春节快乐！La mulţi ani de Sărbătoarea Primăverii!

Sărbătoarea Primăverii 2016 în China şi diverse puncte din lume. Şi la noi se sărbătoreşte în Bucureşti, Braşov, Sibiu, Cluj, Suceava etc.

Pekin, imagini de la recepţia oficială:

Pregătiri la:

New York/ SUA:

Nanchang/ Provincia Jiangxi:

Zhengzhou/ Provincia Henan:

Wuzhen/ Provincia Zhejiang:

Toronto/ Canada:

AVE TU, papetărie şi calendare chinezeşti: LISTA DE PREŢURI

Veşti din China: pregătiri pentru Sărbătoarea Primăverii din 08 februarie

La Pekin:

La Nankin

La Jinan

Veşti din China: Cài Yīngwén 蔡英文 - Magiciana alegerilor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. 
Articol apărut în 18 ianuarie 2016. )

           În sâmbăta aceasta, 16 ianuarie, în Taiwan se ştia despre Guomindang ( KMT, partid aflat la putere) că este la final de cursă, însă amploarea dezastrului a luat prin surprindere întreaga lume. Partidul Democrat Progresist ( PDP/ în engleză DPP ) , rivalul său independent, a câştigat 56% din voturi la alegerile prezidenţiale, asigurând în acest fel postul suprem lui Cài Yīngwén 蔡英文, lidera partidului de opoziţie. La alegerile legislative, ţinute în acelaşi timp, PDP- ul a câştigat chiar majoritatea voturilor, 62% pentru Yuan- ul legislativ * , destul pentru a trece orice lege şi chiar pentru amendarea constituţiei. Cum s- a ajuns aici? Începând din 2011 şansele lui 马英九 Mǎ Yīngjiǔ erau foarte scăzute. Un procent de 80% dintre locuitori îi reproşează locurile de muncă puţine, costul ridicat al vieţii şi locuinţelor, precum şi o apropiere imperceptibilă, cu paşi furişi, de China, sub pretextul creşterii economice. Ma era bănuit că vrea să alipească Taiwanul la China fără acordul populaţiei, lucru de neiertat. Statisticile sunt clare: în prezent, numai 3,3% dintre insulari sunt pentru o alipire imediată şi necondiţionată. Şi totuşi, această reunificare înseamnă pentru KMT pământul făgăduinţei, înscris în charta sa. Acesta este totodată şi partidul care nu şi- a uitat originile chinezeşti şi nu e prea taiwanez ca fire. Dacă e să dăm crezare profesorului australian Bruce Jacobs, membrii acestui partid nici nu prea vorbesc dialectul fujian ( limba locală a insulei) şi se poartă ca o clasă conducătoare " arogantă şi incompetentă" . De aceea dezastrul electoral al KMT aduce acest partid pe marginea prăpastiei: cu o imagine şi reputaţie dintre cele mai scăzute, va trebui, pentru a recîştiga teren, să recruteze tineri şi, mai ales, să renunţe la cruciada către China. În lipsa unui atare efort, partidul care a fondat Taiwanul riscă nimic altceva decât dispariţia.

        Un alt mare perdant este China: începând din 2008, ea a investit în fiecare an miliarde de dolari în prosperitatea insulei, sperând în reunificare. Ea trimite anual în Taiwan 35.000 de studenţi şi 3- 5 milioane de turişti. De aceea votul de neîncredere din prezent al populaţiei taiwaneze constituie o mare decepţie, asociată angoasei de a vedea insula că îndrăzneşte a face acest pas către o independenţă inacceptabilă. Acest risc este însă necredibil. Chiar de la discursul său de victorie, Cai Yingwen a început prin a spune că partidul său va onora statu quo- ul din 1992, prin recunoaşterea unei singure Chine, căruia cele două ţărmuri ale strâmtorii Taiwan îi dau propria interpretare. Totodată, ea a reamintit natura democratică a " ţării" sale ( termen cu siguranţă iritant pentru China) şi dreptul acesteia de a fi tratată cu " demnitate" şi " de la egal la egal" . Cum vor găsi pe viitor aceşti fraţi inamici un teren de înţelegere? Oare China va brusca şi izola insula ori va căuta să se împace cu situaţia, să organizeze întâlniri la nivel înalt, respectiv o întâlnire între Xi Jinping şi doamna Cai, precum cea avută cu Ma Yingjiu în noiembrie trecut spre surprinderea generală? Indiferent ce se va întâmpla, nu se întrevede în termen scurt o soluţie plauzibilă. În aşteptarea acesteia, foarte noua putere se pregăteşte deja pentru provocările ce o aşteaptă. Cum să facă o diversificare a schimburilor economice cu restul lumii fără a pierde beneficiile cooperării cu China? În acest nou punct de pornire cel puţin, Taiwanul DPP- ului şi al lui Cai Yingwen are cele mai bune atuuri posibile: o mână solidă asupra parlamentului şi executivului, uimirea lumii, încrederea şi faptul că Cai este femeie, prima din istoria regimului- mai rafinată, prudentă şi ascultătoare decât predecesorii săi.

NOTA TRADUCĂTORULUI:

* 立法院 Lìfǎyuàn for denumit neoficial " parlament" în Republica China/ Taiwan. Este adunarea monocamerală ce deţine puterea legislativă în Taiwan. Din 2011 are 113 membri aleşi pe o perioadă de patru ani. Dintre ei, 63 sunt aleşi prin vot uninominal într- un singur tur de scrutin.

