vineri, 16 decembrie 2016

Veşti din China: Renovarea mânăstirii Labrang- provincia Gansu

Chiliile celor zece Buddha, recent redate în folosinţă, după lucrări ce au durat patru ani,  la mânăstirea buddhistă tibetană Labrang din districtul Xiahe, provincia Gansu:


Vedere panoramică a mânăstirii, 14 decembrie 2016:



duminică, 4 decembrie 2016

Veşti din China: Spectacol de zmee

În 03 decembrie 2016 au înălţat zmee la 钦州Qīnzhōu/ provincia autonomă Guangxi- Zhuang participanţi străini şi chinezi. ( Xinhua, 03.12.2016)





Zmeele chinezeşti datează din epoca împăratului Liye ( sec X î.C. ) , despre care se relatează în nişte texte vechi că îşi confecţiona la palat şoimi din hârtie şi că la un moment dat a avut ideea să pună pe capul unui astfel de şoim un fluier din bambus şi să- l facă să zboare. Fluierul acela de bambus scotea nişte sunete asemănătoare cu ale instrumentului tradiţional chinez zheng 筝 ( instrument de coarde) şi astfel s- a ajuns la denumirea de fēngzheng 风筝 pentru zmeu, în care: fēng = vânt; aşadar: instrument zhēng care funcţionează datorită vântului..
Vreme de secole, zmeele au fost folosite în scopuri militare. În epoca Han se consemnează că erau utilizate pentru a speria duşmanul sau pentru a transmite mesaje.
Ulterior zmeele a devenit ceea ce sunt azi: un mod de a petrece în mod plăcut timpul. Unii le consideră aducătoare de noroc, respectiv: dacă laşi din mână un zmeu să zboare în voia lui şi deci să se piardă în văzduh, tot aşa vor dispărea de la tine bolile şi necazurile.

În zilele noastre zmeele se confecţionează sub foarte, foarte diverse forme: dragon, uliu, peşte etc, unele dintre ele fiind adevărate opere de artă.

joi, 1 decembrie 2016

Veşti din China: loc de relaxare pentru bărbaţi la un mall din Shanghai

Când consoarta face cumpărături, adesea pentru soţ este un calvar, iar sondajele arată că după 26 de minute de cumpărături soţii se plictisesc, iar 80% dintre aceştia detestă să meargă în cuplu la cumpărături.
O soluţie: un fel de " loc de joacă" pentru bărbaţii care aşteaptă oricum prin faţa ori la parterul magazinelor. În spaţiul cu această destinaţie se poate citi o revistă, vedea o emisiune tv ori trage un pui de somn.
Ideea a fost pusă în practică luna trecută la Shanghai, cartierul Minhang, magazinul Vanke.



luni, 28 noiembrie 2016

Veşti din China: Premii la Festivalul de film Calul de Aur- Taipei/ Taiwan

Festivalul care a avut prima sa ediţie în 1962 şi în cadrul căruia se acordă premiile cele mai importante din domeniul filmului de expresie chineză din Hong Kong, China continentală şi Taiwan, şi- a decernat premiile sâmbătă, 26 noiembrie la cea de- a 53- a ediţie. Categoriile de premii sunt în general aceleaşi ca la premiile Oscar. 

Fan Wei, categoria Cel mai bun actor, pentru rolul din filmul " M"

Zhou Dongyu ( dreapta) şi Ma Sichun ( stânga) - 2 premii la categoria Cea mai bună actriţă. Cele două actriţe au primit premiul pentru rolurile făcute în filmul " Suflete pereche" .



Kong Weiyi, premiul la categoria Cel mai bun nou actor, pentru rolul din filmul " S- a dus vara"

marți, 22 noiembrie 2016

Cadouri deosebite pentru sărbători

cloisonnée stea: 6 cm preţ: 9.5 euro + transport 16.9 euro/ colet



cloisonnée bufniţă 6 cm preţ: 11.50 euro + 16.9 euro transport/ colet



cloisonnée vază/ vas 9 x 5 cm , preţ: 36.8 euro + transport 16.9 euro/ colet



pensulă mică porţelan, caligrafie chineză sau obiect decorativ 25 cm, preţ: 16.1 euro + 16.9 euro transport/ colet



pictură chinezească pe rulou 155 x 65 cm preţ: 47.15 euro + 16.9 euro transport/ colet



cloisonnée vază 15 x 26 cm preţ: 205.85 euro + 16.9 euro transport/ colet



evantai bambus 34 x 21 cm preţ: 10.35 euro + transport 16.9 euro/ colet

set caligrafie chineză 30 x 14 x 5 cm, preţ: 55.2 euro + 16.9 euro transport/ colet

livrare: 5- 10 zile
comenzi aici pe blog prin mesaj e- mail
pentru moment la plată se percepe un avans de 50% din comandă

Veşti din China: Zona de liber schimb Tianjin lansează un tren de marfă China- Europa

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 21 noiembrie 2016. )

          Luni dimineaţă, deci ieri, 21 noiembrie 2016, un marfar a plecat din zona economică pilot a oraşului de coastă Tianjin, din Nordul Chinei. Este încărcat cu 104 containere cu materiale de construcţie şi va ajunge la Minsk, capitala Bielorusiei în jur de 04 decembrie.
          Trenul va ieşi din China prin vama Erlianhaote din provincia Mongolia Interioară şi se va îndrepta spre parcul industrial sino- bielorus din Minsk, conform celor comunicate de Comitetul de administraţie al Zonei portuare Dongjiang din Tianjin. La întoarcere, va transporta mărfuri spre China, printre care produse din lemn din Bielorusia şi ţările vecine acesteia.
          Marfarul Tianjin- Minsk va transporta 30.000 de tone de produse pe parcursul celor 20 de curse pe care le va efectua pe an.
          Prin punerea în circulaţie a acestui tren de marfă între China şi Europa, Zona portuară Dongjiang va avea un rol important, fiindcă leagă Drumul maritim al mătăsii din sec 21 cu Centura economică a Drumului mătăsii.
          Acest servici de transport de marfă ar trebui să fie extins pe viitor spre mai multe oraşe europene.

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Veşti bune România- China: Lansare de carte la Gaudeamus, traducere Mugur Zlotea

Romanul lui Yu Hua: " În viaţă" , traducere: Mugur Zlotea. Lansarea a fost în 18 noiembrie 2016
Aveţi în clipul de mai jos un tablou al unuia dintre puţinele momente fericite posibile în viaţa unui traducător:
autorul cărţii s- a întâlnit cu traducătorul şi comunică în direct. Tablou complet, pentru că e şi editorul alături.


https://youtu.be/V0_WSgoKJgk?list=PLsCDT0F0m4rZ_bqYUtk5-HY9UKG93GrNR

Citiţi cartea, sigur merită, din câte se spune în scurtul interviu, dar şi pentru că e literatură chineză contemporană. Cred că nu vă întrebaţi la ce editură e: dacă e Denisa Comănescu, e clar că e Humanitas.

Veşti din China: Întoarcerea navei spaţiale Shenzhou- 11

Cei doi astronauţi care au desfăşurat misiunea spaţială au aterizat cu bine în după- amiaza zilei de vineri, 18 noiembrie 2016, conform celor comunicate de Centrul de control aerospaţial din Beijing.
În foto: capsula de revenire pe Pământ, în Mongolia Interioară, în ziua de 18 noiembrie.



Veşti din China: Şcoală de budism tibetan în provincia Qinghai ( Kokonor) , districtul Suide

Un prim grup de 120 de cursanţi şi- au început studiile la cursurile de zi ce vor avea o durată de patru ani în această nouă şcoală. Foto:  Călugări budişti tibetani la cursuri, cantină ori seminarii despre sutre în 16 noiembrie 2016. 
Budismul tibetan este o formă distinctă a vajrayāna, una dintre şcolile budiste pe aceeaşi linie cu şcoala japoneză Shingon. Se practică atât în Tibet cât şi în Mongolia, Republica Buriaţia ( în Federaţia Rusă, sudul Siberiei, zona lacului Baikal, având graniţă la sud cu Mongolia) , Republica Tuva (  în Federaţia Rusă, Siberia Orientală, de asemenea la graniţă cu Mongolia) , Republica Kalmâkia ( în Federaţia Rusă, în Nord- Vestul Mării Caspice, deci în zona europeană a Federaţie Ruse ) şi la manciurieni. 






Veşti din China: Păsări migratoare în delta fluviului Galben

Din ce în ce mai multe păsări migratoare fac escală pe parcusrul migraţiei lor anuale în delta fluviului Galben la Dongying, datorită mediului înconjurător plăcut al acestei regiuni. Imagini din 18 noiembrie 2016.






joi, 10 noiembrie 2016

Nişte povestiri: 2. Despre curte şi poartă

                         Doi călugări se duceau la un bătrân vestit. Suindu-se pe corabie, au dat acolo de un pustnic. Pustnicul a tăcut tot timpul, pe când călugării spuneau cu voce tare cuvinte din Părinţi şi din Scripturi sau îşi povesteau unul altuia despre lucrul lor de mână. Când corabia a ajuns la ţărm, s-a dovedit că pustnicul mergea la acelaşi bătrân.
Când au ajuns, bătrânul le-a zis călugărilor:
- Bun tovarăş de drum v-aţi găsit în acest pustnic!
Pe urmă s-a întors către pustnic:
- Buni fraţi ai găsit şi tu, avo! La care pustnicul a răspuns:
- De buni sunt buni, dar curtea lor nu are poartă. Oricine vrea se apropie de iesle îşi dezleagă asinul.
Prin aceasta voia să spună că vorbeau despre tot ce le trecea prin cap

din volumul " Apa vieţii. 300 de istorioare cu tâlc duhovnicesc" - Editura Sophia, traducere Adrian Tănăsescu- Vlas
Titlul povestirii îmi aparţine mie, pentru că nu- l cunosc pe cel original, aşa cum nu cunosc din ce limbă s- a făcut traducerea, textele fiind luate de pe internet, pornind de la site- ul Creştin ortodox

Nişte povestiri: 1. Despre treburile de stat

                     Doi păstori se sfădeau cu privire la treburile de stat. Unul îl osândea cu spume la gură pe domnitor, celălalt apăra din răsputeri cârmuirea acestuia. Au răguşit de atâta ţipat şi chiar s-au bătut, însă nici unul nu a cedat. 
Atunci, au hotărât să meargă pe drum până când vor găsi pe cineva care să judece între ei - şi aşa, ocărându-se unul pe altul, au plecat nu se ştie încotro, lăsând de izbelişte turma. 
Nu după multă vreme, au întâlnit un preot de ţară, care mergea la slujbă. Păstorii i-au povestit de sfada lor şi l-au rugat să judece care dintre ei are dreptate. Preotul le-a zis:
- Copiii mei! Ştiţi cum sunteţi voi? Ca doi oameni dintre care unul mulge un ţap, iar celălalt îi ţine dedesubt o sită. Dar ia spuneţi, văcuţele voastre unde sunt?
                      Incremeniţi de aşa răspuns, păstorii şi-au amintit îndată de turma părăsită şi s-au grăbit să se întoarcă la treburile lor.

din volumul " Apa vieţii. 300 de istorioare cu tâlc duhovnicesc" - Editura Sophia, traducere Adrian Tănăsescu- Vlas
Titlul povestirii îmi aparţine mie, pentru că nu- l cunosc pe cel original, aşa cum nu cunosc din ce limbă s- a făcut traducerea, textele fiind luate de pe internet, pornind de la site- ul Creştin ortodox

joi, 13 octombrie 2016

vineri, 30 septembrie 2016

De- ale mele: La mulţi ani! de ziua traducătorilor sau Despre un experiment de limbă română

           Am vrut să scriu aceste rânduri de Ziua limbii române, dar uite că abia acum reuşesc. Azi e ziua traducătorilor din Europa. De fapt se numeşte Ziua limbilor europene ...
           Ziua asta a traducătorilor a fost stabilită iniţial pentru ultima sâmbătă din septembrie. Puţini dintre traducători au aflat însă repede că au o zi a lor. Când au aflat, au crezut, majoritatea, că atunci, în ziua aia în care se serba în acel an, e o zi fixă, şi că e a lor. Cam zăpăciţi traducătorii ăştia, dar asta ştim deja foarte bine. Vreo doi ani s- a celebrat în 29 septembrie, deşi numai într- unul dintre ani a fost sâmbătă în data aceea, şi apoi s- a stabilit la ziua de 30. Ca să fie zi fixă, şi nu ca la ziua mamei/ tatălui din Franţa şi apoi de la noi: în a x- a duminică din mai sau iunie, lucru care face să nu se ştie exact când sunt zilele astea.
          Vă spun şi despre experiment imediat. E vorba despre o amintire foarte dragă mie. Concluziile le las să fie trase de cei care eventual vor citi articolul.
           Demult ( ca să zic aşa! ) , în şaptezeci şi patru eram la Pekin, la studii.Era spre sfârşitul anului universitar. În campusul universitar în care eram cei zece studenţi români, erau studenţi mai din toată lumea. Grupa de studenţi în care învăţam era de nivel mediu. Printre profesorii chinezi ( eram în China aşadar şi, normal, studiind chineza, aveam numai profesori chinezi) era şi dl Ren Yuan, una dintre figurile luminoase din viaţa mea, un profesor extrem de sobru, pe care nu- mi amintesc să- l fi văzut râzând vreodată. Se spunea că a învăţat ca autodidact limba română, cert e că o stăpânea foarte bine şi că a creat foarte mulţi românologi extrem de buni, deloc greu de recunoscut ca elevi ai săi pentru că au de la dânsul în vorbire un anume inconfundabil şi foarte uşor accent chinezesc, deloc supărător, chiar simpatic.
Era deci sfârşit de an şcolar şi exersam la cursuri traducere simultană de film. În acest context, dl profesor a organizat într- o zi în sala de proiecţii un experiment ultra- interesant. Timp de o oră, în faţa unor vobitori nativi de engleză, limbi romanice şi germană, filologi, dânsul a ţinut o conferinţă, însoţită de imagine, despre arhitectură internaţională. A vorbit în română, rar, în fraze relativ scurte, în care erau cu grijă alese cuvinte româneşti din domeniu cu variantă internaţională. La sfârşit a întrebat asistenţa dacă are întrebări şi nedumeriri lingvistice. Nici măcar una!

luni, 26 septembrie 2016

Veşti din China: China,jucător abil la " covorul verde" *

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 25 septembrie 2016. )

          Săptămânile care precedă sărbătoarea naţională din 1 octombrie au adus pentru diplomaţia chineză punctul de echilibru între interese, situaţii, păreri divergente. În faţa Adunării generale a ONU la New York, Primul ministru, Li Keqiang, a reiterat vechiul său refren anti- protecţionism: a fost vorba despre a proteja livrările sale mondiale de oţel ieftine şi de accelerarea negocierilor în jurul noilor " drumuri ale mătăsii" . Dar mai ales în jurul RCEP ( Regional Comprehensive Economic Partnership- alternativă chineză, rivală a TPP american) , viitoarea zonă de liber- schimb între China şi cele 15 ţări ale ASEAN, India, Japonia, Coreea, Australia şi Noua Zeelandă - un proiect ambiţios, dar greu şi pe care Pekinul se teme să nu- l vadă împotmolit.
          Li a surprins totuşi prin câteva concesii faţă de Occident: a declarat că ţara sa e gata să sprijine noile sancţiuni împotriva Coreei de Nord ca urmare al celui de- al 5- lea test nuclear; a promis mai mult sprijin pentru ONU în primirea de refugiaţi- migranţi; şi a sugerat o atitudine mai dinamică în reglarea conflictului din Siria ...
          Toate aceste gesturi sunt rezultatul - China o spune- conştientizării pericolului de a nu face nimic în faţa factorilor destabilizatori. Dar trebuie luată în seamă şi înlocuirea Secretarului general al ONU, Ban Ki- moon, la sfârşitul anului. În alegerea sucecsorului acestuia, Barack Obama - şi el la sfârşit de mandat - va avea rolul determinant. Iar China, pentru a avea " cuvântul decisiv"  la Naţiunile Unite, trebuie să- şi prezinte acreditările faţă de SUA, ceea ce Li Keqiang a făcut cu talent.
          Pekinul s- a abţinut să propună un candidat chinez - e foarte devreme- şi în plus, Asia tocmai a fost reprezentată prin Ban Ki- moon, coreean. În ajunul scrutinului, ONU e bântuită de un tropism feminist: cinci candidate sunt în întrecere, din Bulgaria, Noua Zeelandă, Costa- Rica, Moldova şi Argentina. China susţine o candidată " neutră şi credibilă" : Irina Bokova, directoare generală a UNESCO. Bulgăroaica oferă dubla atracţie de a fi cetăţeană a unei ţări din fostul bloc de est şi de a fi studiat la Moscova - e o femeie care " ştie cum stă treaba" cu socialismul. În caz de succes, i- ar rămâne obligată Chinei... Iar cu sprijinul prezumat al lui Putin, iat- o deja cu aprobarea a cel puţin doi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate din cei cinci ( China şi Rusia) .
            O altă afacere diplomatică ce pare a zâmbi Pekinului este gestionarea tensiunii în Marea Chinei de Sud, ca urmare a pătrunderii APL în aceste ape la 2000 de km de coastele mării. În mod curios, cele două victime potenţiale, par ambele par a face stânga- mprejur, dezamorsându- şi propriile sisteme de apărare. După ce a fost convocat la Pekin Primul său ministru Nguyen Xuan Phuc, Vietnamul amână ratificarea acordului TPP. Aceasta deşi ( sau pentru că) acest TPP între 12 ţări din zona pacifică au potenţialul de a izola China.
           Pe de altă parte, în Filipine, Preşedintele Rodrigo Duterte întrerupe patrulările comune cu US Navy şi pare a vrea, deocamdată, să cumpere arme de la China. În atare caz bineînţeles că aceste arme nu s- ar mai putea îndrepta spre Armata Populară de Eliberare, ci mai degrabă împotriva rebelilor musulmani din sudul ţării, de pe insula Mindanao.
          Faţă de cei doi vecinuţi, Xi Jinping şi diplomaţii săi au un limbaj identic: " interesele noastre comune sunt mai puternice decât divergenţele" . Ambele părţi se pot întâlni la mijloc de drum şi rezolva amabil conflictele. Iar pentru moment, ţările merg pe asta. Dar ce a dat China în schimb, pentru a le face să renunţe la apărarea intereselor lor maritime? Ce asigurări de compensare? În orice caz, faţă de acum 6 luni, alianţa de rezistenţă împotriva Chinei sub umbrelă americană, pare mai improbabilă ca niciodată.

* " covorul verde" : un joc la vechea loterie franceză de dinainte de 1987. Se miza pe cărţi de joc în direct la televiziune, cu posibilitatea de a câştiga de 1000 de ori miza depusă. S- a renunţat la joc în 1993 după ce în 1988 la o astfel de şedinţă de joc câştigurile au fost mult superioare fondurilor loteriei adunate din mizele depuse.

luni, 19 septembrie 2016

Veşti din China: Prim Ministrul chinez în turneu în SUA, Canada, Cuba

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 18 septembrie 2016. )

          Prim- ministrul chinez, Li Keqiang, a început duminică, 18 septembrie, un turneu în cursul căruia va participa la cea de- a 71- a Sesiune a Adunării generale a Naţiunilor Unite de la New York, înainte de a efectua vizite oficiale în Canada şi Cuba, în cadrul unui turneu prevăzut a se desfăşura între 18 şi 28 septembrie.
          Turneul va fi marcat de mai multe "premiere" , respectiv: prima apariţie a dlui Li la Adunarea generală a ONU, prima sa vizită în cadrul dialogului anual între şefii de guverne chinez şi canadian, precum şi prima vizită oficială a unui prim- ministru chinez în Cuba din 1960 de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări.

             PROPUNERILE CHINEZE SE AFLĂ ÎN LUMINA REFLECTOARELOR LA ONU

          A 71- a  Sesiune a Adunării generale a ONU şi- a deschis lucrările în 13 septembrie, cu participanţi din 193 de ţări membre, pentru a discuta un larg evantai de probleme mondiale, printre care dezvoltarea durabilă, punerea în aplicare a Pactului asupra climatului de la Paris, terorismul şi tendinţele anti- mondializare.
          Într- un atare context şi în acest an, ce marchează a 45- a aniversare de la admiterea Republicii Populare Chineze în ONU, prima apariţie a dlui Li la Adunarea generală a ONU ar trebui să atragă o largă atenţie.
          Programul său foarte încărcat va cuprinde: o luare de cuvânt în cadrul dezbaterii generale anuale a Adunării generale a ONU, după care va asista la un simpozion consacrat Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, va lua parte la două reuniuni în problemele refugiaţilor şi va avea mai multe întruniri bilaterale.
          Anul trecut, preşedintele chinez Xi Jinping, în timpul participării la celebrarea celei de- a 70- a aniversări a ONU, a prezentat o serie de măsuri şi promisiuni ce veneau în sprijinul organizaţiei multilaterale. Prim- ministrul urmează să facă o scurtă trecere în revistă asupra punerii în practică a acestora, după cum estimează dl Yang Xiyu, cercetător la Institutul chinez de studii internaţionale.
În afară de monitorizarea acestor angajamente ale dlui Xi, vizita dlui Li la ONU urmează totodată să aducă în prim- plan politica diplomatică a Chinei şi poziţiile sale asupra unor probleme diverse, arată dl Yang, care adaugă că această etapă va permite lumii să cunoască mai bine China.
          Prim- ministrul chinez va întâlni de asemenea reprezentanţi ai finanţelor, ai grupurilor de reflecţie şi ai mass- media din SUA.
          " Aceste acţiuni ilustrează gândirea strategică şi inovatoare a unei noi generaţii de conducători chinezi în domeniul diplomaţiei publice. " , comentează dl Yang.

                       DIALOG CHINA - CANADA: O NOUĂ ERĂ A RELAŢIILOR BILATERALE
          Vizita în Canada a dlui Li este prima vizită oficială a unui prim- ministru chinez în ţara " frunzei de arţar" din ultimii 13 ani şi va constitui ocazia de a iniţia un dialog anual între şefii guvernelor celor două ţări. Acest dialog anual a fost inaugurat la sfârşitul lui august când dl Li l- a primit pe omologul său canadian, Justin Trudeau, la Pekin.
Acest schimb de vizite în mai puţin de o lună sunt,conform unor analişti , semnul  unei " încălziri rapide" a relaţiilor bilaterale. Dialogul care se deschide şi poziţiile dlui Li vor constitui subiectul unei atenţii deosebite.
          Li Keqiang a prevăzut să asiste la mai bine de douăzeci de evenimente în cursul şederii sale în Canada la Ottawa şi Montreal, fie că e vorba de întrevederi politice, de forumuri economice şi comerciale ori diverse schimburi culturale şi între popoare. Acestea din urmă au menirea de a îmbunătăţi cooperarea şi încrederea politică sino- canadiană.
Participarea Canadei la Banca asiatică de investiţie în infrastructuri (  BAII) este " în mod clar cea mai bună alegere" pentru această ţară, a comentat ministrul de finanţe canadian, Bill Morneau. În fapt, este în interesul celor două ţări să promoveze în comun o cooperare reciproc benefică.
          China este al doilea partener comercial al Canadei. Economiile lor se completează mult, având enorme potenţialuri în sectoare cum sunt: înaltele tehnologii, agricultura, resursele energetice precum şi cooperarea cu terţe părţi.
          Dl Trudeau şi- a exprimat convingerea că o relaţie bilaterală întărită va aduce noi oportunităţi întreprinderilor canadiene şi va permite întreprinderilor chinezeşti să- şi dezvolte activităţile în Canada.

                                              O PRIETENIE SINO- CUBANEZĂ ÎNTĂRITĂ

           Călătoria în Cuba a prim- ministrului Li constituie prima vizită oficială a unui şef chinez de guvern în această ţară caraibiană de când cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice acum 56 de ani.
          Ruben Zardoya, profesor la Universitatea din Havana, descrie această vizită drept un " eveniment major" în relaţiile sino- cubaneze. Conform acestuia, vizita dlui Li ar putea aduce Cubei " noi investiţii, tehnologii şi legături mai strânse cu lumea din exterior. " .
China şi Cuba sunt " prietene bune, surori şi tovarăşe" , iar relaţia lor a devenit sănătoasă şi matură după ce s- a dezvoltat timp de o jumătate de secol.
          Relaţia dintre cele două ţări se află astăzi în faţa unor noi oportunităţi de dezvoltare într- un moment în care Cuba, care caută să- şi modernizeze modul de creştere economică şi să- şi diversifice strategia diplomatică, acordă o mai mare importanţă relaţiilor sale cu China.
           În timpul vizitei, dl Li, în mod special, se va întâlni cu preşedintele cubanez, Raul Castro, cu care va avea un schimb de puncte de vedere asupra unor probleme de interes comun. Cel două ţări vor semna de asemenea peste 30 de documente de cooperare în domenii precum economic, tehnologic, finanţare, capacitate industrială, controlul calităţii şi protecţia mediului.
China este al doilea partener comercial al Cubei, în timp ce Cuba este cel mai mare partener comercial al Chinei în Caraibe.
          Xu Shicheng, cercetător la Institutul pentru America Latină din sânul Academiei chineze pentru ştiinţe sociale, subliniază că legăturile comerciale dintre China şi Cuba au cunoscut o creştere rapidă, dar că volumul total al comerţului bilateral nu este prea ridicat. " Poporul şi guvernul din Cuba speră ca vizita prim- ministrului Li va putea da un puternic impuls dezvoltării comerţului sino- cubanez şi legăturilor economice dintre cele două ţări" consideră dl Xu.
           Sectoarele manufacturier şi al infrastructurilor din Cuba, care sunt relativ puţin dezvoltate, au nevoie de maşini, echipamente şi personal tehnic din China, arată cercetătorul. " Cooperarea dintre cele două ţări în materie de capacitate industrială oferă mari potenţialuri" .

Veşti din China: Mascaret pe râul Qiantang în Zhejiang, la Yan'guan, Haining

Nu ştiţi ce înseamnă " mascaret" ? Nici eu nu ştiam ... Înseamnă ce se vede: val de mare care se urcă pe gura unui fluviu sau râu datorită fluxului. Aşa ceva se întâmplă numai în câteva locuri pe glob şi e foarte spectaculos, de- aia pun aici poze, care sunt din 18 septembrie 2016, adică de ieri.





sâmbătă, 17 septembrie 2016

Veşti din China: Mijlocul toamnei - China meditează sub luna plină

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 16 septembrie 2016. )
          În ziua a 15- a a lunii a 8- a după calendarul lunar, sărbătoarea Mijlocul Toamnei ( 中秋节) constituie ultima întrunire înainte de frigul cel mare, aceea a unei Chine cu podurile pline, în care satele fac sărbătoare înainte de a se cufunda în odihna din timpul iernii.
          Conform legendei, este şi ziua în care Chang' E, Zeiţa Lunii şi- a luat zborul spre acest astru ca să trăiască acolo pentru totdeauna într- un palat de gheaţă, însoţită de un iepure din jad. Este aşadar, după cum e lesne de ghicit, o sărbătoare veselă, îndrăgită în China.
Din păcate, tradiţiile sale se pierd repede, pe măsură ce satele i se golesc. În noaptea cu lună plină ( 15 septembrie anul acesta) peste tot sunt lanterne din mătase şi hârtie.
Orăşenii părăsesc urbea şi se plimbă în parcuri ori pe maluri de lac, se retrag la mânăstiri, beau vin de scorţişoară ( cu gust de scorţişoară) , mănâncă piersici, kaki, rodii, castane prăjite. Între prieteni, colegi şi parteneri de afaceri, fac schimb de " prăjituri ale Lunii" ( 月饼) 。
          Acum este şi perioada în care familia se re- concentrează asupra ei însăşi. În anul acesta, sărbătoarea de mijloc de toamnă pică aproape în acelaşi timp cu începerea şcolii în universităţi. Milioane de studenţi din provincie trebuie să meargă la oraş şi să trăiască în cămine, pentru prima dată departe de părinţi. Ori, aceşti absolvenţi de bacalaureat, cel mai adesea sunt unicii copii ai familiei şi au fost răsfăţaţi până într- atât încât nu- şi pot administra singuri viaţa zilnică. Lucru care a dat în acest an naştere unei scene insolite: zeci de universităţi, precum cele din Xi' an sau Tianjin îşi împrumută sălile de sport părinţilor, ca să  stea acolo în corturi cele câteva zile necesare pentru a- şi instala vlăstarele la cămin.
          Altă tendinţă şi mai stresantă pentru părinţi: copiii lor nu se mai căsătoresc. Cele 13.5 milioane de nunţi din 2013 au regresat după doi ani la 2.1 milioane. Tendinţa este deja foarte puternică pentru a influenţa cererea şi oferta: pieţele locuinţei şi serviciilor se reorientează dinspre tinerii părinţi spre tinerii celibatari. Această lipsă de interes faţă de căsătorie ori viaţă în cuplu reflectă mai multe cauze, prima fiind scăderea motivaţiei la fete. Studiind mai mult, acestea obţin diplome mai bune şi salarii mai bune, care le eliberează de constrângerea economică de a se căsători.
          Trebuie avut în vedere şi bilanţul celor 35 de ani de politică a copilului unic: în acest interval, numărul tinerilor aflaţi la vârsta căsătoriei s- a redus ca pielea măgarului din poveste ( referire la romanul balzacian " Peau de chagrin" ) până aproape de dispariţie, iar bărbaţii au devenit mai numeroşi ca urmare a preferinţei pentru " sexul puternic faţă de cel slab" : băieţii între 1 şi 24 de ani sunt cu 3-4 % mai numeroşi decât fetele.
          O ultimă cauză a creşterii celibatului: exigenţa fetelor în a găsi pentru căsătorie " nu pe oricine" , ci partenerul viselor lor. Calitatea relaţiei devine esenţială: dacă nu e sigură că va avea o viaţă conjugală împlinită, fata nu se angajează în aşa ceva. Şi mai rău: dacă bărbatul o decepţionează sau face greşeli prin care pierde stima celor din jur, ele cer divorţul: în 2015, separările au atins recordul de 3.8 milioane, mai mult decât dublu faţă de 2005. Şi au avut ca solicitant în 80% dintre cazuri soţia - fie pentru că soţul i- a înşelat încrederea, fie pentru că a fost lipsit de maturitate şi deci n- a ştiut să- şi asume partea sa de decizii în viaţa de cuplu. În aceste divorţuri se repetă frecvent afirmaţia: " Aveam impresia că- i sunt mamă. " ...
          Cele de mai sus se numără printre grijile din sânul familiilor la lumina Lunii de mijloc de toamnă. Ele reflectă o societate în plină transformare, care are dificultăţi în a- şi proiecta noua armonie şi noul echilibru pentru următorii 20 de ani.

Bijuterii adevărate: brăţări- manşete turkmene, argint aurit

Reiau, după o lungă pauză, postările de bijuterii cu o bijuterie total ieşită din comun, după cum vedeţi.



Ce avem aici?
O pereche de brăţări- manşetă ( tekke) din argint aurit şi 60 de pietre de cornalină ( câte 30 pe fiecare brăţară) , de la sfârşitul sec al XIX- lea din Turkmenistan. Se ofereau proaspăt- căsătoriţilor şi rar se purtau ulterior, doar cu ocazii speciale. Piesă rară şi pentru cele 10 niveluri de înălţime.

greutate: 1. 5 kg şi respectiv 1.475 kg
înălţime: 24 cm
preţ: 8.500 euro
transport ( în UE) : 65 euro
transport în afara UE: 95 euro

Aşteptăm comenzi.






sâmbătă, 10 septembrie 2016

Caiete de chineză


Ştiţi că începe şcoala luni! Aveţi caiete de chineză? Dacă nu v- aţi luat încă, aşteptăm comenzi la 0749 492 732 zilnic între orele 9- 11 sau mesaj la orice oră. E mai simplu daca în comandă indicaţi caietul pe care îl vreţi, de exemplu: A4 nr. 20. Baftă la şcoală!




https://www.facebook.com/Caiete-%C5%9Fi-calendare-chinez%C4%83-rom%C3%A2n%C4%83-1106214226055769/ 

Veşti din China: Caleidoscop cu ocazia reînceperii şcolii

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 09 septembrie 2016. )

Vastă ca o maree, reînceperea şcolii ( la 1 septembrie) a pus în mişcare spre şcoli 200 de milioane de copii între 6 şi 18 ani. Ca temă acasă, elevii au primit consemnul de a urmări seara la TV " Stindardul strămoşilor" , emisiunea Ministerului Educaţiei, ce proslăveşte eroismul revoluţionar. Din sloganuri precum: " Să nu cedezi vreodată!" sau " Să fii totdeauna hotărât!" s- a degajat starea de spirit conform căreia prin spirit de sacrificiu şi fidelitate faţă de partid, se ajunge totdeauna la a ieşi învingător. Pentru a se asigura că tinerii au recepţionat mesajul, unele şcoli au mers până la a cere de la părinţi o fotografie a copilului în faţa ecranului TV - ca un prim exerciţiu de disciplină din anul şcolar.

A doua zi după G20 la Hangzhou ( 4 şi 5 septembrie) , mass media şi- a centrat atenţia mai spre sud cu 2250 km, asupra Vientiane în Laos, unde s- a desfăşurat a 19- a Întrunire la nivel înalt China- ASEAN în prezenţa liderilor a 10 ţări din această asociaţie şi a altor 8 ţări, printre care India şi SUA.

Barack Obama a fost prezent, fiind primul preşedinte american care a vizitat această ţară- martir a bombardamentelor din Vietnam de acum 71 de ani. Obama a fost acolo pentru un act de căinţă simbolică, respectiv pentru a exprima " responsabilitatea morală" a ţării sale: zeci de milioane de submuniţii se află încă îngropate în solul laoţian şi explodează cu regularitate, astfel încât au cauzat 20.000 de morţi de la încetarea ostilităţilor. Obama a promis aşadar 90 de milioane de $ în trei ani pentru a se accelera operaţiunile de deminare.

Adevărata miză a vizitei lui Obama a fost impasul cu China în influenţa asupra Laosului. Pentru Pekin, reprezentat la întâlnirea la nivel înalt de primul- ministru, Li Keqiang, este vorba despre un interes strategic.

În Laos, ţară săracă şi fără ieşire la mare, China investeşte tot mai mult. Printre proictele recente se pot enumera zona industrială That Luang Marsh nu departe de Vientiane ( 1.6 miliarde $) , barajul hidroelectric de la Nam Ngiep- 1 ( 868 milioane de $) , viitorul tren de mare viteză Kunming- Vientiane de 418 km, de peste 6 miliarde de $ - o secţiune din linia proiectată spre Singapore. 

Pentru Pekin, investiţiile sale, care se regăsesc în toate ţările din zona ASEAN, se justifică precum bază a " Drumului său al mătăsii" , prin existenţa a sute de milioane de consumatori şi bazin de atractive materii prime şi energie. În contrapartidă, China aşteaptă de la aceste ţări- clienţi ca ei să- i fie şi aliaţi politici...

De aceea, la întâlnirea la nivel înalt de la Vientiane, lupta pentru influenţă a fost continuată. Susţinut de primul- ministru nipon, Obama a amintit că verdictul Curţii de la Haga, prin care se condamnă construirea de insuliţe artificiale chinezeşti în arhipelagul Spratley, este " constrictiv" - China ar trebui să se retragă, respectând dreptul suveranităţii maritime al ţărilor riverane şi Convenţia dreptului asupra mării ...

La aceasta, Li Keqiang a ripostat exprimându- şi dorinţa de a vedea dispărut " amestecul" în raporturile dintre ASEAN şi ţara sa. Implicit, Statele Unite şi Japonia, entităţi din alte regiuni geografice, n- au nimic a face cu acestea. Apoi, în comunicatul final, ţările s- au ferit să citeze hotărârea de la Haga, mărginindu- se la " a lua act" de îngrijorările " anumitor lideri" referitoare la activităţile chinezeşti din Marea Chinei de Sud. Liu Zhenmin, ministru- adjunct al afacerilor externe, a putut chiar felicita ţările membre pentru " reţinerea" şi voinţa lor de " a găsi soluţii ... susţinând astfel eforturile comune în negocierea unui nou cod de conduită a naţiunilor în Marea Chinei de Sud. "  . 

Este, fără nici o îndoială, un succes al diplomaţiei chineze, fruct, în parte, al generoaselor finanţări ale Pekinului într- o regiune, care, înainte de toate are nevoie de dezvoltare.China face astfel un pas spre o reglementare a litigiului, conform cu voinţa şi reglementările sale.