Vesti din China: Saptamana modei la Pekin

Intre 25 octombrie si 03 noiembrie este la Pekin saptamana modei. Sunt prezente circa cincizeci de mari nume ale modei chineze si internationale. Mi- a fost foarte greu sa aleg din cate imagini am avut la dispozitie.

Veşti din China: Înainte de Congres: climat tensionat

( traducere din presa francofona la Pekin)

Privită din unghiul pregătirilor pentru cel de- al XVIII- lea Congres din 08/11, săptămâna care tocmai s- a scurs are două feţe contradictorii:

-La suprafaţă, un calm fals, indus de cenzură şi de o extremă prudenţă a actorilor politici

-În umbra PCC, o hiperactivitate în flecăreli, compromisuri asupra alcătuirii Comitetului Permanent, a luptei împotriva părerii ferme de a frâna reformele de piaţă. O grea concesie s- ar fi făcut deja acestei aripi de stânga prin troika celor „ 3 Preşedinţi” Jiang Zemin ( fotul) , Hu Jintao ( actualul) Xi Jinping ( iminent) : abandonarea lui Wang Yang ( Secretar al  provinciei Canton/ Guangdong) , cel mai progresist dintre membrii avuţi în vedere pentru Comitetul Permanent, rival al lui Bo Xilai, în contrapartidă cu căderea ex- liderului din Chongqing.

Chiar în perioada 23- 26/10, Biroul Parlamentului ( ANP) îşi ţinea ultima sesiune înainte de Congres : a fost mai ales pentru a închide dosarul Bo, a- l exclude din sânul său, a- i ridica imunitatea şi a permite condamnarea sa judiciară, într- o cursă contra- cronometru de acum şi până în 08/11. O campania a străzii şi a Partidului, ar fi încercat până la capăt să stopeze coborârea lui în infern- leadership- ul ar fi rezistat cu bine.

Consecinţa căderii lui Bo şi a „ modelului din Chongqing” ( o efemeră şi anacronică tentativă de a reînvia valorile stângiste) este că Partidul pare gata să opereze un început de de- maoizare. Adoptat ( 22/10) în Biroul Politic, proiectul de amendament la Constituţie reia sloganele moştenite de la Deng ( „ socialismul în culorile Chinei” ) , lui Jiang ( „ cele trei reprezentativităţi” ) şi Hu ( „ concepţia ştiinţifică a creşterii” ) , dar se trage oblonul peste orice referinţă la „ gândirea lui Mao” .

Această reconstrucţie ideologică şi procesul lui Bo nu s- ar fi putut face fără asentimentul  lui Jiang. Ori, acesta din urmă, este văzut, la 86 de ani, cum îşi înmulţeşte apariţiile mediatizate: patru în 15 zile. Printre acestea, în 9/10 la Pekin, el primea membri ai Universităţii „ Ocean” din Shanghai ( fieful său) . În 19/10 făcea să fie amintit în Cotidianul Poporului statutul său de lider „ calificat” acordat de către Deng. Ori, cu 20 de ani în urmă, pregătind epoca după- Jiang, Deng îl numise pe Hu Jintao, împiedicând astfel împăratul en titre să se menţină la nesfârşit.  

Pentru Jiang, în prezent în 2012, faptul de a revendica pentru sine „ binecuvântarea” patriarhului, arată tuturor că el este „ făcătorul de regi” – în schimbul unor concesii dureroase, de pildă în ce- l priveşte pe Bo Xilai ...

După ultimele zvonuri, se consideră că Hu Jintao ar fi reuşit să- l plaseze pe aliatul său Liu Qibao, 59 de ani, secretar de Partid în Sichuan ( un conservator moderat) , ca viitor ministru al Propagandei la Consiliul de Stat.

Şi Xi Jinping? Războindu- se să- şi impună oamenii în organele conducătoare, pare a întreprinde pregătiri pentru un şir de reforme: cele ale Căilor ferate, ale Poştei şi producţiei de sare, în avanpremiera unei re- faceri a cadrului reglementar şi a privilegiilor firmelor publice. Alte mari reforme anunţate, cu parcimonie de detalii, privesc finanţele ( rata dobânzii şi a yuanului) şi taxele.

În tot acest timp, presa evocă drept cadru de fond nervozitatea  crescândă într- un climat social lovit deopotrivă de micşorarea pieţei muncii, creşterea preţurilor alimentare şi seria de scandaluri ce ţin de viaţa privată, de averea liderilor. Astfel au izbucnit revoltele ecologice a mii de riverani la Yinggehai (Hainan, 22/10) şi Ningbo (Zhejiang, 24/10). La Shanghai, un pacient tânăr este condamnat pentru că şi- a asasinat medicul. Iar grupul Regus constată în rezultatele anchetei sale agravarea stresului la aproape 80% dintre muncitori în cursul anului trecut.  

Toate acestea par a spune într- o şoaptă ce urcă de la bază, un mesaj unic: „ Reformaţi, acum, înainte de a fi prea târziu! ” Dar, cufundate în războiul lor de succesiune, sferele superioare se află ele în starea de a auzi?

China in Europa: Piata monedei chineze a inregistrat o crestere rapida la Londra

Schimburile realizate in renminbi ( RMB/ moneda poporului) , denumirea oficiala a monedei chineze, au cunoscut o crestere substantiala de la lansarea unei initiative speciale in aprilie acest an, a anuntat marti corporatia City of London.

Citibank, o banca chineza care tocmai a aderat la initiativa referitoare la RMB lansata de catre City of London, a aratat ca platile sale in RMB in strainatate  au crescut in acest an cu 40%. De altfel, conturile sale locale in RMB au crescut cu 80%.

Banca HSBC, si ea membra a initiativei in discutie, a relevat ca schimburile sale comerciale cu strainatatea in RMB au crescut cu 40% in acest an.

" Sunt incantat sa vad volumul de comert realizat in RMB crescand in mod regulat la Londra" a declarat Mark Boleat, responsabil cu politici financiare la City of London Corporation si presedintele comitetului de conducere a initiativei in discutie. Acesta a explicat ca sucecsul RMB  a avut ecou in cadrul unei anchete publicate in iunie, ce a revelat ca intreprinderile cu sediul in Londra sunt foarte interesate de ideea de a putea utiliza direct produse si servicii in RMB. Recurgerea la RMB le va permite intr- adevar sa realizeze economii si sa fluidizeze tranzactiile cu China. Marketingul si informarea sunt in centrul initiativei lansate de corporatia City, al carei obiectiv este de a ajuta intreprinderile sa cunosaca mai bine avantajele de a utiliza direct RMB pentru a face comert cu China" a adaugat el. El a anuntat ca City of London urmeaza sa faca publica o banca de resurse alcatuita din studii de caz asupra RMB, extrase din diverse domenii industriale care fac in mod regulat comert cu China, in mod special in sectoarele metalurgie, textil, auto si produse de lux. Aceasta masura ar trebui sa permita o mai buna informare a intreprinderilor europene asupra beneficiilor legate de folosirea RMB.

Initiatiava corporatiei City of London a fost lansata in 18 aprilie 2012. Obiectivul sau este de a face din Londra liderul tranzactiilor cu RMB in Europa, dar si de a promova  o utilizare crescuta a RMB in comertul si inevstitiile internationale.

Trei noi banci s- au alaturat recent initiativei: Banca pentru constructii din China, Citibank si Banca pentru industrie si comert din China.

Veşti din China: Africa, noua frontieră chineză

( traducere din presa francofonă de la Pekin) 

Venită de la oricine altcineva, afirmaţia din titlu ar păcătui prin lipsă de credibilitate. Dar însuşi Wei Jianguo, fost adjunct de ministru al comerţului, iar în prezent Secretar general al Centrului Naţional pentru schimburile economice internaţionale ( CNEEI) , a afirmat acest lucru.

În 3 până la 5 ani, Africa va depăşi Uniunea Europeană (567 miliarde de $ în 2011) şi Statele Unite (447 miliarde de $) în privinţa comerţului său cu China şi va trece pe primul loc.

Palmaresul său rămâne totuşi modest, la 166,3 milliarde de $ în 2011. Insensibil la recesiune, comerţul cu Africa ar creşte cu peste 25% pe an, în timp ce investiţiile ar trebui să progreseze cu de la 30 la 40%. Conform FMI ( Fondul Monetar Internaţional) , Uniunea Europeană va fi atunci în recesiune şi nu va depăşi cifra de 0.5% în ce priveşte creşterea, de acum şi până în 2017, iar SUA vor avea creştere de 2.2 până la 2.3 % inclusiv în 2013.

În 2012, schimburile sino- africane vor urca la 220 miliarde de $. Din ianuarie până în septembrie, exportul african către China ar fi crescut cu 22%, iar importul cu 21.5%.

China, pentru a- şi menţine creşterea, nu se poate dispensa de pieţele străine. Lipsa de câştig de la intern trebuie să meargă să o aducă de la extern: dezvoltând aşadar, orice- ar fi, Africa.

Totul se petrece ca şi cum, după zece ani de testări private şi publice a unor metode inedite şi inovatoare de schimburi şi investiţii către sub- continent, China lui Xi Jinping, bogată în cash, s- ar pregăti să- i deschidă un fel de „ plan Marshall” : să deverseze aici împrumuturi şi credite de risc, porturi şi linii de cale ferată, ferme gigant şi mine în schimbul petrolului, mineralelor şi lemnului. Cele 50 de ţări ale Africii şi China par a fi complementare în privinţa: resurselor minerale quasi- virgine şi mână de lucru abundentă, din partea Africii, produse casnice şi echipamente şi o structură capitalistă emergentă ce- i permite asumarea unor riscuri mai numeroase decât economiile mature, din partea Chinei. Este, spun chinezii, o oportunitate de dezvoltare care aminteşte de China anilor 80. Există şi limite, evidente, constituite dintr- o conducere adesea coruptă şi de exportul excesiv de către China a propriilor muncitori, care adesea creează incidente, precum patronul chinez recent asasinat în Zambia sau cei 100 de mineri chinezi „ arestaţi” în Gana. Lăsând de- o parte aceste rateuri, penetrarea chineză pe piaţa africană se continuă cu un entuziasm reciproc împărtăşit şi indiscutabil.

În Zambia, China a investit 832 de milioane de $ pentru a produce 60.000 t de cupru. La sfârşitul lui august, Hu Jintao i- a promis un împrumut de 200 de milioane de $ prin China Development Bank preşedintelui egiptean Morsi, aflat în trecere prin Pekin ( prima vizită) . Primăvara arabă n- a împiedicat aşadar creşterea schimburilor la 9 miliarde de $, adică + 30% cu cele 1133 de firme prezente pe piaţă. La Port Said, compania Teda ( Tianjin) şi- a construit propria zonă industrială, cu o investiţie prevăzută de 200 milioane de $. Grupul auto Geely, asociat cu Ghabbour, pregăteşte o linie de montaj.

Foarte frapant pentru cel ce observă, sute de mii de mici importatori sau agenţi chinezi mişună de- a lungul Africii căutându- şi norocul. Ei sunt schimbaţi periodic de statul lor care ţese împreună cu naţiunile africane o strânsă reţea de credite şi programe în cadrul Forumului de Cooperare între naţiuni ( trienal, fondat în 2000) . În iulie- august, prin intermediul Chinei, acesta a promis schimbul a 1000 de cadre de fiecare parte, a înregistrat 111 înfrăţiri între oraşe, a ţinut un Forum al puterilor locale, un altul cu 42 de media sino- africane ( deschizând totodată CCTV- Africa) şi un forum al „ popoarelor” . Apropiere pe scară largă!

Urmează finanţările. Hu a deschis o linie de credit de 20MM$ pe 3 ani. Fondul de dezvoltare a fost recapitalizat la 3 miliarde de $ de către tutorele acestuia, China Development Bank prin anunţarea a 7 filiale şi 50 de proiecte, printre care o uzină eoliană a firmei Goldwind ( Xinjiang) şi o alta de autoturisme şi camioane, pentru 100 milioane de $, de către grupul FAW ( Changchun) la Cap, cea mai mare din Africa …

Totul lasă impresia unei mari forfoteli, premergătoare exploziei anunţate de către ministrul Wei Jianguo. Ea va schimba pentru totodeauna prosperitatea celor două blocuri--- şi geostrategia mondială.  

Vesti din China: MAE chinez l-a felicitat pe Mo Yan pentru câştigarea premiului Nobel

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Hong Lei, i-a adresat vineri felicitări lui Mo Yan pentru câştigarea premiului Nobel pentru literatură. Hong Lei a subliniat că Mo Yan este cel mai recent câştigător al premiului Maodun - cel mai prestigios premiu pentru literatură din China. Naţiunea Chineză are o istorie îndelungată şi o cultură splendidă care face parte din patrimoniul întregii omenirii. China doreşte ca prietenii din toată lumea să cunoască bogăţia noastră spirituală şi culturală şi să constate farmecul literaturii chineze.

Răspuzând la întrebarea legată de atitudinea Chinei privind câştigarea de către Mo Yan a premiului Nobel pentru literatură şi cea legată de câştigarea în 2010 a premiului Nobel pentru pacea de către Liu Xiaopo, Hong Lei a declarat că acum doi ani, decizia juriului comitetului Nobel s-a amestecat grav în treburile interne şi drepturile juridice ale Chinei, de aceea, ţara noastră s-a pronunţat împotriva.

Referitor la relaţiile dintre China şi Norvegia, Hong Lei a spus că aceste relaţii au fost afectate de sprijinul guvernului norvegian faţă de decizia incorectă a juriului premiului Nobel, iar partea norvegeană trebuie să depună eforturi reale pentru refacerea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale.

http://romanian.cri.cn/341/2012/10/12/1s130835.htm

Vesti din China: Li Changchun l-a felicitat pe Mo Yan pentru câştigarea premiului Nobel

Li Changchun, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P.C.Chinez, a adresat joi un mesaj de felicitare Asociaţiei Scriitorilor din China, pentru câşigarea premiului Nobel pentru literatură de către scriitorul Mo Yan.

În mesaj, Li Changchun a menţionat că odată cu dezvoltarea ţării, şi literatura chineză a explodat creativ, cu o vitalitate puternică. Scriitorii chinezi au lansat o serie de opere excepţionale cu specificul, stilul şi caracteristicile proprii. Mo Yan este un reprezentant remarcabil al lor. Li Changchun şi-a exprimat dorinţa ca scriitorii chinezi să creeze cât mai multe lucrări care să reflecte realitatea şi viaţa oamenilor simpli.

http://romanian.cri.cn/341/2012/10/12/1s130831.htm

Vesti din China: Asociaţia Scriitorilor din China îl felicită pe Mo Yan pentru obţinerea Premiului Nobel pentru Literatură

Asociaţia Scriitorilor din China a adresat, joi, un mesaj de felicitare lui Mo Yan, imediat după câştigarea Premiului Nobel pentru Literatură din 2012 de către acesta.

În mesaj, se afirmă că din anii 80 ai secolului trecut, Mo Yan a adus contribuţii importante la dezvoltarea literaturii chineze. Lucrările sale sunt apreciate de cititori, atât din China, cât şi din străinătate. Operele sale ocupă un loc important în literatura contemporană chineză.

http://romanian.cri.cn/341/2012/10/12/1s130823.htm

Vesti din China: Mo Yan despre premiul Nobel obţinut

Proaspătul laureat al Premiului Nobel pentru literatură din 2012, Mo Yan, consideră că a cîştigat premiul din cauza calităţii literare a operelor sale. În cadrul unei conferinţe de presă organizată joi seara în satul Gaomi din provincia Shandong, estul Chinei, răzpunzând la întrebarea pusă de jurnalişti "Ce anume şi care dintre operele tale au mişcat juriul?", scriitorul a spus: "Operele mele fac parte din literatura chineză şi sunt o parte din literatura universală, cărţile mele descriu viaţa poporului chinez, cultura şi modul de viaţă din China. Totodată, romanele mele descriu omul în sens larg, cel care a depăşit limitele regiunii, rasei şi ale naţiunii."

Potrivit Comitetului Nobel, premiul pentru literatură i s-a acordat scriitorului chinez Mo Yan, care "cu un realism halucinant a îmbinat poveştile populare, istoria şi contemporaneitatea''.

http://romanian.cri.cn/341/2012/10/12/1s130832.htm

Veşti din China: Huawei, ZTE plătesc pentru alţii

( traducere din presa francofona la Pekin)

Lupta nu putea fi câştigată. Dar China pierde pe nedrept în acest caz, iar resentimentele sale faţă de Occident sunt puternice.

În 08/10, după 11 luni de anchetă, o comisie «  bipartită » a Congresului american statuează că Huawei şi ZTE, prin echipamentele ei de telecomunicaţii, comportă un risc major de spionaj în special în domeniul economic, prin deturnarea fluxurilor de conţinuturi.  Cele două companii, nr 2 şi nr 5 mondiale de ruteri şi comutatori neputând să risipească „ bănuielile de legături cu autorităţile chineze” , acest raport de 52 de pagini sfătuieşte sectorul privat să nu utilizeze echipamentele lor şi cheamă Washington- ul să blocheze fuziunile şi achiziţiile cu şi de la cele două grupuri, pentru a le împiedica să se implanteze. Ceea ce de fapt a şi făcut începând din 2007, interzicând companiei Huawei să răscumpere stert- up- urile 3Com şi 3Leaf.

Pentru aceste companii din Shenzhen consecinţele sunt devastatoare:

Huawei îşi vede compromise cei 1,3 milliarde de $ din vânzările de anul trecut în SUA şi fără îndoială mult mai mult. Compania realizează 70% din cifra sa (32 milliarde de $) din export, în 150 de ţări, piaţă cucerită în cursul ultimilor zece ani.  Urmare a publicării raportului, Canada exclude Huawei de pe piaţa publică din reţeaua sa guvernamentală securizată ( 09/10) , cu toate că grupul este deja încorporat în compania canadiană şi dispune la Otawa de un centru R/D de 130 de tehnicieni. În marzie 2012, Australia făcuse la fel, închizând pentru Huawei piaţa reţelei sale naţionale de bandă- largă de 38 de miliarde de $. La rândul său, gigantul american CISCO, rupe şapte ani de cooperare cu ZTE, acuzându- l că a livrat Iranului produse supuse embargoului.  Uniunea Europeană pregăteşte o anchetă anti- dumping, blocată pentru moment din lipsă de plângeri din partea grupurilor sale precum Alcatel-Lucent sau Ericsson care, implantate fiind în China, se tem de reacţii ale partenerilor chinezi. Trebuie să ne amintim că în urmă cu zece ani, echipamentele străine se implantau în China, crezând că vor putea să cucerească piaţa, respectiv să producă aici pentru celelalte pieţe mondiale. Însă MII, Ministerul Industriei şi al Informaţiilor, dejoacă această strategie, impunând depozitul codurilor- sursă. Acest lucru a implicat pentru străinătate două consecinţe dezastruoase: copierea secretelor lor industriale şi latitudinea serviciilor secrete chineze în privinţa implntării în fiecare aparat a unui sistem de ascultare şi de relee a datelor controlabile la distanţă. Aceasta a frânat dezvoltarea industriei străine în China şi a stat la baza saltului înainte al companiei Huawei ( fondată d către un fost ofiţer al APL)  şi a companiei ZTE cu tehnologie copiată.

La drept vorbind, raportul Congresului nu aduce dovada deturnării masive de date americane de către Huawei şi ZTE. Ceea ce nu- l împiedică să pună China la stâlpul infamiei drept „ prima sursă de spionaj economic împotriva SUA ” .

China se apără cum poate, acuzând SUA de proces incorect şi de încercarea de a- i bloca urcarea pe scara valorilor. Ceea ce fără îndoială nu este pe deplin fals, mai ales în perioadă electorală şi de criză mondială. Dar conform expertului Sun Lin, mijloacele sale de ripostă sunt limitate, întrucât nu poate renunţa la Occident pentru serverele de gamă înaltă pe care încă nu le produce şi nu poate să- şi permită să le blocheze la frontieră. În fond, problema echipamentelor de telecomunicaţii chineze este „ returul de elice” al anilor de însuşire masivă a tehnologiilor din vest şi ed cucerire a pieţelor. China a câştigat acest război, dar în prezent, are nevoie să ajungă la pace. Alte mari bătălii se profilează pe alte pieţe- TGV, nuclear, solar, eolian ... Acest litigiu readuce în discuţie problema de a acorda Chinei statutul de economie de piaţă şi pune problema unei cooperări chineze industriale, legală şi pe termen lung. Aşadar, aceea a unei schimbări de cultură industrială, în sens de co- participant şi de a deveni „ ctăţean al lumii” . China începe să plătească pentru decenii de ambiguitate. Să nu schimbi nimic comportă riscul unui preţ îngreunat, cu consecinţe incalculabile.ile. 

Veşti din China: Mo Yan- Premiu Nobel pentru Literatură

( traducere din presa francofonă de la Pekin)

Personalitate discretă, scriitorul Mo Yan aprecia în 2011 că „ în China nu există încă un autor de talie mondială ” . Acest lucru denotă o remarcabilă smerenie. De 30 de ani, acest fiu de ţărani săraci născut n 1955 la Gaomi (Shandong) , se face remarcat prin romane sclipitoare, precum „ Familia Sorg” , adus pe ecrane de către Zhang Yimou, cu actriţa Gong Li ( Ursul de Aur de la Berlin în 1988) .

Mo Yan se ocupă în scrieri de vremurile sale, sfâşierile Marelui Salt Înainte, Revoluţia Culturală. Este un fiu al regimului, scăpat de mizerie datorită APL în care s- a înrolat şi care îi permite să obţină un Masterat în literatură la Universitatea Normală ( Pedagogică) din Pekin.

Pe de altă parte, în străinătate China până în prezent nu a avut presa de partea sa în domeniul literar, fiindcă a reprimat adesea autorii îndrăzneţi, privându- i de posibilităţi de editare, viză de ieşire, respectiv chiar de libertate.

Ultimele două Nobel- uri acordate unor chinezi „ au avut parte de critica regimului: cel de literatură al lui Gao Xingjian în 2000, în exil în Franţa şi naturalizat francez, cel pentru pace, în 2010, al lui Liu Xiaobo, întemniţat pentru proiectul său „ Carta 2008” ” .

Şi iată că în acest 11 octombrie 2012, Academia din Stockholm a decernat premiul său pentru literatură lui Mo Yan, salutând „ realismul halucinant” ce asociază „ imaginaţie şi realitate, perspectivă istorică şi socială” . Oficialii regimului salută această distincţie, pe care o aşteptau de atâta timp şi care conferă în sfârşit un loc Chinei ( o ţară literară până în vârful unghiilor) în clubul naţiunilor literare.   

Care este secretul lui Mo Yan? Poate o furie convertită în răbdare, respectiv în umor, „ politeţea disperării” . Mo Yan, pseudonim literar, înseamnă „ a- ţi ţine gura” şi e asemenea unei priviri pişichere aruncată asupra propriei libertăţi creatoare, rizibil ţinută în frâu de autoritarismul regimului şi foamea din jur.

În romanul „ Ţara alcoolului” de pildă, îşi dezlănţuie verva satirică, visul irumpe în realitate. În alte scrieri, zugrăveşte cu un umor acid monstruozitatea naturală a cadrelor de partid, singurătatea fiinţei umane şi inventivitatea universală în situaţie de criză. Totdeauna, ajunge să combine critica acerbă, furia de a povesti şi inventarea unei lumi fantomatice care îi permite să evite cenzura- protejat de entuziasmul cititorilor.

Problemă, în 2012: afirmând că „ nu mai crede în comunism din 1989” ( sic) , în timpul unei comemorări a celei de- a 70- a aniversări a discursului de la Yanan ( 1942) , Mo Yan acceptă să caligarfieze fraza lui Mao care reduce orice artă la funcţia de instrument de propagandă a partidului. Prin aceasta, el se situează printre linguşitorii postumi ai Timonierului şi fidelii regimului, cea ce, astăzi, întunecă bucuria unora în China, faţă de onoarea făcută de juriul de la Stockholm. Ca pentru a- şi corecta imaginea, Mo Yan, a doua zi după primirea Nobel- ului, face ceea ce s- a ferit să facă până atunci: cere eliberarea lui Liu Xiaobo: colegul lui de acum înainte!

Veşti din China: Guan Moye 管谟业

Guan Moye 管谟业, născut în 1955 la Gaomi, Provincia Şantung.

Originar dintr- o familie de ţărani din Şantung, Guan Moye intră la 20 de ani în Armata Populară de Eliberare.  În 1981publică primul său roman, Ridichi de Cristal (透明的红萝卜 Touming de hong luobo) şi îşi ia pseudonimul literar Mo Yan, 莫言, "cel ce nu vorbeşte". Se bucură de o recunoaştere imediată ca scriitor, dar abia odată cu 红高粱家族 Hóng gāoliang jiāzú (1987, în română: Sorgul roşu ) ce va fi ecranizat de Zhang Yinmou, va atinge notorietatea. Opera lui este alcătuită din optzeci de romane, nuvele şi eseuri.

Este unul dintre cei mai reputaţi scriitori în China şi străinătate. Stilul lui se caracterizează printr- o tratare liberă a unor teme precum sexul, puterea, politica şi descrie fără ocolişuri dar şi cu umor meandrele psihice şi fizice ale Chinei contemporane. Inteligenţa sa şi modul său de a interpreta China contemporană explică fără îndoială de ce nu a fost niciodată cenzurat.

În octombrie 2012 a primit premiul Nobel pentru literatură.

Romane

Treisprezece paşi (十三步 Shisan bu)
Ţara alcolului (酒国 Jiu guo), 2000
Clanul ierbivorelor (食草家族 Shicao jiazu)
Pădurea roşie (红树林 Hong shulin)
Supliciul  santalului (檀香刑 Tanxiang xing), 2001 – Selectionat pentru Premiul Mao Dun

Vesti din China: Scriitorul chinez Mo Yan a obţinut premiul Nobel 2012

Scriitorul chinez Mo Yan a obţinut premiul Nobel 2012 pentru Literatură, a anunţat joi secretarul permanent al academiei din Stockholm din Suedia, Peter Englund.

Se decernează premiul Nobel pentru Literatură 2012 scriitorului chinez Mo Yan, „ care cu un realism halucinant împleteşte povestea populară, povestirea istorică şi contemporană” a declarat Dl. Englund în cadrul unei conferinţe de presă.

Autorul Guan Moye 管谟业/ Guǎn Móyè, cu pseudonimul Mo Yan莫言/ Mò Yán, s- a născut din părinţi ţărani în 1955 şi a crescut la Gaomi în provincia Şantung din estul Chinei. 

La vârsta de 12 ani, în timpul Revoluiei Culturale, a părăsit şcoala pentru a merge să muncească în sectorul agricol şi apoi într- o uzină. În 1976 s- a alăturat Armatei populare de eliberare şi în această perioadă a început să studieze literatura şi să scrie. A publicat prima sa nuvelă într- un ziar de literatură în 1981.

„ În scrierile sale, Mo Yan se inspiră din experienţele sale de tinereţe şi din cadrul provinciei natale. Acest lucru transpare foarte clar în romanul său 红高粱家族 Hóng gāoliang jiāzú (1987, în română: Sorgul roşu ) , arată academia în biografia domnului Mo.

Cartea această grupează cinci povestiri a căror acţiune se petrece şi se întretaie la Gaomi pe parcursul a câteva decenii agitate din sec XX, descriind banditismul, ocupaţia japoneză şi condiţiile grele ale ţăranilor săraci, conform acestei biografii. Sorgul roşu a constituit subiectul unei adaptări cinematografice reuşite aparţinând celebrului regizor chinez Zhang Yimou în 1987.

Împletind fantasticul şi realitatea, perspectivele sociale şi istorice, Mo Yan creează o lume a cărei complexitate aminteşte de cea din scrierile lui William Faulkner şi Gabriel Garcia Marquez, găsindu- şi totodată punctul de plecare în lunga tradiţie orală literară chineză, comentează academia în comentariul său biografic.

În afara romanelor sale, Mo Yan a publicat numeroase nuvele şi eseuri pe diverse subiecte. În ciuda criticii sociale pe care o face, el este considerat în patria sa drept unul dintre cei mai eminenţi autori, adaugă comentariul.

Zeci de opere ale sale au fost traduse în engleză, franceză şi în japoneză, printre alte limbi.

Anul trecut, premiul Nobel pentru literatură a fost decernat poetului suedez Tomas Transtromer.

Alfred Nobel, industriaşul suedez inventator al dinamitei, a fondat premiul Nobel prin testament în 1895. Primele premii au fost atribuite şase ani mai târziu.

Anul acesta ceremonia remiterii premiilor va avea loc în 10 decembrie.

Fiecare dintre premii cuprinde o medalie, o diplomă personală şi suma de 8 milioane de coroane suedeze, respectiv circa un milion de dolari.

Vesti din China: O noapte la Operă ( sau întoarcerea lui Jiang Zeming)

( traducere din presa francofona la Pekin)

În 29/09 la Pekin, reprezentaţia de la Opera Naţională mişuna de agenţi în civil: în loja prezidenţială, invizibil din sală, era în trecere un cuplu exclusiv, Jiang Zeming şi doamna. Pentru ex- liderul naţional, la 86 de ani, prezenţa sa acolo era mi puţin pentru a revedea acest complex cultural al cărui „ tată” este ( a pus să fie construit) cât pentru a- şi confirma influenţa ca politician decisiv.

În ajun, cu încălcarea constituţiei, Jiang a asistat la şedinţa Biroului Politic care l- a expulzat pe Bo Xilai din partid şi l- a deferit justiţiei. Cotitură istorică: după 10 luni de zile, Jiang a încetat să l protejeze pe Bo ( aşa cum o făcuse pe parcursul întregii cariere a acestuia, din datorie faţă de tatăl său) . Retragere misterioasă: Jiang are puteri clare asupra lui Hu Jintao, lipsindu- l în 2002 de majoritate în Comitetul Permanent şi blocând de atunci orice veleitate de reformă politică.

De ce acest reviriment? Dintre cele trei explicaţii care circulă, două par a fi slabe: una care evocă supărarea bătrânului maestru faţă de un protejat în curs de a compromite un scenariu de succesiune; cealaltă punând înainte grija „ responsabilă” de a restaura o imagine a regimului umbrită de afacere. Rămâne cea de- a 3- a grilă de lectură: un compromis în cursul tratativelor furioase între cele două blocuri aflate faţă- n faţă, Liga Tineretului ( Tuanpai) pentru Hu, „ Banda prinţişorilor” ( Taizibang) pentru Jiang. Rămâne de tranşat un număr de dosare, între cei doi bărbaţi care n- au văzut niciodată scăzând între ei rivalitatea:

-Ce număr de membri pentru Comitetul Permanent, 7 sau 9 ( hotărâre luată la Beidaihe în această vară, dar dezisă după aceea) ?

-Hu va păstra pentru doi ani postul său de Preşedinte al Comisiei Militare Centrale şi şef al Armatei Populare de Eliberare ( APL) ? Dar cu ce condiţie?

-Ce sancţiune să i se dea lui Bo Xilai, înţelegând că adevărata sa „ crimă” imputată, deşi gravă, rămâne în umbră ( de a fi intenţionat să preia puterea cu ajutorul poliţiei armate şi/ sau ex- regiunea militară a tatălui său, Yunnan) . Soarta lui Bo se va stabili într- un proces fără îndoială fulger, ca şi acelea ale lui Gu Kailai şi de Wang Lijun, înainte de Congresul care va începe pe 8 noiembrie 2012.      

-Şi ce „ trupe” pentru Hu, pentru Jiang, în sânul organelor de conducere?

Sunt deschise orice scenarii ne- am putea imagina: De pildă, cei doi ani de prelungire pe care- i revendică Hu în fruntea APL, ar putea fi mijlociţi printr- un vot în Comitetul Permanent.

Jiang ar fi asigurat prin Wang Qishan, Zhang Dejiang (vicepremieri) şi Yu Zhensheng, boss- ul Shanghai- ului. 

Hu îi plasează pe Li Keqiang ( viitor prim- ministru) , Li Yuanchao, şeful departamentului organizării şi Wang Yang ( cf pct. 3) . Astfel, într- un Comitet Permanent de 7, Xi Jinping, viitorul lider, care e mai degrabă de partea lui Jiang, nu va avea nicio persoană de partea lui, dar va avea „ prietenii” de ambele părţi. În acest climat de negocieri tensionate, se văd aparând nume şi CV- uri de cadre, mai ales din Tuanpai, în căutarea de a urca în Politbiuro:

- Wang Min, secretar al provinciei Liaoning, candidează trăgând sforile vechimii ( 62 de ani) şi ca urmare a multiplicării de patru ori în 10 ani a PIB- ului provinciei sale, la 2200 de miliarde de yuani.

- Liu Qibao, secretar în Sichuan visează aceeaşi poziţie în numele unui PIB local egal (2000 de miliarde de yuani) şi al gloriei de a fi fost consfinţit drept cel mai bun scriitor dintre secretarii de provincii. Seismul din 2008 a fost pentru el un „ dar al cerului” , ce i- a asigurat partea leului din cele 600 de miliarde $ ce au urmat în 2008. Dar în pur stil chinez, Liu, dacă trece în Politbiuro ( ca şef al propagandei) , va rămâne în umbră, sub protectorul său Liu Yunshan, deţinătorul titlului ( care va urca în Comitetul Permanent) .

-În sfârşit şi mai ales, Sun Zhengcai, veşnicul puternic al temei, îşi aşteaptă ceasul, la 52 de ani. Doctor în agronomie la 37 de ani, a fost ministru ( al Agriculturii) la 46 de ani şi secretar al provinciei Jilin la 49 de ani. I se spune „ domnul 14%” , după cifra cu care acrescut PIB- ul local anul trecut. Anglofon perfect ( un an în Anglia) , aparent supradotat în reglarea problemelor, ar fi la locul potrivit în a succeda ca prim- ministru lui Li Keqiang în 2022. Un om de marcat pe tăbliţe!

Vesti din China: Tibet 5100 contra Perrier, Evian

( din presa francofona de la Pekin)

Poate concura China apa minerală „ Evian” cu apele sale minerale ? Fu Lin, directorul "  Tibet 5100" , uzina din Dangtan, situată la 5100 m altitudine în ţara zăpezilor este sigur că apele minerale chineze au acest potenţial. Şi asta pentru că apa scoasă dintr- o regiune imensă şi fără pic de poluare este cu siguranţă pură, plină de minerale şi bună pentru sănătate. De altfel, Tibet 5100 este nr 1 naţional pe cel mai înalt loc al apelor de lux, înaintea mărcilor Perrier ori Evian, la 1,2 $ per sticla de 550 ml.

Pentru moment, Tibet 5100 nu curge decât pentru 100 de milioane de $ ( în 2011) – un mizilic, faţă de 10,8 milliarde de $ vândut de către Wahaha, chiar nr 1 naţional. Dar începând cu 2013 contează pe exportul, vânzarea către Singapore şi în Arabia Saudită, înainte de a risca în Europa şi Statele Unite. În această privinţă, vor fi dificultăţi importante. Foarte protejată de către statul chinez, Tibet 5100 scoate ( în 2011) , 62% din vânzările către căile ferate ( care distribuie apa la pasageri) , fără a mai pune la socoteală ceilalţi clienţi de la Air China şi Parlament. Nu- şi face publicitate : „ bogaţii nu- şi pierd timpul în faţa televizorului” .

Dar Fu Lin ştie că va trebui să iasă în străinătate: în pofida calităţii evidente a produsului, e de aşteptat manifestarea unor rezistenţe din partea Occidentului, din partea unei opinii publice care prinde uneori din nou curaj împotriva prezenţei chineze pe Acoperişul Lumii şi nu tocmai pregătită să o încurajeze pe aceasta consumând produse „ made in Tibet” .

En avez-vous entendu parler ?

Un mesaj de la un prieten din Franta imi spune cele de mai jos, mai in detaliu de altfel. Sa fie o gluma cumva? Pe aceasta tema? De ce n- o fi zis presa nimic?

 Près de 7.000 catholiques à genoux dans la rue, à Paris -
> > > > > > > >  Est-ce le réveil ? 

 Les journalistes, les badauds, les observateurs ont été surpris - et édifiés - par la ferveur et le recueillement de ces milliers de catholiques à genoux dans les rues de Paris.

La presse s'est déplacée en grand nombre pour s'intéresser de plus en plus objectivement à ce grand mouvement de fond auquel peu de gens s'attendaient...

Ce qui a le plus surpris les observateurs - médiatiques, politiques, mais aussi religieux "frileux" - ce sont les milliers de jeunes qui, depuis plusieurs mois, se mobilisent dans le calme, la détermination et la prière.

Veşti: Sărbătoarea Lunii la Paris

Vesti din China: Sarbatoarea Nationala, a 63- a aniversare a proclamarii Republicii Populare Chineze

Piata Tian'anmen la 01 Octombrie 2012. Ceremonia inaltarii drapelului: