the researchers asked subjects to decide whether a scene with an ambiguous goal (a woman walks down a road toward a parked car) was more similar to a clearly goal-oriented scene (a woman walks into a building) or a scene with no goal (a woman walks down a country lane). German speakers matched ambiguous scenes with goal-oriented scenes about 40% of the time on average, compared with 25% among English speakers. This difference implies that German speakers are more likely to focus on possible outcomes of people’s actions, but English speakers pay more attention to the action itself.

Bilingual speakers, meanwhile, seemed to switch between these perspectives based on the language most active in their minds. The researchers found that 15 Germans fluent in English were just as goal-focused as any other native speaker when tested in German in their home country. But a similar group of 15 German-English bilinguals tested in English in the United Kingdom were just as action-focused as native English speakers. This change could also be seen as an effect of culture, but a second experiment showed that bilinguals can also switch perspectives as fast as they can switch languages.

In another group of 30 German-English bilinguals, the researchers kept one language busy during the video-matching task by making participants repeat strings of numbers out loud in either English or German. Distracting one language seemed to automatically bring the influence of the other language to the fore. When researchers “blocked” English, subjects acted like typical Germans and saw ambiguous videos as more goal-oriented. With German blocked, bilingual subjects acted like English speakers and matched ambiguous and open-ended scenes. When the researchers surprised subjects by switching the language of the distracting numbers halfway through the experiment, the subjects’ focus on goals versus process switched right along with it. 

The results suggest that a second language can play an important unconscious role in framing perception, the authors conclude online this month in Psychological Science. “By having another language, you have an alternative vision of the world,” Athanasopoulos says. “You can listen to music from only one speaker, or you can listen in stereo … It’s the same with language.”

“This is an important advance,” says cognitive scientist Phillip Wolff of Emory University in Atlanta who wasn’t connected to the study. “If you’re a bilingual speaker, you’re able to entertain different perspectives and go back and forth,” he says. “That really hasn’t been shown before.”

But researchers who doubt that language plays a central role in thinking are likely to remain skeptical. The artificial laboratory setting may make people rely on language more than they normally would, says cognitive psychologist Barbara Malt of Lehigh University in Bethlehem, Pennsylvania. “In a real-world situation, I could find reasons to pay attention to the continuity of an action and other reasons where I would pay attention to the endpoint,” she says. “Nothing says I have to be a bilingual to do that … It doesn’t mean language is the lens through which I see the world.”

Brain & Behavior, Social Sciences

http://news.sciencemag.org/brain-behavior/2015/03/speaking-second-language-may-change-how-you-see-world

Veşti din China: Medic chinez de acupunctură premiat cu o importantă distincţie profesională

Medicul chinez Song Nanhua a primit, în 28 februarie, o medalie profesională din partea Academiei Braziliene de Ştiinţe, Arte, Istorie şi Literatură, pentru contribuţiile aduse la promovarea acupuncturii chineze în Brazilia. Song Nanhua a muncit, 9 ani, pentru a obţine licenţa de medic în Brazilia.

El a deschis un cabinet şi lucrează de 20 de ani la un spital de stat. Este, de asemenea, profesor la Institutul de Medici de Acupunctură şi la Universitatea de Acupunctură din Brazilia.

121 spitale de stat şi 2.500 de cabinete braziliene au secţii de acupunctură.

http://romanian.cri.cn/341/2015/03/02/1s157814.htm

De 春节 / Sărbătoarea Primăverii 2015 ：刘德华 Andy Lau - 回家的路 Drumul spre casă

3 Questions from Aspiring Literary Translators

Am citit şi mi se pare interesant. Articolul e din 2011, dar eu acum l- am avut sub ochi, iar lucrurile se schimbă mult prea încet ca să fie schimbări esenţiale faţă de cele prezentate.Citiţi şi comentariile şi veţi vedea încă o dată ce mică e lumea mare ...
Cine e autoarea:

I’m Lisa, a translator, writer, editor and industry leader.

I love what I do.

For twenty years, the written word has marked the rhythm of my life: both the measured pace of English and the fiery flair of Spanish.

This passion has translated into seven major book titles and a number of short stories. My work has won the Alicia Gordon Award for Word Artistry in Translation and been nominated for an International IMPAC Dublin Literary Award.

My company, embodies everything I believe in:

Translation is the art of recreating, rewriting a text in another language.

Editing elevates a text.

Knowledge is meant to be shared.

Giving demonstrates commitment and leadership.

Several times a year, I get e-mails from aspiring literary translators who want to learn more about the profession. I’m always thrilled to receive these and appreciate the opportunity to offer what I have learned to those who are starting out. I remember only too well how difficult it was to get concrete information or assistance early on in my own career, and I hope to change that in some small measure.

I thought I would share three of the most common questions asked and my answers.

1. Do you need to study to become a literary translator?

It never hurts to learn more, but no, you don’t *have* to study to become a professional literary translator. Not one author, agent or editor has ever asked me for my CV or educational qualifications; they are more interested in seeing what I can do by means of a translation sample.

That being said, I have noticed more and more Masters programs being offered in Translation and Creative Writing. Such studies can only help you grow as a writer and translator. Though the following is not an exhaustive list by any means, here are just a few of the programs I have heard about in the last couple of years:

• MA in Translation, Writing and Cultural Difference at Warwick University
  MA in Literary Translation at The University of East Anglia
• Literary Translation at Columbia University School of the Arts
• Master of Arts in Literary Translation at University of Rochester
• MFA in Creative Writing and Literary Translation at Queens College
• MA in Literary Translation at Swansea University
• Master of Arts in Literary Translation at New York University

(Note: I have no personal knowledge of or affiliation with any of these programs.)

I am also a huge proponent of non-formal education through partnering or mentoring. There is no official program for this that I am aware of, but this does not mean you can’t simply reach out to working literary translators whom you admire. It might feel presumptuous or as if you are being a bother, but don’t let that stop you. Quite likely you will be surprised at how willing an established translator may be to share their knowledge.

2. What does literary translation pay?

There are no established “standard rates” or “minimum fees” that I can quote with any authority. There is, however, one reference I noted a year or more ago from Chad Post of Three Percent. (Unfortunately I can no longer find the original article or I would link to it here.) If I am not mistaken, he said that the average pay for literary translation was $100-125 per 1000 words($0.10-$0.125 per word), whereas top translators can earn $175-200 per 1000 words ($0.175 to $0.20 per word).

Obviously, pay will depend on many factors: Are you translating for the author or a publisher? Is the publisher big or small? What are your credentials?

To give you a concrete example, let’s look at my own experience. My first book translation project for a major publisher paid approximately $0.08 per word. As my portfolio of publications grew, so did the pay, creeping up to $0.09 and then $0.10 a word. With each subsequent project I negotiated a rate that I could live with — and live on. More recent works have earned me approximately $0.18 per word, and one project reached as high as $0.23 per word.

As you can see, it is a misconception that literary translation always pays less than “regular” translation. If you compare these rates to what many agencies are willing to pay (anywhere from a pitiful $0.02 to a moderate $0.15 per word), literary translation can actually be profitable.

3. Is there enough full-time work?

Ah, if only there were a simple answer to any of these questions… Once again, I have to say thatit all depends. Factors include your language combination, what sort of conditions you are willing to accept and how aggressively you are willing to pursue projects.

If you are working into English in North America, you have no doubt heard of the dreaded 3% figure — the amount of all books published per year in the United States that are works in translation. That alone will tell you that literary translation is a very small industry. However, if you follow publishing industry news you will also have read that this is, in fact, improving. There has been a rising trend in terms of the acceptance and therefore quantity of works translated; this is to be applauded and encouraged.

Even so, very few translators find enough work to keep them occupied full time, year after year. It can, however, be a significant portion of your income if you are willing to negotiate your worth and consistently seek out opportunities.

In my own case, I have translated an average of one book for publication every year over the last seven years, while also translating samples and building relationships that will hopefully lead to more.

Now, do you have a question about literary translation? If so, ask away! I would love to take your questions and provide answers in a series of posts that will help you, the reader, achieve your dreams.

 http://intralingo.com/3-questions-from-aspiring-literary-translators/

Mi- a plăcut:

"Oamenii se tem mai mult de caini, decat de Dumnezeu. Cine pleaca la furat, nu se teme de Dumnezeu, dar tremura daca latra un caine".

Sfantul Ioan Scararul

春节快乐！身体健康！万事如意！

Mâine, 19.02.2015, e Anul Nou Chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii

( Sărbătoarea Primăverii se celebrează la prima lună nouă de la solstiţiul de iarnă. )

https://www.youtube.com/watch?v=QhMioDchh5I

Veşti din China: Cooperarea între ţările BRICS extinsă cu probleme în domeniul demografic

Xinhua, Liang Nin, 14.02.2014

Blocul economic emergent BRICS a adoptat un program de cinci ani pentru abordarea în comun a problemelor demografice, printre care: drepturile femeilor, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia

Miniştrii şi reprezentanţii de înalt nivel ai ţărilor membre ale blocului, respectiv Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, reprezentând o populaţie totală de aproape 2,9 miliarde, au anunţat joi seara la Brasilia, capitala braziliană, decizia luată ca urmare a discuţiilor ce au durat trei zile.

Aprobarea programului 2015- 2020 înseamnă că ţările membre ale blocului, care şi- au consolidat deja cooperarea în domeniul politic, financiar şi economic, vor lucra împreună în domeniul problemelor sociale şi demografice.

Alexandre Ghislene, director pentru drepturile omului şi problemele sociale în cadrul ministerului brazilian pentru afaceri externe, a făcut cunoscut că această măsură va ajuta la stimularea reciprocă nu numai în cadrul blocului dar şi în ce priveşte „ cooperarea Sud-Sud” .

„ Ţările BRICS doresc să împărtăşim experienţa noastră nu numai între noi, dar şi cu alte ţări în curs de dezvoltare interesate” a afirmat Alexandre Ghislene.         
Preşedintele Comisiei natţionale braziliene pentru populaţie şi dezvoltare, Ricardo Paes de Barros a subliniat importanţa cooperării, adăugând că China are o bogată experienţă în administrarea migranţilor apăruţi în timpul urbanizării sale, precum şi în formarea salariaţilor, a asistenţei medicale şi educaţiei.

Brazilia doreşte să se inspire din modul chinezesc de a trata populaţia migrantă, să sporească numărul femeilor angajate şi să reducă mortalitatea maternală, a adăugat dl. Paes.

Wang Pei'an, director adjunct în Comisia naţională chineză pentru sănătate şi planificare familială a subliniat importanţa acordării unei atenţii adecvate populaţiei în curs de îmbătrânire, în special într- o ţară care are 200 de milioane de persoane peste 65 de ani, pentru a le oferi o mai bună calitate a vieţii.

Vice- ministrul rus al Muncii şi Protecţiei sociale, Serghei Velmiaikin, a făcut cunoscut că „ îmbătrânirea şi valurile de imigranţi” figurează printre problemele ce îi afectează pe membrii blocului şi că deci este logic să se lucreze împreună pentru a atinge „ obiective comune” .

Omologul său indian, S. K. Sikdar, a făcut observaţia că ân prezent numai 30% din populaţia indiană trăieşte în zonele urbane, dar acest procent ar putea ajunge la 90% în următorii 70 de ani, lucru ce incită India să se inspire din experienţa altor ţări în privinţa procesului urbanizării.

Următoarea reuniune la nivel ministerial a ţărilor BRICS în probleme demografice se va ţine în 2018 în China, când se vor desfăşura şi o serie de reuniuni tehnice privitoare la cele şase teme ale programului pentru anii care urmează.

Veşti din China: Anticorupţie la 360°

( traducere din limba franceză, articole scrise de ziarişti francofoni acreditaţi în China)
Articol apărut în 25 ianuarie 2015. 

Tot mai puternică, tot mai prezentă, campania anticorupţie se desfăşoară deja în toate direcţiile.

În 2014, 72.000 de cadre au fost pedepsite, dintre care 68 având rang de ministru şi 16 de generali ai Armatei Populare de Eliberare. La Jinan în decembrie, Wang Min, Secretar al Partidului Comunist chinez, făcea comentarii împotriva corupţiei la un post TV, însă la două ore după a şi fost băgat la zdup fix pentru acest delict. La începutul lui ianuarie la Nankin cădea omologul lui, Yang Weize, poreclit „ Domnul 5%” . După aceea, în 19.01, în inima aparatului, Deng Nan, fiica lui Deng Xiaoping, era dată afară de la şefia Asociaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Tehnică. Dezvăluit confidenţial pentru a lovi, la conclavul CCID ( poliţia internă a PCC) ţinut între 12- 14 ianuarie, Xi Jinping a declarat că  această campanie „ nu a câştigat încă bătălia decisivă” . După care, Cotidianul Poporului i- a tradus spusele: un cadru „ mai greu decât Zhou Yongkang” va cădea curând. Ce mare personaj era vizat? Revista China se pierde în speculaţii, citând nume precum Li Peng, Zeng Qinghong ...

Dintre cele 112 consorţii publice aflate sub tutelă SASAC, 53 au fost cercetate, precum China Southern ( aviaţie) , UNICOM ( telecom) , Dongfeng ( automobile) , Sinopec ( petrol) . În doi ani, 21 de CEO de la 36 dintre ele au fost interpelaţi. Acest sector public va fi curăţat în vederea unui plan încă neoficial de semi- privatizare, prin vânzare de active investitorilor privaţi şi instituţionali.

Fără tam- tam, campania se interesează de multinaţionale prin tutela Biroului pentru Industrie şi Comerţ, ai cărei copoi tocmai au scotocit cartierele generale ale acestora, în zori de zi şi fără avizare prealabilă, în căutarea de documente incriminante.

Un alt plan al societăţii: mafia e şi ea sâcâită. În ultimele 100 de zile tocmai au fost arestaţi 60.000 de bandiţi şi au fost confiscate 11 tone de droguri.

Cele 8 mini- partide tolerate pe lângă Statul- Partid, simt şi ele adierea curentului: la Canton, Pan Shengshen, de la Asociaţia pentru Construcţie Democratică a fost arestat ( 6.01) . E adevărat că Pan a fost şi membru al PCC şi s- a trezit preşedinte al unor bunuri de interes public şi privat, precum societatea JV pentru ascensoare Hitachi.

Cum reacţionează opinia publică? Mai întâi entuziastă în a primi curentul moralizării, începe a resimţi teamă şi descurajare, asta însemnând că primăriilor şi provinciilor li se amputează progresiv toţi liderii. Hoteluri, restaurante şi magazine de lux sunt făcute praf. Dar şi în marile şcoli, programele „MBA” îşi pierd cam 30% dintre înscrişi pentru că nu pot justifica originea banilor pentru drepturile de înscriere ( până la 700.000Y/ an) .În fine, se  vede profilându- se o tentativă structurală de prevenire a corupţiei: conform unei circulare din 12.01, 8 milioane de cadre vor fi avansate retroactiv ( începând cu 01.10. 2014) . Grila salariilor publice, astăzi de la 630Y la 7020Y, va creşte ajungând între 1.320Y şi 11.385Y, adică un plus de 62%, de cea mai mare creştere beneficiind poziţiile din eşalonul inferior.

Dar aceşti funcţionari rămân totuşi nemulţumiţi: odată cu creşterea salariului, vor trebui să achite cei 8% pentru impozite şi taxe salariale, aflate până acum în sarcina statului. Acest detaliu, impus pentru a suprima un privilegiu al funcţionarilor greu înghiţit de sectorul privat, le spulberă cea mai importantă parte a câştigului. Dacă aşa va fi, atunci statul va trebui ca în ceea ce priveşte prevenirea corupţiei prin o mai bună plată a cadrelor, să îşi revadă planurile! 

Veşti din China: Calul a murit! Trăiască Oaia!

Oaia ( sau Capra) de Lemn va începe să zburde imediat, din 19.02, de Chunjie (春节 Sărbătoarea Primăverii) . Semn astral fermecător, dar neîndrăgit: credinţa populară îi destinează pe cei născuţi sub acest semn să se zbată întreaga viaţă pentru a avea din ce trăi. Aşa că, viitoarele mame se grăbesc să nască înainte de data fatidică, la nevoie prin cezariană: mai bine să fie copilul „ Cal din ultima perioadă a Anului Calului” ( „ yang” , pleznind de energie) , decât „ Căpriţă”  ( „ yin” , veşnică victimă) . Căci, într- adevăr, dacă Oaia ( sau Capra) este blândă, sociabilă şi cu o bună sănătate ( acestea sunt pretinsele ei calităţi) şi dacă este înzestrată pentru a merge pe pământ accidentat, tot atât de adevărat este că este în slabă compatibilitate cu nu mai puţin de cinci dintre cele douăsprezece zodii: Şobolan, Bivol, Şarpe, Câine şi Dragon.

Nici nu le trebuie mai mult decât atât maeştrilor în fengshui care se aventurează în prognoze economice, pentru a paria pe un climat de afaceri defavorabil în 2015, an înghesuit între consolidare şi vânătoarea corupţilor. Agenţia CLSA şi indicele său Fengshui preconizează evitarea de acum şi până în vară a bursei, comerţului cu amănuntul, internetului şi sfătuieşte a se investi în ... caşmir! Dar de unde vine această neîncredere în Oaie? Pentru Isaac Yue, profesor de mitologie la Universitatea din Hong Kong, Oaia încarnează pietatea filială şi compasiunea, grija pentru aproape ( virtute buddhistă) , însă tineretul nu prea mai ştie de aşa morală, pe care o asociază ( mai ales pe vreme de criză) cu naivitatea şi înşelătoria, de care vrea să se ferească.

Cu toate acestea, pesimismul astral este contrazis de esistenţa sub semnul astral al Oii de existenţa atâtor celebrităţi precum Bill Gates, Steve Jobs, actriţa Zhang Ziyi, cântăreţul Jay Chou, Michelangelo ori împărăteasa Cixi. De fapt, în ceea ce priveşte aceste credinţe, asistăm la o curioasă inversare de generaţii. O femeie de 71 de ani, de pildă, declară: „ Noi, bătrânii, nu credem în aşa ceva, tinerii sunt cei care se lasă păcăliţi” . Generaţia sa, născută în anii 40- 50, a fost formată în valorile ateismului şi luminile ştiinţei, având drept postulat credinţa în viitor şi în Revoluţie. În timp ce copiii lor au fost martorii stingerii ardorii roşii şi fac un salt înapoi, pentru a regăsi valorile strămoşilor. China e, i- a venit rândul să fie, în epoca post- modernă!

În aşteptarea sărbătorii, transhumanţa a ajuns la maxim. Începând din 04.02 până în 15.03, vor avea loc 2,8 miliarde de călătorii, cu 3,4% mai mult decât în 2014, dintre care 90% cu autobuzul şi 47 de milioane cu avionul. Cei mai norocoşi se vor îndrepta spre sud, în străinătate: Tailanda, Maldive, Bali. Ceilalţi, care rămân în ţară, vor merge la Sanya, Xiamen şi în Yunnan. Aici asistăm la o schimbare radicală de ordin tehnologic în ce priveşte modul de a călători faţă de ultimii 5 ani: 82% dintre călătorii au fost plătite pe internet, iar dintre acestea 40% de pe smartphone- uri.

Pe plan comercial, Chunjie- ul este momentul în care se cheltuie. În 2014 s- au înregistrat tranzacţii de 200 de miliarde de yuani făcute exclusiv pe carduri UnionPay, adică un + 23%. Dar anul acesta va fi altfel: în supermgazine se numără fiecare bănuţ pentru banchetele familiale şi cadourile tradiţionale. De asemenea, firmele oferă angajaţilor cadouri mai modeste. Sunt noile date ale situaţiei, „ noul normal” – sfârşitul unei epoci de aur!

Veşti din China: Conferinţă de presă a fiului lui Jackie Chan

La ieşirea din închisoare, după ispăşirea pedepsei de 6 luni într- un scandal cu droguri, Jaycee Chan/ Fang Zuming, fiul lui Jackie Chan şi- a cerut scuze în cadrul unei conferinţe de presă, la Pekin, în 14 februarie 2015:

Reamintim că în 21 august anul trecut, Jackie Chan şi- a cerut el scuze în mod public pe Sina Weibo pentru situaţia în care a ajuns fiul său. Acesta a fost arestat pentru consum şi deţinere de canabis. Jackie Chan a spus cu acea ocazie că e foarte furios pe fiul său pentru ceea ce a făcut, iar scuzele şi le cere pentru că el însuşi nu e un tată bun, dacă fiul său a intrat în aşa ceva. 

Despre 春节 Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou, lucruri pe care s- ar putea să nu le ştiţi ( 1)

1. Anul Nou chinezesc începe în 2015 pe data de 19 februarie.

2. Anul 2015 se află sub semnul Caprei/ Oii de Lemn. Tot ani ai Caprei/ Oii au mai fost anii: 2003, 1991, 1979, 1967 etc. Aţi observat bine: se repetă la fiecare 12 ani.

3. Personalităţi născute în Anul Caprei/ Oii: Pamela Anderson, Isaac Asimov, Alexander Graham Bell, lordul Byron, Leslie Caron, Coco Chanel, Kurt Cobain, Nat King Cole, Kevin Costner, Louis Daguerre, Catherine Deneuve, Charles Dickens, Sir Arthur Conan Doyle, Daphné du Maurier, Thomas E. Edison, Douglas Fairbanks, Jamie Foxx, Bill Gates, Mel Gibson, Whoopi Goldberg, Mihail Gorbaciov, George Harrison, Billy Idol, Julio Iglesias, Mick Jagger, Jennifer Love Hewitt, Nicole Kidman, Franz Liszt, Michelangelo, Mussolini, Robert de Niro, Sinead O’ Connor,  Laurence Olivier, Pink, Eva Peron, Marcel Proust, Julia Roberts, Anna Nicole Smith, Mark Twain, Rudolph Valentino, Vangelis, John Wayne, Bruce Willis, Paul Young.

4. Anul Nou Chinezesc se mai numeşte şi: Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou asiatic, Anul Nou Lunar sau, în Vietnam, Sărbătoarea Têt (Têt Nguyên Dán) .

5. La aceeaşi dată se mai sărbătoreşte Anul Nou Lunar şi în: Coreea, Vietnam, Singapore, în unele zone în Thailanda.

6. Anul Nou Chinezesc corespunde primei zile din calendarul luni- solar ( sau calendar agricol) . Această zi variază în fiecare an în funcţie de poziţia Lunii ( faza de lună nouă, ca principiu: prima lună nouă după solstiţiul de iarnă) şi poate fi între 21 ianuarie şi 20 februarie.

7. Prima dată Sărbătoarea Primăverii a fost celebrată pe la anul 2600 Î.Ch.

8. În anul 1913 s- a stabilit oficial în China ca Sărbătoarea Primăverii să fie în prima zi a primei luni din calendarul lunar.

9. Anul Nou Chinezesc este cea mai mare şi cea mai importantă sărbătoare familială pentru numeroase comunităţi asiatice din lume. Este pentru chinezi cam ceea ce este pentru occidentali/ creştini Crăciunul.

10. Prin urmare, de Anul Nou chinezii se întorc acasă indiferent în ce punct al globului se află, lucru care a dat naştere la un adevărat fenomen modern de migraţie, chunyun 春运。În 2014 de pildă, cu această ocazie în China numai, au fost efectuate 266 de milioane de călătorii cu trenul.

11. Anul Nou este ocazia cu care celibatarii îşi prezintă părinţilor pretendentul ( pretendenta) . În tradiţia chineză familia are un loc important, fiul ori fiica având obligaţia să- şi fondeze o familie şi să continue astfel tradiţia familiei din care face parte. În prezent, pentru a nu- şi supăra părinţii că încă nu şi- au găsit un partener, tinerii foarte ocupaţi cu munca şi mai puţin cu viaţa personală, recurg chiar la „ închirieri” de logodnici/ logodnice pentru perioada Anului Nou. Este un fel intermediar de a- şi respecta obligaţia faţă de părinţi şi de a nu le crea acestora griji inutile. De asemenea, nu rare sunt anuţurile în media prin care fiii/ ficele îşi cer scuze ( public deci) pentru că nu şi- au găsit nici de acest An Nou alesul/ aleasa.

12. Ce fac în Ajun chinezii din China? În principal, iau masa în familie, după ce au pregătit- o împreună şi se uita la televizor, la Marea Gală de Anul Nou a CCTV, un spectacol de mare anvergură şi de regulă cu cei mai mari artişti ai momentului din China. Prima astfel de gală a fost difuzată în 1980.

13. Aşa cum occidentalii au filme de Crăciun, şi chinezii au creat un gen specific de film pe tema Sărbătorii Primăverii. Scenariul la asemenea filme e uşor tras de păr, acţiunea se petrece în jurul vieţii de familie de Anul Nou, iar filmul, care trebuie să aibă neapărat şi umor, are totdeauna şi un happy end.

14. Chinezii din întreaga Chină au pentru aceste sărbători o vacanţă de o săptămână, numită şi „ săptămâna de aur” , iar elevii au o lună de vacanţă.

15. Fiecare an chinezesc se află sub unul dintre semnele zodiacale chinezeşti, care, în ordine, sunt următoarele : Şobolan, Bou sau Bivol, Tigru, Iepure sau Pisică, Dragon, Şarpe, Cal, Oaie sau Capră, Maimuţă, Cocoş, Câine, Porc sau Mistreţ. Ordinea lor a fost stabilită conform unei legende. Denumirile duble pe care le vedeţi se datorează atât influenţei tradiţiilor din Vietnam ( în principal pentru Pisică/ Iepure) în numirea acestor ani, dar şi traducerilor care au vrut să evite semnificaţia şi sonoritatea diferită pe care o are un cuvânt precum „ porcul” în Orient şi Occident.

16. Conform tradiţiei, cei care sărbătoresc un an nou plasat sub semnul lor zodiacal chinezesc, trebuie să poarte la această Sărbătoare a Primăverii lenjerie de culoare roşie pentru a avea noroc tot anul. De altfel, culoarea roşie este la mare cinste de această sărbătoare.

17. Sărbătoarea Primăverii nu e o sărbătoare de o zi, ci de cincisprezece zile şi durează deci de la prima lună nouă până la prima lună plină a anului lunar, zi în care este o altă sărbătoare: Sărbătoarea Lampioanelor.

18. După o credinţă ce datează din timpul Dinastiei Jin ( 265- 420) , în prima zi a anului lunar a fost creată găina. Au urmat în ordine, în celelalte zile: câinele, porcul, capra, boul, calul, iar în cea de- a şaptea zi: omul. Fiecare dintre aceste animale îşi celebrează ziua ca atare: aşadar în a doua zi a anului e ziua tuturor câinilor etc, iar în cea de- a şaptea zi a  anului e ziua tuturor oamenilor.

19. În a doua zi a anului lor, chinezii se roagă în mod tradiţional ( în casă) pentru strămoşii lor şi pentru toţi zeii pe care îi au.

20. După ce prima zi a anului se petrece în familia restrânsă, iar în a doua zi gândurile şi tot ce se face se îndreaptă spre strămoşii neamului, în a treia şi a patra zi, se fac vizite la socri.

21. În a cincea zi chinezii nu ies din casă: aşteaptă să fie vizitaţi de zeul bogăţiei.

22. Începând abia cu a şasea zi a sărbătorii, chinezii fac vizite prietenilor şi merg la temple pentru a se ruga.

23. Aşadar, cea de- a cincisprezecea zi a Sărbătorii Primăverii este practic ultima zi de sărbătoare din acest ciclu şi se numeşte Sărbătoarea Lampioanelor. În această zi se mănâncă o anume prăjitură, yuanxiao 元宵, făcută din orez glutinos îndulcit.

24. Cum calendarul lunar a fost început în anul 2698 î. Ch. , anul 2015 după acest calendar este în cultura chineză anul 4713.

25. Principalul cadou care se oferă de Sărbătoarea Primăverii este plicul roşu, în care se pun bani, în general bancnote de 100 de yuani. Cadoul este oferit de vârstnici celor tineri, în cadrul familiei lărgite.

26. Cum China este o ţară a legendelor, există şi o legendă legată de instituirea Sărbătorii Primăverii. Astfel, se spune că un animal legendar, care se numea Nian 年venea periodic, în o aceeaşi zi a anului să ceară jertfă copii, animale din curte şi grâne. Ca să se păzească de el, oamenii au început să pună în faţa porţii mâncare sperând că astfel vor fi lăsaţi în pace. Se credea că lui Nian 年 îi este teamă de culoarea roşu şi de petarde, aşa că oamenii au început să- şi pună la porţi şi uşi lampioane roşii şi să aprindă petarde.

27. Există de asemenea în prezent obiceiul de a se pune la uşi/ porţi tăieturi din hârtie ( specific chinezeşti) reprezentând sinograme ca : fericire, noroc, bogăţie, longevitate.

28. La festivităţi, se pun în jurul uşii nişte chunlian 春联 , adică benzi de hârtie ori ţesătură roşie pe care sunt caligrafiate poeme . Credinţa e că aduc noroc, iar poemele sunt de regulă poeme filosofice.

29. Florile sunt şi ele foarte prezente în decoraţiunile de Sărbătoarea Primăverii. Caisul japonez simbolizează norocul, kumquatul ( n- am găsit alt termen! ) şi narcisa prosperitatea, floarea soarelui simbolizează un an bun, iar mărgăritarul auriu ( nişte clopoţei galbeni mai mari, dispuşi pe tulpină ca florile de mărgăritar) pacea. Toate, în general, reprezintă renaştere, reînnoire, creştere.

30. Dintre decoraţiunile din această perioadă, sinograma fu 福 este foarte des întâlnită. Se agaţă cu vârful în jos dând naştere în chineză la un joc de cvinte: „ Soseşte fericirea! ”.