Vești din China: China, meteor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 02 septembrie 2017. )

      De 10 ani, „ big data” interpretează comportamentele umane și prezic evoluțiile probabile în societățile noastre. În China, două studii, din 2010 și 2017, realizate de echipa lui Homi Kharas, director adjunct al prestigioasei Brookings Institution, propune un stop cadru asupra acestei țări și a comparației China- restul lumii. Rezultatele au fost compilate pornind de la datetele demografice, dar și de la buletinele de salariu, venituri și nivel de consum în ultimii ani în toate marile orașe chinezești.   

Rezumându-i teza, cohorta de 160 de milioane de chinezi cu venituri medii ( între 16.000$ și 160.000$/an) în 2009, este în curs de a exploda pentru a atinge 850 de milioane în 2030. Reprezentau 12% din populație, vor fi 73%. În acest stadiu sărăcia va fi fost atunci eradicată demult! Cei 17 ani care ne despart de această fază traduc o tranziție de șase ori mai rapidă decât cea înregistrată în timpul revoluțiilor industriale precedente, din Regatul Unit în sec XIX, din SUA în anii '20, din Japonia în anii '50.  

     Comparat cu celelalte continente, avansul chinezesc are motive să surprindă. În 2030, Europa cu ale sale 550 de milioane de locuitori, nu va adăuga dintre aceștia clasei mijlocii decât 16 milioane, iar Statele Unite vor vedea cum chiar se topește a lor, cu același număr. Pe aceste continente mature, pauperizarea va sta la pândă, complice cu emergența unui pumn de miliardari, în timp ce burghezia se va afla blocată în „ capcana venitului mediu” , zdrobită de impozitele necesare pentru susținerea grupurilor sociale vulnerabile. De altfel, între 2010, 2020, și 2030, cele trei „ mari” țări europene, Germania, Regatul Unit și Franța, coboară sau dispar din lista primelor zece națiuni consumatoare.

     În acest timp, decolarea chineză se accelerează: în 2010, Kharas prevedea până în 2030 o piață internă chineză de 10.000 miliarde de $, respectiv 18% din piața mondială. Dar astăzi, el crede că poate să-i prezică un consum de 14.300 miliarde de $, respectiv 22% din piața mondială. La acea dată, populația chineză reprezentând și ea 22% din cea mondială, va consuma partea „ cuvenită” din produsul mondial brut.

     O privire asupra altor continente este de asemenea instructivă. India decepționează, făcând mai puțin bine decât așteptat. În 2010, Kharas îi atribuia pentru 2030 un consum de 12.800 de miliarde de $, respectiv 23% din cel mondial. În 2017 revizuiește cifra pentru 2030 la 10.700 miliarde de $, respectiv 17%. Statele Unite, foarte stabile în 2010 și 2030, vor consuma 4.000 de miliarde de $, 7% din consumul mondial. Europa, care consuma 10.900 de miliarde de $ în 2015, își va vedea ameliorat scorul pentru 2030, la 12.500 miliarde de $. Dar la scară mondială, acest volum înseamnă în realitate un declin manifest. Cei 31% din consumul mondial din 2015 se vor fi redus la 20% în 2030.

     Concluzia tuturor acestor previziuni este fără de apel: China ajunge, cu viteza fulgerului, prima putere mondială - economică, respectiv militară, financiară, comercială, tehnologică și altele. Iar ea se pregătește pentru asta. În ciuda aparențelor ori a problemelor de ego naționale pentru puterile „ descendente” , Europa, America, Australia sau Japonia, noua distribuire a cărților de joc înseamnă orice altceva dar nu ceva rău. Departe de a se replia asupra ei însăși ca Statele Unite ale lui Trump, China uriașă și solvabilă se întoarce către lume pentru a-și afla aici completarea necesară în educație, sănătate, timp liber, libertăți. O va face tot mai mult, chiar dacă va investi în industriile, serviciile și agriculturile din străinătate, la un nivel necunoscut în trecut. 

     Acesta este un mod de a spune că lumea nu va avea de ales decât să lucreze cu China, în spiritul lui Spinoza, „ non flere, non indignari, sed inteligere” - să nu se plângă, nici indigneze, ci să înțeleagă.