NB: Taiwanul, cu o suprafaţă de puţin peste 36.000 km pătraţi ( de cca 10 ori mai mică decât România) , are o populaţie comparabilă cu a României, de circa 23 milioane locuitori. 

Caiete scriere chineză şi calendare chineză- română

https://www.facebook.com/Caiete-%C5%9Fi-calendare-chinez%C4%83-rom%C3%A2n%C4%83-1106214226055769/?ref=aymt_homepage_panel

La mulţi ani!

Veşti din China: Nobel pentru medicină

Cercetătoarea chineză Tu Youyou a primit Premiul Nobel pentru medicină pe anul 2015 pentru descoperirea unui nou tratament al paludismului. În fotografia de mai jos dna Tu Youyou este fotografiată cu ocazia decernării în septembrie 2011 în SUA/ New York a premiului Lasker.

Azi

Staţi liniştiţi, nu e cu dedicaţie. Am râs enorm când am vazut- o şi am zis să mai râdă şi alţii.
În rest, o săptămână bună!

Veşti din China: Dialog economic- comercial între China şi UE, 28 septembrie 2015

Dialogul se va desfăşura la Pekin, după cum a anunţat ieri, 24 septembrie, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez pentru afaceri externe, Hong Lei în cadrul unei conferinţe de presă curente.

Dialogul va fi co- prezidat de Vice- Prim- Ministrul chinez Ma Kai şi de Vice- Preşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen. Dl Hong a precizat că în cadrul dialogului, se va discuta despre modalităţile de întărire a cooperării în domeniul investiţiilor şi despre modul în care se va pune în practică înţelegerea consensuală la care s- a ajuns în iunie la cea de- a 17- a conferinţă la nivel înalt dintre conducătorii celor două părţi.

Veşti din China: Prim Ministrul chinez îndeamnă la simplificarea procedurilor administrative

O măsură importantă avută în vedere de China este aceea ca până la sfârşitul anului să fie reduse procedurile administrative şi să fie încurajate start- up urile, a declarat ieri Prim- Ministrul chinez, Li Keqiang.
Astfel, cele trei certificate comerciale esenţiale, respectiv licenţa comercială, certificatul de înregistrare fiscală şi certificatul codului de înmatriculare vor fi unificate, urmând să se elibereze un unic document, de către un singur departament.
Consilierul de stat Wang Yong a arătat că începând din octombrie se va lucra la această schimbare, pentru a se putea finaliza până la sfârşitul anului.
Guvernul chinez speră ca inovarea şi antreprenariatul de masă să contribuie la o revitalizare a economiei naţionale.

Din lumea largă: Vizita preşedintelui chinez în America

În după- amiaza zilei de ieri, marţi, 22 septembrie 2015, preşedintele chinez Xi Jinping a plecat în Statele Unite. Vizita are două etape: din 22 septembrie până în 25 septembrie preşedintele chinez se află în SUA la invitaţia preşedentelui american, Barack Obama. În perioada 26 septembrie- 28 septembrie preşedintele Chinei va participa, la invitaţia secretarului general al ONU, Ban Ki- moon, la o serie de întruniri la nivel înalt, ocazionate în principal de a 70- a aniversare a ONU.
Preşedintele Xi Jinping este însoţit în vizită de soţia sa, Peng Liyuan,
de Wang Huning, membru al Biroului politic al CC al PCC şi director al Biroului de studii politice al CC al PCC,
Li Zhanshu, membru al Biroului politic al CC al PCC şi totodată membru al Secretariatului CC al PCC, precum şi director al Biroului General al CC al PCR,
consilierul de stat Yang Jieshi.

Având în vedere că fix în această perioadă în SUA se va afla şi papa Francisc,  aveţi şi voi sentimentul că se întâmplă ceva superimportant pentru planeta albastră în aceste zile?

Literatură chineză: Interviu cu Su Tong

Volumul recent apărut a fost tradus de Ionela Voicu. Din autor a mai tradus în urmă cu câţiva ani Dinu Luca.

Interviu realizat de Alexandra Şerban/ Adevărul- Cultură/ Cărţi, 18 septembrie 2015

Scriitorul chinez Su Tong (52 de ani) vorbeşte despre romanul „Lumea de orez“, lansat recent în limba română la editura Humanitas, despre cariera sa literară, dar şi despre privilegiile şi provocările literaturii asiatice în context universal

