miercuri, 2 noiembrie 2011

Veşti din China: 10 invenţii chinezeşti

demn de citit:

10 inventii chinezesti

Mari minuni aveau sa li se dezvaluie europenilor moderni, prea ignoranti pentru a le putea intelege, atunci cand au pus prima oara piciorul in China. In acest univers necunoscut, chinezii facusera deja pasi mari pe calea cunoasterii si a tehnologiei, de mai bine de 5.000 de ani. Profunzimea cunoasterii stiintifice din China antica si medievala va ramane insa subevaluata de locuitorii Batranului Continent pana in timpuri destul de recente. Iata 10 inventii care au schimbat lumea, multe dintre ele fiind create de chinezii antici doar pentru a fi apoi uitate si reinventate in alt colt al lumii si in alta epoca.
10. Praful de pusca
Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti, iar legenda spune ca ar fi fost realizata din intamplare de alchimisti
Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti, iar legenda spune ca ar fi fost realizata din intamplare de alchimisti, in timp ce incercau sa puna la punct un elixir al vietii vesnice. Cea mai veche referire cu privire la praful de pusca se gaseste intr-o opera chinezeasca din 1044: Wujung zongyao, o culegere a celor mai importante tehnici militare, compilata de un anume Zeng Goliang (se presupune asadar ca descoperirea prafului de pusca ar fi avut loc cu ceva timp inainte). Contrar la ceea ce se crede, chinezii nu au folosit praful de pusca doar la focurile de artificii. Un amestec de nitrat de potasiu, mangal si sulf, formula servea la fabricarea proiectilelor fumigene, explozibile si incendiare de folosit in timpul asediilor. De altfel, descoperirea prafului de pusca si inventarea armelor de foc (datata pe la 11000) au coincis cu indelungate perioade razboi. Inventiile belicoase au ajuns in Occident gratie lumii musulmane, iar probabil primul contact al occidentalilor cu armele de foc a avut loc cu ocazia bataliei de la Sajo (Ungaria, 1241), in timpul tentativei mongolilor de a invada Europa.
9. Busola
A fost introdusa in Europa in secolul XII, cel mai probabil de catre arabi, iar prima referire cu privire la utilizarea ei de catre navigator
Unde am fi daca nu s-ar fi inventat busola? Pierduti, cu siguranta. Nu se stie cu precizie cui i-a venit ideea desteapta de a se orienta folosind magnetul, dar marturiile arheologice arata ca a fost un chinez, in secolul IV d.Hr., cel care a slefuit o piatra magnetica naturala in forma de lingura, menita a indica intotdeauna aceeasi directie: sudul, directia cardinala si calea catre armonia interioara. De altfel si busola moderna, instrument de navigatie, dateaza din anul 1100, provenind tot din China. A fost introdusa in Europa in secolul XII, cel mai probabil de catre arabi, iar prima referire cu privire la utilizarea ei de catre navigatori in Europa occidentala va aparea in De nominibus ustensilium a savantului englez Alexander Neckam (1180-1187).
8. Hartia
Ce-o fi scris chinezul pe prima “foaie”de hartie, greu de spus
Fara hartie nu am fi avut harti, iar fara harti, cel mai probabil omul n-ar mai fi cutreierat pamantul in lung si-n lat asa cum a facut. Nu este pe de-a-ntregul clar nici cui i se datoreaza notiunea de a converti gandurile in limbaj scris (sa fi fost sumerienii?), dar ceea ce se stie este ca primele limbi ar fi aparut in urma cu aproximativ 5.000 de ani. Iar de-ndata ce limbajul a inceput sa se dezvolte, oamenii au scris pe orice a stat nemiscat timp suficient. Argila, lutul, bambusul, papirusul si piatra au fost doar cateva dintre primele suprafete utilizate in acest scop. Lucrurile insa aveau sa se schimbe dupa ce chinezii, mai precis un demnitar pe nume Tsai Lun, va inventa cam prin anul 105 i.Hr., un prototip al hartiei moderne, dintr-un amestec de coaja de copac, canepa, panzeturi uzate si resturi de navod, rezultatul fiind o hartie aspra, bruta (inainte de asta, chinezii scriau pe fasii subtiri de bambus si matase). Ce-o fi scris chinezul pe prima “foaie”de hartie, greu de spus.
7. Pastele fainoase
Pastele, cele mai vechi din lume, erau facute din doua tipuri de mei, ambele cultivate in China de 7.000 de ani.
Juriul inca delibereaza, dar se pare ca anticii chinezi le-au cam luat-o inainte italienilor sau arabilor (e neclar carora de fapt) si in ceea ce priveste spaghetele cam cu 2.000 de ani. In 2006, arheologii care faceau excavatii intr-o asezare veche de 4.000 de ani din Lajia, in the provincia Qinghai de langa granita cu Tibetul, au dat peste un bol rasturnat plin cu taietei subtiri, ingropat la zece picioare sub pamant. Pastele, cele mai vechi din lume, erau facute din doua tipuri de mei, ambele cultivate in China de 7.000 de ani.
6. Roaba
Inventia chinezului a avut o singura hiba: nu prevedea manerele
Tot chinezii sunt cei care au reusit sa mai ia din greutatile de pe umerii omului prininventarea roabei. Un general pe nume Jugo Liang, care a trait in timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind inventatorul “vehiculului” cu roata dispusa sub incarcatura, utilizat in secolul II pentru a transporta greutati, dar conceput spre a fi folosit in scopuri militare. Conferind armatei chineze un avantaj decisiv asupra dusmanului (motiv pentru care chinezii au tinut inventia secreta timp de secole), roabele erau utilizate si la realizarea baricadelor mobile. Inventia chinezului a avut o singura hiba: nu prevedea manerele, care aveau sa apara ulterior, de-abia cand inventia va fi perfectionata.
5. Seismograful
In interiorul vasului, un pendul atarna nemiscat, in asteptarea vibratiei destabilizatoare
Desi chinezii nu ar fi putut sa spuna nimanui exact cate grade a avut un cutremur pe scara Richter (intrucat aceasta nu a fost creata decat de-abia in 1935), au reusit totusi sa inventeze primul detector de cutremure din lume: seismograful. Iar cel nascocit de Chang Heng, un astronom de la curtea imperiala, la inceputul secolului II, era o adevarata opera de arta. Pe un vas din bronz masiv, sase dragoni incastrati, privind in jos, erau pozitionati la distanta egala unul de celalalt, fiecaruia corespunzandu-i o broasca sculptata in relief, desigur cu gura cascata, uitandu-se in sus. In interiorul vasului, un pendul atarna nemiscat, in asteptarea vibratiei destabilizatoare. Moment in care, cadenta pendulului se presupune ca ar fi pus in miscare parghiile interne ale seismografului, provocand caderea unei bile din gura dragonului indreptat in directia epicentrului cutremurului in cea a broastei aflate dedesubt.
4. Alcoolul
Cert este ca la inceputul secolului III d. Hr., chinezii stiau deja cum sa rafineze produse alimentare
Fara doar si poate, le putem multumi anticilor chinezi si pentru etanol si alcool izopropilic, asta ca sa nu mai aducem vorba de bere, vin si lichior. Si daca stai sa te gandesti, putine dintre inventiile umane i-au provocat omului atata bucurie si intristare deopotriva, precum alcoolul. Cert este ca la inceputul secolului III d. Hr., chinezii stiau deja cum sa rafineze produse alimentare precum otetul si sosul de soia, utilizand sofisticatele tehnici ale fermentatiei si distilarii. N-a mai durat mult pana sa apara si bauturile spirtoase. Descoperiri arheologice recente au impins data de nastere a fermentarii chinezesti si crearii alcoolului si mai departe in timp: cioburi de ceramica vechi de peste 9.000 de ani au fost descoperite in provincia Henan, desemnandu-i pe chinezi drept inventatorii incontestabili ai alcoolului, avand in vedere ca fostii detinatori ai acestui titlu, anticii arabi, n-aveau sa produca bauturi alcoolice decat 1000 de ani mai tarziu.
3. Zmeul
chinezii au adaptat designul initial al zmeului la noi si noi utilizari: de exemplu, acesta inlesnea pescuitul fara barca
Doi barbati chinezi din antichitate isi impart meritul de a fi nascocit una dintre cele mai marii mandrii ale Chinei: zmeul, parte din cultura chineza de 2.400 de ani. Pe parcursul secolului IV i.Hr., Gongshu Ban si Mo Di, un patron al artelor si un filosof, au construit un zmeu in forma de pasare, care se putea ridica la cer, plutind in bataia vantului. De-a lungul timpului, tot chinezii au adaptat designul initial al zmeului la noi si noi utilizari: de exemplu, acesta inlesnea pescuitul fara barca, prin simpla adaugare a unei undite si a unui carlig. Ulterior, zmeele au fost “ridicate in grad”, dovedindu-si utilitatea chiar in cadru militar. Au fost utilizate pe post de “drone”, pentru livrarea incarcaturilor de praf de pusca in fortificatiile dusmane. Se pare ca in 1232, chinezii ar fi utilizat zmee pentru a arunca “fluturasi” propagandistici de-asupra unei tabere de prizonieri de razboi a mongolilor, determinandu-i pe captivii sa se razvrateasca si sa preia puterea.
2. Planorul
chinezii reusisera sa construiasca zmee cu o dimensiune suficient de mare si destul de aerodinamice pentru a sustine greutatea unui barbat
Daca zmeele erau deja inventate pana in secolul IV i.Hr., pana la finele secolului VI d.Hr., chinezii reusisera sa construiasca zmee cu o dimensiune suficient de mare si destul de aerodinamice pentru a sustine greutatea unui barbat de talie medie. A fost doar o problema de timp pana cand cineva s-a gandit sa indeparteze corzile zmeului pentru a vedea ce se intampla. Cunoscute in zilele noastre sub numele de planoare, aparatele de zbor respective nu au fost insa folosite de anticii chinezi ca modalitate de a-si ridica nivelul de adrenalina. Imparatii chinezi se delectau fortand raufacatori condamnati si inamici capturati sa sara de pe stanci legati de planoare. Totusi, una peste alta, si in ceea ce priveste zborul, chinezii le-au luat-o asadar inainte europenilor cam cu 1335 de ani.
1. Matasea
un fragment de tesatura si resturi dintr-o centura din matase, in masura sa ateste inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut
A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului (vezi fabulosul Drum al Matasii) si sa o impace cu celelalte culturi (confruntati cu inovatiile chinezesti de genul prafului de pusca, mongolii, bizantinii, grecii si romanii nu puteau fi prea prietenosi). Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. Potrivit traditiei, ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase. La ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai exacte cu privire la originile sericulturii; surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se creada. Mai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din perioada Liangzhu (neoliticul tarziu), inflorita intre anii 3.300 si 2.200 i.Hr. in China orientala, in zona lacului Tai, acolo unde se gasesc astazi orasele moderne Hangzhou si Shanghai. Relicve putine, dar semnificative: un fragment de tesatura si resturi dintr-o centura din matase, in masura sa ateste inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut de chinezii din antichitate tocmai din epoca indicata in legendele despre Imparatul Galben. Chinezii au pastrat multa vreme cu strasnicie secretul producerii matasii, ei pierzand controlul doar atunci cand, cum necum, calugarii din Europa au reusit sa puna mana pe viermii de matase si sa-i “exporte” in vest.
sursa: descopera.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentaţi AICI

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.