miercuri, 14 decembrie 2011

小年Xiǎonián Micul An Nou chinezesc/ Sărbătoarea Primăverii cea mică

În ziua a 23- a a ultimei luni a calendarului lunar, respectiv de Micul An Nou este cinstit Spiritul bucătăriei 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, căruia i se aduc ofrande. Acest Spirit al bucătăriei are foarte diverse nume în funcţie de foarte diversele zone şi epoci din China: Zeul/ Regele/ Unchiul/ Domnul bucătăriei.
Ar părea un obicei bizar dacă am uita că şi la români există conform tradiţiei un spirit ocrotitor al casei ce poate fi asimilat cu acest personaj chinezesc. Fără îndoială că şi la alte popoare există sub diverse denumiri.


Spiritul bucătăriei este aşadar cel care este responsabil de norocul unei familii. Se spune că în această a 23- a zi, 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn îi relatează lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati, Marele Împărat de Jad ( zeitatea daoistă supremă) tot ce a făcut , bune şi rele, fiecare familie pe parcursul anului ce se încheie, iar împăratul hotărăşte dacă familia merită răsplată ori pedeapsă pentru faptele sale. De aceea, în această zi, la vremea când trebuie să apară 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn, oamenii pun în faţa statuii lui dulciuri, apă, boabe de soia şi nutreţ. Ultimele trei sunt pentru calul pe care 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn coboară din cer. Dulciurile, de preferinţă anume fel de dulciuri, vor fi prezentate topite şi se pun în gura lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn. Cu gura astfel încleiată de dulciuri, Zàoshén/ Dzaoşăn nu va putea să vorbească oamenii de rău în faţa lui 玉皇大帝Yùhuángdàdì/ Ühuangtati/ Marele Împărat de Jad. Se respectă cu această ocazie obiceiul conform căruia: ” Aşa cum bărbaţii nu venerează Luna, nici femeile nu venerează bucătăria” , de unde obiceiul că ofrandele aduse lui 灶 神Zàoshén/ Dzaoşăn sunt prezentate exclusiv de bărbaţi.
În Ajunul Anului Nou, Spiritul bucătăriei 灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn coboară pe pământ împreună cu toate zeităţile din cer pentru Sărbătoarea Primăverii, iar Micul An Nou ar fi deci o ceremonie în care se urează în mod special bunvenit lui灶 神/ Zàoshén/ Dzaoşăn.
Oamenii încep a face curăţenia casei ca pregătire pentru Sărbătoarea primăverii încă din a opta zi a ultimei luni aşa cum arătam în prezentarea precedentă. Această mare curăţenie/ numită şi curăţirea casei ori desprăfuirea se încheie la Micul An Nou. Se face efectiv mare curăţenie, cu gândul că se înlătură nenorocul şi se aduce norocul, respectiv ceea ce e vechi este purtător de ghinion, în timp ce noul aduce norocul. Se face o curăţenie atentă, astfel ca totul să strălucească. La Pekin de pildă, cea de- a 24- a zi din calendarul lunar este „ Ziua curăţeniei” . În fiecare an la această dată gospodinele acoperă cu huse paturile şi mobila, iar ele îşi acoperă capul. După care pereţii sunt periaţi cu mături, apoi se curăţă mesele şi podeaua şi se continuă până la a face o curăţenie desăvârşită, ce va aduce casei şi implicit familiei o nouă înfăţişare. Astfel, familia este pregătită să întâmpine Sărbătoarea Primăverii/ Anul Nou chinezesc, prima mare sărbătoare din an şi de fapt cea mai mare dintre sărbători.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentaţi AICI

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.