Su Tong s-a aflat într-o scurtă vizită în România la începutul lunii septembrie, când a avut loc evenimentul de lansare a romanului „Lumea de orez“, tradus în limba română. Scriitorul chinez a fost entuziasmat de întâlnirea cu publicul său de la celălalt capăt al lumii şi s-a arătat încrezător în viitorul relaţiilor literare româno-chineze. Su Tong vine dintr-o lume care este într-un freamăt cultural permanent, care caută mereu căile spectaculoase ale modernizării sociale şi care nu se teme să se joace cu istoria. Astfel este şi Su Tong, în viaţă şi în scris – glumeţ, binevoitor, curios şi curajos. Se poate afirma, cuminte, dar cu convingere, că este unul dintre cele mai valoroase personalităţi ale literaturii asiatice. O literatură modernă, adesea îndrăzneaţă, dar nu de puţine ori tradiţională. Su Tong nu se fereşte de nimic. Scrie fără ocolişuri despre China din toate timpurile, uşor mai romanţat despre oraşul natal Suzhou, brutal despre cele mai mari vicii şi temeri ale omului de când e pe lume. Operele literare ale lui Su Tong deschid o uşă către omul de rând, care trăieşte dincolo de ideologii, de jocuri de putere mondială, care e indiferent la cinismul ori pragmatismul liderilor şi e mult mai preocupat de propriile sale neajunsuri. Personajele şi lumile imaginate de Su Tong constituie zeci de parabole despre călătorii lăuntrice, despre căutarea celor mai nebuneşti obiecte ale dorinţei, despre abisul dintre năzuinţe şi realizări. Pe scurt, Su Tong este un matematician al ideilor şi un magician al cuvintelor. „Weekend Adevărul“: Opera dumneavoastră e tradusă în numeroase limbi. Acum aţi avut lansarea romanului „Lumea de orez“ şi în România. Ce aşteptări aveţi de la publicul român?

Su Tong: A fost un public numeros la evenimentul de lansare şi nu m-am gândit că sunt atât de mulţi oameni în România interesaţi de un scriitor chinez. Drept pentru care ceea ce s-a întâmplat astăzi este deja dincolo de aşteptările mele.

Citeste mai mult: adev.ro/nuvefj

Din lumea largă: Xi Jinping- ultima linie dreaptă înainte de plen

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 19 septembrie 2015. )

Xi Jinping, omul cel mai puternic al Chinei, este mai mult ca niciodată în prim- planul scenei. Numărul 1 chinez îşi ia zborul ( 22- 28 septembrie) pentru prima sa vizită de stat în Statele Unite, îşi înmulţeşte nominalizările în posturi- cheie şi lansează proiecte de reformă. Toate, pentru a- şi atrage cel mai larg sprijin posibil înaintea Plenului Comitetului Central din octombrie şi a face să treacă în forţă reformele aflate în pană de când a ajuns în postul pe care- l ocupă.
Înlocuieşte în fruntea organelor de stat oamenii lui Hu Jintao, predecesorul său. Meng Xiangfeng devine nr 2 în Biroul General al Comitetului Central, după îndepărtarea lui Ling Jihua şi Huo Ke pentru corupţie. Su Deliang ajunge vice- ministru al Securităţii de Stat, în locul lui Ma Jian, dat deoparte în ianuarie. La APL, Xi îi instalează pe generalii Zhao Keshi şi Cai Yingting - prieteni din anii '90, aflaţi atunci la post în Fujian şi Zhejiang. Fostul şef al finanţelor Xiamen, He Lifeng, devine vice- preşedinte al NDRC. Chen Min'er, guvernatorul Guizhou, a fost promovat în iulie secretar de partid: rar cumul de mandate, care arată încrederea Pekinului. Tânăr încă ( 55 de ani) , Chen ar fi un candidat plauzibil pentru a- i succeda lui Xi în 2022.

Şi apoi, e vizita la B. Obama. A fost foarte pregătită, printr- o vizită a lui Meng Jianzhu din Biroul Politic ( 9- 12 septembrie) şi după, a consilierului de stat Yang Jiechi. Meng a obţinut ceea ce cerea demult: în ciuda lipsei unui acord de extrădare, livrarea lui Ling Wangcheng, transfugul frate al lui Ling Jihua. Ling Wangcheng se pare că ar fi luat din China documente compromiţătoare, sperând să le folosească într- un proces al lui Ling Jihua. Această întoarcere a lui Ling Wangcheng a fost negociată la un preţ mare: sechestrul de către Trezoreria publică americană a banilor ( 600 milioane $) puşi deoparte de alde Ling şi întoarcerea în China a 25.000 de chinezi aflaţi ilegal în SUA.
Presa anglo- saxonă e pesimistă în ce priveşte această vizită, având în vedere numeroasele litigii: asupra accesului prea limitat la piaţa chineză, pirateria informatică, ciupelile navale din Marea Chinei de Sud. Opinia publică americană ar dori ca Obama să " inspire" o restabilire a legăturilor China- Vatican şi un dilog cu Dalai Lama. Însă acest gen de presiune nu poate fi decât inacceptabil pentru Xi ... Totuşi, se pot vedea şi ceva adieri de vânt favorabile: zXi are nevoie de lauri în America, înaintea iminentului " său" plen. Ori Obama, nemaiavând de înfruntat alegeri, e liber să- l ajute, sub rezerva unor concesii solide faţă de China. zUn prim ajutor palpabil este menţinerea neschimbată ( 7 septembrie) a ratei dobânzii scăzute a Băncii Federale americane, motivată prin fragilitatea bursei chineze. FED este suverană asupra deciziilor sale, dar Obama a putut " recomanda" întârzierea unei creşteri a acestei rate de dobândă, prevăzută a fi pe termen lung. zÎn privinţa mediului înconjurător, Xi şi Obama vor să- şi angajeze ţările în scăderea accelerată a emisiilor de CO2 - acord ce  îmbunătăţeşte şansele discuţiilor asupra condiţiilor climatice a COP21 de la Paris din noiembrie. zCele două ţări pregătesc un ambiţios tratat bilateral de investiţii.
Per total: Statele Unite şi China se pregătesc să culeagă fructele a ani de negocieri, la nivel înalt, asupra tuturor dosarelor în discuţie. Din acest unghi de vedere,vizita are potenţialul de a intra în istorie ca data unei puternice apropieri între Occident şi Orient, necesară pentru stabilitatea şi relansarea planetei.

Din lumea largă: Ceremonie de deschidere a Casei de prietenie sino- americane

     Ceremonia s- a desfăşurat joi, 17, septembrie 2015, la Muscatine/ Iowa. Casa de prietenie este găzduită într- un impresionant imobil alb, la adresa 2911 Bonnie Drive din orăşelul Muscatine. În acest oraş, cunoscut de altfel în China, preşedintele Xi Jinping a fost găzduit în timpul celor două vizite oficiale ale sale efectuate în SUA înainte de investirea sa în funcţie din 2013.
     Dl Xi va efectua o nouă vizită în SUA în perioada 22- 25 septembrie 2015.
     O primă vizită a fost efectuată de preşedintele chinez în SUA în anul 1985, când a fost găzduit de familia Dvorchak, în Muscatine. La vremea aceea, dl Xi Jinping, specialist în chimie organică, absolvent al celei mai mari universităţi tehnice din China, Qinghua- Pekin, a condus o delegaţie chineză de specialişti şi oameni de afaceri în domeniul creşterii şi alimentaţiei suinelor, care a vizitat statul Iowa. Cu acea ocazie, dl Xi a vizitat mai multe ferme americane, un Rotary Club şi a urmărit ca spectator un meci de baseball. A fost găzduit timp de două nopţi la o familie americană din Muscatine, unde a dormit în camera celor doi băieţi ai familiei, înconjurat de jucăriile acestora inspirate din Star Treck. Atunci, băieţii erau la studii/ colegiu în altă parte a SUA.
Aceea a fost prima vizită a viitorului preşedinte chinez în afara Chinei.
În 2012, când viitorul preşedinte a revenit în SUA ntr- o vizită oficială, a ţinut neapărat să viziteze Muscatine şi să revadă gazdele şi oamenii întâlniţi în 1985 acolo.
Cu ocazia ceremoniei de deschidere a casei de prietenie au fost rostite alocuţiuni de către: unul dintre cei doi fii ai familiei Dvorchak,

Gary Dvorchak:

Primarul oraşului Muscatine, DeWayne Hopkins:

 consulul general al Chinei la Chicago, Zhao Weiping:

Veşti din China: Consacrarea lui Xi Jinping

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 05 septembrie 2015. )

Dedicată celei de- a 70-a aniversări a sfârşitului celui de- al doilea război mondial şi victoriei asupra fascismului şi a Japoniei, parada păcii a avut loc în 03 septembrie la Pekin, după mai multe luni de pregătiri, şi nu a cruţat nimic pentru a crea o activitate perfectă în faţa lumii. Chiar şi albastrul de azur al cerului de vară indiană a fost generat de sute sau poate mii ( cifra a rămas secretă) de rachete cu săruri de iodură de argint, care au spart norii în ploaie artificială şi curăţat cerul - numai pentru aceste festivităţi.
În ce priveşte securitatea, nimic n- a fost lăsat la voia întâmplării: zeci de mii de militari voluntari îmbrăcaţi în albastru turcoaz şi caschete roşii au ocupat străzile, venind în sprijinul poliţiei îmbrăcate în gri şi negru, trupe anti- revoltă în ţinută neagră de luptă, poliţie înarmată în kaki şi cu banduliere albe ... În acest fel, Xi Jinping a putut să- şi primească oaspeţii, precum Vladimir Putin, Park Geun- hye, Preşedinta sud- coreeană ori Laurent Fabius, Ministrul de externe al Franţei, venit pentru a- şi asigura sprijinul chinez la convorbirile pentru un tratat internaţional climatic COP21 de la Paris la sfârşitul lui noiembrie. După cele 70 de salve de tun, Xi l- a lăsat pe Prim- Ministrul Li Keqiang să deschidă sărbătoarea, înainte ca el să facă inspecţia trupelor la bordul limuzinei sale Hongqi, când a împărţit mulţumiri : " Tovarăşi, mulţumiri pentru efortul dvs. " . A fost un remake a ceea ce au făcut toţi liderii chinezi de la Mao încoace, inclusiv Jiang Zeming şi Hu Jintao ca pentru a cultiva imaginea unui partid care şi- a păstrat cu pioşenie practicile revoluţionare. A urmat programul aşteptat şi cunoscut dinainte din informaţii savant scăpate: cele 67 de detaşamente militare chineze şi străine defilând în pas de gâscă, zecile de versiuni de care de luptă ( uşoare ori grele, amfibii, port- radare ) , maşinile de transport pentru trupe,  gama de misile şi lansatoarele lor, elicopterele de luptă, dronele, avioanele de vânătoare, avioanele de recunoaştere sau de reîncărcare cu carburant. Un detaliu ce spune mult privitor la drumul parcurs de Xi Jinping în ce priveşte puterea: a creat această sărbătoare anuală în întregime întru gloria sa, oferindu- şi astfel parada " sa" chiar din primul mandat -  Jiang şi Hu au aşteptat pe cel de- al doilea pentru a- şi acorda una. Pe de altă parte, defilarea " sa" a numărat 12.000 de soldaţi, cu 2.000 mai mult faţă de parada lui Hu din 2009.
Numeroase mijloace media occidentale au văzut în acestă paradă o demonstraţie de forţă ( împotriva naţiunilor care obiectează faţă de redesfăşurarea maritimă militară chineză) , precum şi o perdea de fum pentru a face poporul să uite dramele ofensatoare din vară: accidentul chimic de la Tianjin şi crash- ul bursier. Nimic din toate acestea nu e fals, iar entuziasmul străzii, ne forţează să ne modificăm privirea asupra paradei: locuitorii Pekinului, ca şi provincialii aflaţi în trecere prin capitală, ca şi cei din întreaga ţară, via reţelele sociale, ( tele) spectatorii şi- au exprimat mândria. " Nu Xi este cel care are nevoie de această sărbătoare, declara o studentă, ci noi, pentru a simţi uniunea noastră naţională şi realizările patriei noastre" .  
Dacă e să reflectăm la acest lucru, vedem aici un fel de " linie de despărţire a apelor" între sensibilitatea chineză şi cea occidentală. Acolo unde europeanul vede injustiţia unei sărbători elitiste rezervată numai celor 47.000 de edili şi invitaţi, chinezul nu vede decât un lucru normal, reunirea triumfătoare a unei mari " familii" condusă cu fermitate de şefii săi, care răsfrânge asupra lor demnitate, putere şi prosperitate. O astfel de imagine poate deranja în Vest, ca punând democraţia în impas. Însă ea trebuie privită în ansamblu şi astfel integrată, pentru cel ce vrea să înţeleagă bine China.

Veşti din China: noua modă la agrafe în China

Cu lăstarul din plastic pe cap!
E reală moda. Şi nu exclusiv pentru fetiţe. Adulţii de diverse vârste au adoptat- o şi ei. A apărut la Chengdu şi se răspândeşte rapid în toată ţara.
Este se pare influenţa unor filme japoneze dar şi chinezeşti de desene animate din vara aceasta.
Agrafele se vând cu 5 yuani/ 0.7 euro bucata.

Veşti din China: cum e cu căderea burselor? Veşti bune

O analiză competentă, credibilă, în presa franceză ne spune că zăpăceala de la burse din ultimele zile poate fi şi va fi stăpânită de guvernul chinez şi că în orice caz o eventuală nouă criză economică mondială NU dinspre China va veni. Secretul: noua clasă mijlocie formată în China.

http://www.la-croix.com/Actualite/Economie-Entreprises/Economie/Le-ralentissement-chinois-va-d-abord-toucher-les-pays-emergents-2015-08-27-1348929

O hartă

În presa de dimineaţă de azi am citit un articol în care erau redate pe larg în articol şi foarte lapidar pe o hartă " stereotipuri ale chinezilor în ce priveşte ţările europene" . Harta este aceasta:

După cum observaţi, la România nu scrie nimic. Nici de bine, nici de rău. Nimic, nimicuţa ... Teritoriu alb, cum ar veni. 

Articolul care însoţeşte harta este acesta:

https://fr.news.yahoo.com/carte-r%C3%A9sume-st%C3%A9r%C3%A9otypes-chinois-pays-deurope-080901569.html

Măi să fie, să nu zică nimic chinezii despre noi? Cum aşa? Am dat căutare pe baidu, site- ul de referinţă în articol. Şi am găsit asta:

http://www.baidu.com/s?ie=utf-8&f=3&rsv_bp=1&rsv_idx=1&tn=baidu&wd=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85%E6%B8%B8&oq=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85%E6%B8%B8%E6%94%BB%E7%95%A5&rsv_pq=9101f4790001524e&rsv_t=bc97qPXFYGuNpT1WVbesvpqjy0ak5DgQhD4fpUXZZ0iTgTfoDShDKM5VHMA&rsv_enter=1&rsv_sug3=24&rsv_sug1=16&rsv_sug2=1&prefixsug=%E7%BD%97%E9%A9%AC%E5%B0%BC%E4%BA%9A%E6%97%85&rsp=1&inputT=4288&rsv_sug4=5289&rsv_sug=2

Ce va să zică asta? Că pe chinezi îi interesează: să călătorească la noi şi cum se obţine viză pentru România.

Ce să comentez? Că avem în ţară boala vacii nebune, cum am auzit de curând? Într- un studiu amănunţit al cazului rezultatul era că: da, s- a auzit că ar fi existat un caz de astfel de boală, dar nu se ştie exact unde şi nici când. Povestea cu boala vacii nebune e cât se poate de reală şi ne- a stopat exportul de bovine. 

Nu cred că e cazul să comentez în plus toate cele de mai sus. V- am spus ca să ştiţi şi voi, în cazul în care intraţi pe aici şi citiţi. Aşa, pentru cultura voastră generală. 

Că în rest, la ce foruri să apelezi când ştii că sunt ocupate cu altceva? 

Să auzim de mai bine!

Veşti din China: librăria onestităţii

În 25 iulie 2015 şi- a făcut apariţia la Nankin o librărie insolită: un stand de cărţi cu 4 rafturi pe care se află în jur de 1500 de cărţi. O librărie fără librari însă. Fiecare cumpărător e liber să lase într- o puşculiţă ce sumă vrea. În ansamblu, cărţile sunt cu 70% mai ieftine decât în alte librării.
Conform organizatorilor, zilnic se vând în jur de 300 de exemplare, iar până în 31 iulie nu se înregistrase niciun furt.

Evenimentul nu e unic: o astfel de libărie era anunţată în martie tot în acest an la Madrid/ Spania.

China va găzdui Jocurile Olimpice de iarnă din 2022

Mare bucurie în China: în 31 iulie 2015 la Kuala Lumpur CIO a desemnat Pekinul gazdă pentru a 24- a ediţie a JO de iarnă, din 2022. Pekinul a avut un singur contracandidat, Alma Ata, capitala Kazahstanului.

 Mesajul preşedintelui Chinei cu ocazia prezentării candidaturii Chinei la Kuala Lumpur

Sportivi chinezi, medaliaţi olimpic şi prezenţi la Kuala Lumpur în 31 iulie după anunţarea rezultatului

 Locuitori ai Pekinului, de la mic la mare se bucură

Imposibil de trecut cu vederea: 24 înseamnă de 3 ori 8!

Cum devine China centrul lumii

de Yuriko Koike , 12 iulie 2015 - stire actualizata la ora 22:04, 12 iulie 2015

Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (BAII) a organizat luna trecută  prima întâlnire generală, cu scopul de a lansa operațiuni financiare până la finalul acestui an. China și-a dublat contribuția la această bancă, în efortul său de a-și asigura rolul de control în noua instituție, ridicând investiția sa de la un planificat plafon de 50 miliarde dolari la 100 miliarde dolari.

Această contribuție suplimentară a Chinei va întări, cu siguranță, ratingul de creditare al BAII. Dar probabil că era necesar pentru China să mențină controlul băncii, deoarece numărul țărilor care au fost de acord să participe la fondarea BAII s-a dovedit a fi cu mult mai mare decât s-au așteptat liderii chinezi.

Într-adevăr, chiar dublându-și investiția inițială, China nu va obține un acționariat majoritar la cel mai nou și multilateral creditor al lumii. Totuși, se pare că partea Chinei, de circa 30%, va fi cea mai mare din cele 57 de țări participante, ceea ce îi va oferi aproape un drept de veto asupra deciziilor BAII.

Acest fapt accentuează principala îngrijorare a economiștilor și a observatorilor relațiilor internaționale. Se va dovedi BAII o bancă a Chinei, prin China, pentru China sau va urmări o agendă multilaterală, în maniera Băncii Mondiale sau a băncilor regio­nale de dezvoltare precum Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD) sau Banca Africană de Dezvoltare?

Explicația oferită de China pentru efortul său de a pune pe picioare BAII  este aceea că țările în curs de dezvoltare nu au în prezent acces corect la capitalul pentru infrastructură. Și, poate mai important, nu dețin o voce suficient de puternică în Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și BAD. Dar China vrea, cel mai probabil, mai mult decât asigurarea unei voci.

Recent, armata chineză a adoptat o abordare de tip compresor în privința construirii de facilități militare în insulele Spratly. A creat insule acolo unde înainte nu era nimic altceva decât un recif de corali. Și-a intensificat, de asemenea, eforturile de a face din moneda sa oficială o valută internațională pentru rezerve, forțând includerea acesteia în coșul de valute care formează unitatea de cont a FMI, Dreptul Special de Retragere. Unii chinezi se gândesc chiar ca ora standard a lumii să nu mai fie măsurată la Greenwich, în Anglia, ci la Beijing.

E util, din această perspectivă, să comparăm BAII cu Banca Asiatică de Dezvoltare. Fondată în 1966, aceasta din urmă a fost condusă încă de atunci de Japonia și Statele Unite, datorită investiției lor totale de 15,7% din capitalul instituției. Cu toate acestea, China este cel mai mare debitor, reprezentând mai mult de un sfert din portofoliul de împrumuturi (doar China și India acoperă jumătate din împrumuturile realizate de această bancă, în timp ce companiile japoneze câștigă doar circa 1% din ofertele de finanțare ale BAD).

Probabil China s-ar fi împrumutat și mai mult dacă ar fi avut  o participație mai mare la această bancă. Dar, potrivit lui Yasushi Ando, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști japonezi în acțiuni private, oferindu-i unui debitor important un cuvânt de spus mai consistent cu privire la modul cum ar trebui să funcționeze banca ar fi un clar conflict de interese. Ando subliniază, astfel, că la BAII, unde China va avea, cel mai probabil, o copleșitoare putere de decizie, „țările asiatice, în special China și India, își vor procura finanțări pentru propriile infrastructuri”.

Pentru China, existența acestor două bănci de dezvoltare centrate pe Asia reprezintă cea mai bună dintre lumile financiare posibile: finanțare low-cost pentru investiții de la BAD, dublată de bonitatea sporită a țărilor în curs de dezvoltare, și ocazia de a folosi deciziile de investiții ale BAII pentru a-și aduce vecinii mai aproape din punct de vedere geopolitic. Ando și oficialii japonezi de la Ministerul de Finanțe sunt terifiați de faptul că China pare să-și atingă scopurile cu puțină sau chiar fără nici o supraveghere.

Japonia, desigur, poate oferi un nivel înalt al tehnologiei în majoritatea oportunităților de investiții, dar prețurile sunt adesea prohibitive. Așa încât există o mare probabilitate ca multe companii chinezești să aibă avantaje reale în câștigarea concursurilor de proiecte ale BAII. Tocmai de aceea, numeroși observatori văd Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură drept un mijloc de a susține companiile de construcții chinezești care nu mai au unde se extinde, din moment ce creșterea economică a Chinei încetinește.

Guvernul japonez nu a decis dacă să participe sau nu la BAII. Primul ministru Shinzo Abe a amânat să răspundă dacă dorește ca țara să fie membru fondator, afirmând că „nu este nici o grabă”, deoarece detaliile de guvernare – cum ar fi condițiile de investiții, de votare și dreptul la veto – nu au fost confirmate deocamdată. Într-un sondaj de opinie realizat de ziarul Yomiuri Shimbun, 73% din respondenți au fost de acord că decizia guvernului este „corectă”.

La cea de-a șaptea întâlnire a liderilor insulelor din Pacific, Abe a pledat pentru o contribuție de 812 milioane de dolari ca susținere pentru infrastructură pentru țările asiatice. Prezentarea de oferte de finanțare din toate direcțiile s-ar putea să nu fie o propunere tocmai proastă pentru împovăratele țări în curs de dezvoltare care au nevoie de infrastructură.  Dar abordarea chinezească privind crearea unei bănci pentru infrastructură care va croșeta Asia în jurul unei ordini economice sino-centrate s-ar putea dovedi un coșmar. Băncile de dezvoltare există pentru a asigura siguranța finanțărilor, transparența în decizii și protejarea pe termen lung a mediului. BAII nu pare dornică să îndeplinească nici unul dintre aceste criterii.   

Yuriko Koike, fost ministru japonez al Apărării și consilier de securitate națională, a fost președinta Consiliului General al Partidului Liberal Democratic și în prezent este membru al parlamentului japonez, Dieta.

Copyright: Project Syndicate, 2015.

www.project-syndicate.org

http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cum-devine-china-centrul-lumii-385483

Veşti din China: Pekinul vede Europa în roz

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China.Articol apărut în 26 iunie 2015. )

În prag de vară, Pekinul se uită către vest, spre Europa, pe care o consideră agent de stabilitate al acestui continent, asemenea unei chile de navă, dar şi un model ideal pentru viitor. Philippe, regele belgienilor, împreună cu suita sa de oameni de afaceri, aflat în vizită de stat ( 20- 27 iunie) la Pekin şi alte patru oraşe chinezeşti, a finalizat cu gazdele proiectul unui incubator de afaceri la Louvain la Neuve, 200 de milioane de euro investiţii, pentru a găzdui IMM- uri sino- belgiene cu profil bio- , nano- şi alte tehnologii de vârf. În 29 iunie, ziua lansării AIIB ( Banca Asiatică de Investiţii şi Infrastructură, 100 miliarde $ capital, din care 30% chinez, 57 de ţări fondatoare) , Primul Ministru Li Keqiang va fi la Bruxelles la Conferinţa la nivel înalt Europa- China, iar seara va pleca spre Paris. Primit ca quasi- şef de stat, numărul 2 chinez va vizita, la cererea sa, mai multe situri artistice precum atelierul Rodin ( Meudon) , Arenele din Arles, muzeul MuCEM la Marsilia ( spaţiu futurist al civilizaţiilor Europei) . Această alegere de a arunca o privire foarte personală asupra unei Franţe " romantice" subliniază ambianţa destinsă şi plină de încredere dintre cele două ţări. Li ar trebui să fie primit de Preşedintele Hollande, Primul Ministru Manuel Valls, dar şi de alţi miniştri şi de preşedinţii parlamentului şi senatului. Se aşteaptă de asemenea o recoltă bogată de nu mai puţin de 40 de acorduri. Se acordă prioritate conferinţei mondiale asupra climatului, COP-21, de la sfârşitul lui noiembrie- Parisul şi Pekinul sperând să ajute această adunare mondială în a da naştere unei politici care să oblige la reduceri concertate a emisiilor de gaz cu efect de seră, în special prin antrenarea în aceasta a unor naţiuni încă ezitante precum India. F. Hollande trebuie de altfel să se întoarcă la Pekin în toamnă, pentru ultime consultări. Li Keqiang îşi va vinde şi strategia sa " Drumurile mătăsii" : vizitând Marsilia, sediul celui dintâi armator al Franţei, CMA- CGM, apoi semnând cu Franţa un cod de bună conduită în exportul său către Africa şi Asia a supracapacităţilor sale industriale. Printre acordurile aşteptate figurează o ambiţioasă cooperare nucleară integrală, ce va permite - poate- viitoare exporturi comune de centrale; vize de 5 ani pentru industriaşi şi turişti, vize pentru 1000 de stagiari francezi şi chinezi; şi un plan de finanţare al băncilor chineze către IMM- urile care se exportă dintr- o ţară în cealaltă. Se caută de asemenea o alianţă cu piaţa de gros din Rungis, aceasta fiind cea mai importantă din lume. Două proiecte ajunse la maturitate dar care poate că nu se vor semna în cursul acestei vizite: - deschiderea la Tianjin a unei linii de finisare pentru avionul A330 ( corolarul unei comenzi de 16 miliarde de $ la A330) ; - şi o convenţie de asigurări sociale, care să- i scutească pe expatriaţii ambelor părţi de cotizaţia la sistemul local. Nu încape îndoială că pe măsură ce China se afirmă, capacitatea şi setea sa de cooperare cu străinătatea se întăreşte. În special cu ţări ca Franţa sau Belgia, date fiind complementaritatea şi absenţa de rivalităţi cu ele, spre deosebire de alte ţări cu potenţialuri mai puternice precum SUA, Rusia sau India. În rest, nu se vor trece sub tăcere punctele de dezacord: " se abordează totul" declara ambasadorul în China, Dl. Gourdault- Montagne, " fără a lăsa nimic deoparte" . Va fi deci vorba despre drepturile omului - dar fără a fi citate nume ori liste de nume, ceea ce ar putea fi mai degrabă problema Uniunii Europene. Şi se va evoca mai ales arsenalul de legi represive ce se pregăteşte la Pekin, privind securitatea naţională, controlul ONG- urilor şi antiterorismul. Situaţie care va conduce la a pune întrebări asupra raţiunii de a exista a unor astfel de texte, cel puţin în relaţiile cu străinătatea!  

Veşti din China: După Mao, " reîntoarcerea" celor din vechime

( traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China)

Articol apărut în 18 iunie 2015. 

În 18 iunie la Hong Kong, cei 70 de deputaţi ai " Legco" decideau în mod oficial asupra ofertei guvernului central în legătură cu votul universal - o ofertă considerată foarte nesatisfăcătoare de către opinia publică locală, deoarece nu are în vedere decât trei candidaţi, toţi favorabili Pekinului şi validaţi de Pekin. Or, în ziua aceea, votul parlamentar a cunoscut un incident extraordinar: cu 5 minute înainte de vot, 30 de aleşi pro- Pekin au părăsit hemiciclul, lăsând la faţa locului 8 membri, faţă de 28 ai opoziţiei democrate. În acest fel, moţiunea a fost respinsă cu 28 la 8. Oricât de incredibil ar părea, ieşirea din sală rezultă dintr- o eroare a conducătorului lor de joc, care voia să întârzie votul ( ca să ajungă la vot şi un edil care întârziase) , aducând numărul de votanţi sub cel de quorum necesar. Dintr- o confuzie însă, cei 8 edili, prost informaţi, au rămas pe loc. Ce e sigur e că votul n- ar fi schimbat nimic pe fond, în oricare dintre cazuri moţiunea neputând atinge majoritatea de 2/3 din votanţi, obligatorie în acest caz. Pentru Pekin dezaprobarea este însă aspră: după o astfel de înfrângere, situaţia este blocată, singura ieşire posibilă pentru redeschiderea dialogului cu " regiunea sa Administrativă Specială" va fi de a supune aprobării o altă propunere - ceea ce presa oficială, a doua zi după afront, refuză net.
Săptămâna trecută a apărut o altă temă foarte surprinzătoare: o campanie numită " guoxue" （ 国学）ce preconizează studiul înţelepţilor din antichitate. Încă din 2008, Hu Jintao a pus în piaţa Tian'anmen în faţa portretului lui Mao o statuie a lui Confucius: pentru a crea o cultură politică " ecumenică" menită să  reabiliteze şi să aducă alături de socialism valorile naţionale vechi. Or, săptămâna aceasta, Academia centrală de guvernare, Xi Jinping publică o serie de compilaţii a acestor maeştri antici, a căror lectură este " recomandată" milioanelor de funcţionari centrali, respectiv cadrelor la nivel de provincie.
Totodată, prin intemediul Frontului Unit, instanţă de dialog cu forţele sociale- în afara PCC, Xi încearcă să repună în discuţie problema educaţiei tinerilor bogaţi din a doua generaţie ( 富二代 fuerdai) . La Pekin, ca şi la Xiamen, aceştia se iniţiază în ceea ce priveşte pietatea filială, aflată la originea averii părinţilor lor, precum şi în ce priveşte câteva servicii de interes comunitar. Repunerea în discuţie a educaţiei acestor tineri nu e traumatizantă: aceşti copii de bani- gata pot veni mai târziu ori pot pleca mai devreme de la cursurile de formare plătind amenda - fără probleme pentru ei, de 1000 de yuani. În şcoli şi universităţi de asemenea circulă începând din ianuarie un consemn împotriva infiltrării valorilor occidentale - pentru o reîntoarcere la valorile buddhiste, confucianiste sau Tao. A fost iniţiativa ministrului educaţiei Yuan Guiren. Or, împotriva acestuia, din 17 iunie a început o anchetă a poliţiei, pentru corupţie. Şi ne dăm seama astfel că un vechi locotenent al lui Jiang Zeming a lansat această campanie ca un act disperat pentru a face pe plac lui Xi şi a- şi salva scaunul. Această din urmă peripeţie e preţioasă în a face o analiză, fiindcă aruncă o lumină nouă asupra campaniei anti- occidentale din şcoli- aceea a unei lupte interne în Partid. De fapt această campanie a " înţelepciunii antice" nu este ea însăşi oare expresia unei lupte în sânul Partidului în care clanul reformator din jurul lui Xi caută să destabilizeze pe marxiştii duri din era Jiang impunându- le această nouă regulă a socialismului mai temperat în ce priveşte referinţele culturale? Întrebarea rămâne deschisă.

Veşti din China: A nins în Xinjiang

În 31 mai 2015 a nins la Hami/ Provincia Autonomă Xinjiang Uigură: