Târguri de carte: Frankfurt 2017

Frankfurt Book Fair 2017 este cel mai mare targ de carte din lume și reprezinta cel mai important eveniment din industria mondiala a cartii si a drepturilor de autor. Târgul a fost deschis publicului între 11 și 15 octombrie 2017

Mai jos sunt două articole despre târg.

Târgul de Carte de la Frankfurt, avanpremieră pentru Leipzig 2018

11 Octombrie 2017, pe site: wwww.cultura.ro: 

Ministerul Culturii și Identității Naționale asigură participarea României la Târgul de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de acest gen din lume, care se desfășoară în perioada 11-15 octombrie 2017.

La Frankfurt va fi prezent și Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale. Acesta va participa atât la evenimentele organizate la standul României, cât și la o reuniune informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, organizată în marja Târgului de Ministrul Culturii din Republica Franceză, doamna Françoise Nyssen, și Comisarul Guvernului Federal pentru Cultură și Media al Republicii Federale Germania, doamna Monika Grütters. Tema reuniunii o reprezintă ”Revigorarea Europei prin Cultură”.

Pentru România, Târgul de Carte de la Frankfurt reprezintă o avanpremieră pentru cel de la Leipzig de anul viitor, la care țara noastră va avea, din nou, după 20 de ani, statutul de țară invitată de onoare. De altfel, Oliver Zille, directorul Târgului de la Leipzig, va participa la o conferință de presă ce va avea loc vineri, 13 octombrie, în cadrul căreia va fi prezentat programul evenimentelor de la Leipziger Buchmesse 2018.

”În lumea editorială se spune că ”dacă vii la Târgul de la Frankfurt, atunci exiști!”. Dar România nu participă la acest târg, cel mai mare din lume, doar pentru a demonstra că există, ci pentru a arăta lumii că literatura sa rămâne la un nivel înalt. Anul viitor, în martie, România va fi Țară invitată de onoare a Târgului de Carte de la Leipzig și vom avea un amplu program de evenimente. După exact 20 de ani, este o onoare să putem reveni în lumina reflectoarelor la Leipzig”, a declarat Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale.

Programul evenimentelor: 

Miercuri, 11 octombrie

Deschiderea standului național. 

Vineri, 13 octombrie

15.00 – 16.00

Avanpremiera traducerii volumului de poezie Lecția de anatomie (editura Pop Verlag)

Participă: E.S. domnul Emil Hurezeanu, Georg Aescht (traducător), Traian Pop (editor).

Organizatori: Pop Verlag, Ministerul Culturii și Identității Naționale 

17.00

Conferință de presă, urmată de un cocktail la standul României, pentru a prezenta programul evenimentelor la Târgul de Carte de la Leipzig, ediția 2018.

Invitați: E.S. domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania, Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, Mirel Taloș, vicepreședinte ICR, Oliver Zille, directorul Târgului de Carte de la Leipzig.

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

Sâmbătă, 14 octombrie

10.00 – 12.00

MATRIX – Întâlnire literară internațională cu autori din Germania, Turcia, Georgia și România. Participă: Denisa Comănescu, Kira Mantsu, Gerhardt Csejka, Jan Cornelius și Katharina Kilzer

Organizator: Pop Verlag 

12.00 – 13.00

Lansare de carte: Fantoma din moară de Doina Ruști (Klak Verlag 2017). Participanți: Doina Ruști, Jörg Becken (directorul Klak Verlag), Jan Cornelius (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

13.00 - 15.00

Întâlnire literară Germano-Georgiano-Română. Autori, texte și cărti din România, apărute sau în curs de apariție in editura Pop, în dialog cu autorii, textele și cărțile apărute sau în curs de apariție ale colegilor germani, la aceeași editură. Participă autorii: Christian Schenk, Uli Rothfuss, Ursula Teicher Maier, Traian Pop Traian, Adriana Carcu, Horst Samson și Irma Schiolaschwilli.

Antologie de poezie română: George Bacovia, într-o nouă traducere. Lectură și discuție cu traducătorul Cristian Schenk și cu editorul Traian Pop.

Organizator:  Pop Verlag 

15.00 – 16.00

Există o piaţă de export pentru literatura română?

Masă rotundă pe tema antologiilor de literatura română ce urmează să apară în limba germană până la Târgul de Carte de la Leipzig 2018, când România va avea statutul de țară invitată de onoare.

Participanți:  Daniela Duca, Bogdan-Alexandru Stănescu, Radu Vancu, Thomas Geiger (editor), Thorsten Arendt (editor), Traian Pop (editor), Georg Aescht (traducător), Ernest Wichner (moderator).

Organizator: Ministerul Culturii și Identității Naționale 

16.00 – 17.00

Lansarea volumului bilingv româno-german Mosaik/Mozaic, aparținând autoarei germane de origine română Liane Focșa, publicat la editura Vremea. Apărută în frumoase condiții grafice la editura Vremea, cartea este o culegere de proze scurte, inspirate din experiența de viață și călătoriile autoarei.

Participanți: Liane Focșa (autor), Silvia Colfescu (editor), Jan Cornelius (moderator, traducător).

Organizator: Editura Vremea

http://www.cultura.ro/targul-de-carte-de-la-frankfurt-avanpremiera-pentru-leipzig-2018

articol publicat pe site-ul RFI România în 10 octombrie 2017, autor: Matei Vișniec 

Tîrgul de carte de la Frankfurt inaugurat de Emmanuel Macron şi de Angela Merkel – cultura celebrată ca liant al Europei

Emmanuel Macron şi Angela Merkel inaugurează în seara aceasta, împreună, o nouă ediţie a Tîrgului de carte de la Frankfurt. Seful statului francez şi cancelara germană vor să transmită un nou mesaj în direcţia europenilor prin acest gest, într-un moment cînd se pune problema refondării Europei. Mesajul lor este însă şi unul cultural, ba chiar filozofic: ei mai vor să spună că literatura, cultura, cunoaşterea sunt un liant al Europei şi al europenilor.

Impreună cu Emmanuel Macron s-au mai deplasat la Frankfurt cîţiva responsabili francezi, printre ei ministra culturii Françoise Nyssen, precum şi în jur de 200 de scriitori, eseişti, oameni de litere şi de spirit francezi. Într-un loc prestigios, pentru că tîrgul de carte de la Frankfurt este cel mai mare din lume, Franţa "străluceşte" în aceste zile prin ceea ce are ea probabil cel mai preţios: cultura. Seful statului a profitat însă de ocazie şi pentru a-şi expune din nou ideile în privinţa Europei.

El a declarat deja cu alte ocazii că vede în cultură, precum şi în cunoaştere, elementele care “cimenteză cel mai puternic Uniunea Europeană". Printre altele, Emmanuel Macron doreşte extinderea programului de schimburi universitare Erasmus, astfel încît artiştii să aibă acces la el.

Seful statului francez nu-şi ascunde nici ambiţia de a promova mai intens limba franceză pe plan internaţional. In prezent, ea este vorbită de 275 de milioane de persoane. Dar în 2050, spun experţii, ea va fi vorbită de 700 de milioane de persoane, majoritatea în Africa. Ceea ce înseamnă un potenţial cultural uriaş, şi de altfel unii dintre scriitorii care l-au însoţit pe Emmanuel Macron la Frankfurt sunt originari din Magreb, din Africa sub-sahariană, din Orientul Apropiat.

Literatura scrisă în limba franceză este un domeniul care se îmbogăţeşte de fapt constant prin contribuţia scriitorilor francofoni. Ei aduc cuvinte noi, inflexiuni noi, un foarte original demers stilistic şi poetic. Nu este lipsită de semnificaţie imaginea literaturii franceze ca un fluviu în care se revarsă enorm de multe rîuri, pentru a-şi continua apoi drumul în aceeaşi direcţie…

In Germania cele mai multe traduceri se fac, bineînţeles, din engleză, ca mai peste tot în Europa şi chiar în lume. Dar a doua limbă din care se traduce masiv este franceza.

In Franţa, după engleză şi spaniolă, germana si situează pe locul al treilea ca limbă din care se fac traduceri.

Numeroşi scriitori francezi sunt celebri în Germania, practic la fel de citiţi şi cunoscuţi ca în Franţa. Michel Houellebecq, Anna Gavalda, Amélie Nothomb, Emmanuel Carrère, iată doar cîteva nume. In jur de 300 de titluri franceze sunt traduse anual şi publicate în Germania, care admiră "vitalitatea" literaturii francofone.

Cotidianul Le Monde le dă cuvîntul, într-un supliment special, unor editori germani care explică de ce sunt atît de interesaţi de romanele franceze. Un motiv ar fi "radicalitatea" lor, faptul că scriitorii francezi abordează fără a fi timoraţi domeniul social. Cel mai radical dintre "radicali", este, fără îndoială, Michel Houellebecq. De altfel cel mai recent roman al său, "Supunerea", în care imaginează venirea la putere a unui regim islamist în Franţa, a avut un succes enorm în Germania. Editorul german al lui Jean Echnoz spune că acesta are un spirit ludic mai greu de găsit în peisajul literar german. 

Intre cele două ţări, Franţa şi Germania, au existat întotdeauna multe rivalităţi, şi de altfel întreaga Europă a avut mult de suferit de pe urma acestei concurenţe. In acelaşi timp ele s-au influenţat cultural şi au dialogat prin creaţie, stimulîndu-se de fapt reciproc.

Le Monde citează un alt editor german care spune că în subconştientul colectiv al poporului său franceza rămîne prin excelenţă limba culturii. Ceea ce, trebuie recunoscut, resimt şi alte popoare, în mod conştient sau inconştient.

http://www.rfi.ro/special-paris-98406-tirgul-de-carte-de-la-frankfurt-inaugurat-de-emmanuel-macron-si-de-angela-merkel

Gao Xingjian la FILIT de la Iași 2017

     Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) de la Iași e un eveniment care s-a desfășurat anul acesta între 04 și 08 octombrie. Redau mai jos articolul scris de Răzvan Chiruță și apărut în România Liberă din 05 octombrie 2017. Cred că prinde bine mai ales tinerilor sinologi români să știe câte ceva despre acest autor.

Scriitorul Gao Xingjian, laureat al premiului Nobel, la FILIT: Din literatură română, îl cunosc pe Eugen Ionesco. L-am tradus în chineză pe ascuns

"E prima dată când vin în România, nu cunoșteam Iașul. Sunt fascinat de entuziasmul pentru cultură de aici, de ambianța culturală din acest oraș. Asta mă încurajează", cu aceste cuvinte simple, spuse aproape cu timiditate, în franceză, a vorbit scriitorul Gao Xingjian, la conferința de presă pe care a susținut-o în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) de la Iași. Apoi, autorul care a primit premiul Nobel pentru Literatură în 2000 a așteptat intrebările celor prezenți.

Un eseu rezumat

La întrebarea clasică pentru conferințele de la noi cu invitați din străinătate -"Ce știți despre literatură romană"- Gao Xingjian a dezvăluit un lucru interesant, confirmând vorba jurnalistului universal că singura întrebare proastă e cea care nu e pusă. "Din literatură română, îl cunosc pe Eugen Ionesco, încă din vremea revoluției culturale, când era interzis. Am reușit să îl traduc în chineză atunci, pe ascuns, fără să sper că va fi publicată vreodată traducerea. Ionesco a fost un inventator de limbă, de limbă franceză chiar. În plus, nu există un chinez care să se regăsească în tiparele lui. Așa că a trebuit să inventez un personaj care să sune chinez, am inventat o limbă chineză. Cred că am reușit", a povestit scriitorul. Demersul pornit fără speranță inițială a dat roade, în cele din urmă, și Ionesco a ajuns pe piața chinezească, căci traducerea a fost mai târziu publicată.

La rândul său, Gao Xingjian a fost tradus chiar anul acesta în română cu volumele "O undiță pentru bunicul meu" (Polirom, 2017) și "Literatură și libertate" (Editură muzeelor literare, 2017) "Ultimul volum de eseuri este un rezumat al activității mele", a precizat scriitorul. Acesta crede că trebuie să ieșim din ideologia secolului al XX-lea, care e depășită. "A devenit o dogmă, precum comunismul, inclusiv noțiunea de modernitate. Ce înseamnă acest concept, de fapt? Modernitatea i-a motivat la începutul secolului trecut pe oameni să progreseze. Dar acum se face prea mult caz de ea, e doar o noțiune de marketing. Trebuie ieșit din această dogmă" , a menționat autorul de Nobel.

Umorul e necesar

Acesta s-a declarat împotrivă granițelor. "În epoca mondializării, nu e nevoie de această îngustare a câmpului unei creații autentice. Mintea umană nu cunoaște granițe. Condiția umană depășește frontierele. De aceea, eu consider că identitate națională limitează literatura. Arta trece dincolo de politicile imediatului", a precizat Gao Xingjian.

Întrebat, pe un ton serios, cât de important e umorul pentru succesul în literatură, scriitorul a răspuns fără să zâmbească: "Umorul e necesar ființelor umane și e un semn de inteligență, e o privire sinceră asupra omului. Nu e o judecată politică, bună sau rea. E una estetică, cu privire spre ființele umane. Chiar și umorul negru e necesar, mai ales în perioade înfiorătoare".

 Probleme și marele premiu

 Gao Xingjian este pictor, cineast, dramaturg, romancier și poet. A trăit în China între 1940 și 1987. La începutul anilor ’80, dramaturgia lui a fost considerată în China prima încercare de teatru modernist, având numeroare probleme din partea autoritătilor comuniste, potrivit portalului filit-iași.ro. 

 A părăsit China și s-a mutat în Franța în 1987, hotărând să nu se mai intoarcă vreodată, după evenimentele din Piață Tiananmen. Publicarea în limbă franceză a romanului "Muntele sufletului" ("La montagne de l’ame") i-a adus faimă internatională. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 2000, tradus în zeci de limbi, autorul continuă să creeze pictură sau poezie, operă și teatru.

http://romanialibera.ro/cultura/cultura-urbana/scriitorul-gao-xingjian--laureat-al-premiului-nobel--la-filit--din-literatura-romana--il-cunosc-pe-eugen-ionesco--l-am-tradus-in-chineza-pe-ascuns--472288

Fragmente din opere ale autorului găsiți aici:

http://chinesestudies.tripod.com/romanian_pages.html

După câte știu eu, la noi s-a achiziționat cartea "Muntele sufletului" ("La montagne de l’ame") pentru traducere, dar din motive neștiute nu a apărut niciodată sau nu s-a difuzat. 

Vești din China: Cel mai înalt legislator chinez se întâlnește cu Președintele Consiliului de Stat din Elveția

     Cel mai înalt legislator chinez, Zhang Dejiang, a avut o întâlnire marți cu Ivo Bischofberger, Președintele Consiuliului Statelor, camera superioară a Adunării Federale Elvețiene.

     China și Elveția trebuie să-și promoveze parteneriatul lor strategic în domeniul inovării, a arătat dl Zhang, Președinte al Comitetului Permanent al Adunării Populare Naționale ( APN, parlamentul chinez) . APN este gata să colaboreze cu Adunarea Federală Elvețiană pentru întărirea schimburilor și cooperării, să mărească încrederea politică reciprocă și să împărtășească experiențele în ce privește legislația și guvernarea statului, în scopul promovării economice, comerciale și culturale, a declarat dl Zhang. Dl Zhang a făcut pentru delegația elvețiană o prezentare a celui de-al 19-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, arătând că în acest moment China lucrează pentru atingerea obiectivelor stabilite la congres.
     Dl. Bischofberger a salutat la rândul său bunele relații între Elveția și China și a subliniat că această vizită i-a permis să descopere obiectivele stabilite la congres. Adunarea Federală Elvețiană va continua să joace un rol activ în aprofundarea prieteniei cu China, a arătat el.

( preluare după Xinhua)

Vești din China: Gloria președintelui — și a partidului

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 27 octombrie 2017 )

     În 25 octombrie, noul Comitet Central ( 204 membri) , Biroul său Politic ( Politburo, 25 de membri) și Comitetul său Permanent ( 7 membri) au fost date la iveală prin voturile celui de-al XIX-lea Congres. Comparate cu legislatura precedentă, nominalizările lasă să se întrevadă prioritățile și raporturile de forțe, sub Xi Jinping, bărbatul puternic.

      În Comitetul Permanent facțiunea lui Hu Jintao supraviețuiește, prin Li Keqiang ( Prim Ministru) și Wang Yang ( viitor președinte al CCPPC) . Supraviețuiește de asemenea și aceea a lui Jiang Zemin, prin Han Zheng, propus ca vice- premier executiv. Totuși, președintele Xi Jinping abține o majoritate cu 4 voturi din 7. Acest lucru indică o mare diferență în raport cu cincinalul precedent, în care Xi a trebuit să se lupte cu o majoritate pro Jiang Zemin, ceea ce l-a obligat să nu se prea ocupe de reformele economice pentru a nu lucra decât reforma sa în armată, anticorupție și expansiunea în lume a țării. În culisele Congresului, Xi a făcut deci multiple compromisuri. Totuși, „ războiul de succesiune” a fost bine și frumos deschis. Trecând peste regula de succesiune instaurată de Deng Xiaoping, n-a fost desemnat niciun pretendent la succesiune. Totuși, doi candidați din „ a șasea generație” ( cvincvagenari) intră în această categorie: Hu Chunhua, omul lui Hu Jintao, și Chen Min’er, mânzul lui Xi. Această absență de moștenitor i-ar putea permite lui Xi să-și succeadă singur pentru un al 3-lea mandat ( lucru totuși interzis de Charta PCC) sau să instaureze un mod de desemnare inedit, bazat pe merit. Altă surpriză, se schimbă sociologia Comitetului Permanent. În 2007, acest comitet număra 8 tehnocrați ( ingineri sau oameni de știință) din cei 9 membri. În 2012 nu mai număra decât unul, iar cel din 2017 este alcătuit din doi politologi și cinci experți în management, filosofie și drept. Agenția Xinhua, precizând noua linie de conduită, a anunțat în 26 octombrie că începând din 2021, guvernul nu va mai vrea să-și fixeze ca obiectiv dublarea PIB în 10 ani, cum a făcut în 2010.  

     Tot așa și în Biroul Politic, se vede cum diplomația revine – îndepărtată fiind din 2012, bănuită pe-atunci de simpatii democratice și/sau din străinătate. Yang Jiechi, consilier de stat și super-ministru pentru afaceri străine accede deci aici, pentru a-i ajuta pe membri să înțeleagă mai bine funcționarea lumii și, prin aceasta, să accelereze recunoașterea Chinei de-a lungul celor cinci continente. Din întâmplare, în 17 octombrie, Xinhua prezicea: „ China își va recâștiga forțele și va reveni în topul lumii” – slăbiciunea lui D. Trump, a cărui vizită la Pekin se apropie ( 8-10 noiembrie) , încurajează genul acesta de profeție ...

     Pe partea militară, cei doi generali din Biroul Politic, apropiați ai lui Xi Jinping, sunt la sfârșit de carieră. „ Tinerii” ofițeri promovați recent, nu sunt copți pentru a reprezenta armata în top. Totodată, Biroul Politic nu a admis în sânul său decât o femeie, la final de carieră, față de două acum cinci ani.

     Un alt punct neașteptat se referă la Comitetul Central: cei cinci conducători din consortia publics care își aveau sediul aici până în prezent, au dispărut cu toții. În schimb, cei 10 supleanți ai lor au ajuns a fi 16. Acest lucru se traduce prin slăbirea greutății lor politice, în strânsă legătură cu voința de reducere a lobbysmului lor și cu accelerarea reformării lor înspre un profil de piață. Totodată, pentru a înlesni marea reformă a finanțelor și re-distribuirea industrială asupra străinătății ( Belt&Road Initiative) , nu mai puțin de 10 membri ai Comitetului Central sunt tehnocrați din Banca Centrală, ministerele Comerțului și Finanțelor sau din NDRC (National Development and Reform Commission) .

     Și iată deci conturat „ scheletul” noii puteri chineze, cu cele două obiective ale sale: stimularea expansiunii mondiale chineze și controlul asupra fiecărui cetățean din cele 1,3 miliarde cât are populația sa, întărite prin noile tehnologii și big data!

Vești din China: Săptămâna modei la Pekin

     Se desfășoară între 29 octombrie și 7 noiembrie 2017. La Pekin, desigur. Firma din imagini este Dongbeihu/ NE Tiger/ Tigrul din NE.
     Mie mi s-au părut frumoase toate rochiile. Deci, în sfârșit ceva frumos față de ce-am văzut la mari firme din Occident în ultimii ani.
     Nu pot să nu mă gândesc și la primele parade de modă chinezești din anii 80, când remarcabile erau numai fetele-modele, absolut toate chinezoaice pe atunci. Așadar un progres uimitor și îmbucurător, ca orice lucru bun.

Fotografiile sunt preluate de la Xinhua.

Vești din China- Potret : Li Zhanshu

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 28 octombrie 2017. ) 

       Născut în 1950 în comuna Pingshan din Hebei, Li Zhanshu 栗战书 dispune de un pedigree complet de „mic prinț“ în sânul partidului, cu un unchi, Li Zaiwen, vice-guvernator în Shandong, torturat până la moarte în timpul Revoluției Culturale și un tată, Li Zhengxiu, membru de partid în anii 1930, care a servit partidul ca mesager clandestin în anii 40. În total, 27 de membri din familia lui s-au alăturat primelor rânduri ale partidului chiar de la început.

Deși sârguincios la învățătură, tânărul Li Zhanshu și-a văzut torpilate visele universitare de către Revoluția culturală, care l-a trimis în iarna anului 1968 în satul părinților săi ca „ tânăr instruit” pentru a fi „ reeducat” prin muncă fizică. În ciuda sarcinilor și a vieții dificile, reușește totuși să studieze „ în clipele libere” și să fie numit contabil. Lucru rar: datorită sprijinului secretarului de partid din sat, obține în 1971 un loc pentru a studia la Institutul de Comerț din Shijiazhuang, capitala Hebei.  În 1972 a fost integrat în biroul de comerț din oraș. Om dintr-o bucată, a criticat ordinea birocratică atrăgând atenția superiorilor. Intră așadar în partid în 1975 și-și începe cariera politică într-un post de cadru economic. Seara, urmează cursurile de științe politice la Universitatea Normală din Hebei și-și ia licența. În 1982, o scrisoare către Secretarul general al PCC, Hu Yaobang, de susținere a unui cântec reformator, „ socialismul e bun” , i-a adus un an mai târziu primul său post important, ca secretar de partid la Wuji ( Hebei) . O întâmplare nororcoasă: omologul lui din districtul vecin ( Zhending) nu era altul decât Xi Jinping ! Cei doi au lucrat cot la cot timp de trei ani, astfel încât între ei s-a creat treptat o prietenie ce n-a fost vreodată dezmințită și care se va dovedi fructuoasă în cele din urmă.

            Au urmat apoi promovări : Secretar al Filialei la nivel de provincie al Ligii Tineretului, pepiniera reformatorilor ( 1987-1990) apoi comisar politic la Chengde. A intrat în guvernul provincial, unde s-a trezit a fi în luptă cu secretarul, un fidel al lui Jiang Zeming, care a sfârșit prin a-l demite din toate funcțiile. Umilit, Li a trebuit să plece în Shaanxi în 1998, într-un quasi-exil. Șef mai întâi de organizație locală de partid, a trecut apoi în postul de secretar de partid la Xi’an, unde va rămâne până în 2003, având pretenția că a adus orașul la rangul de „ cea mai prosperă metropolă de la intern” . Administrația lui Jiang Zeming nu aprecia totuși oamenii din „ tuanpai” ( Liga Tineretului) . Așa că în locul unei provincii de coastă pe care și-o dorea, s-a văzut trimis în Heilongjiang. La sosirea acolo, Li a scris poemul : „ un bărbat nu se teme de sarcini primejdioase, munții sunt prea plini de frumusețe, iar vârfurile lor îți taie respirația, vântul maiestuos de toamnă nu-i scutură decât pe cei slabi, căci șoimul își întinde veșnic aripile și țâșnește spre cer. ” Va mai scrie ulterior alte numeroase poeme.

            Bun administrator, în Heilongjiang va face eforturi ca să îmbunătățească randamentele acestui „grânar” prin crearea ori reabilitarea sistematică a proiectelor de irigație și atragerea de capitaluri din Hong Kong. Sub guvernarea sa, provincia din nord a făcut un salt de creștere.

Se familiarizează cu lumea aparte a armatei, lansând mai multe inițiative de îmbunătățire a salariilor și pensiilor celor cu grade. Ajunge și la Pekin, invitat fiind la un talk-show, în care se face remarcat prin franchețe și prin curajul de a-și evoca viața personală ( lucru rar în China) .

În 2010, la 60 de ani, devine în sfârșit nr. 1 al unei provincii, Guizhou. Își suflecă mânecile cu curaj, obține creditele de investiții masive în infrastructură în anii 2010-2012, inducând astfel o creștere de 49% și 36% a venitului rural.

În 2012, în sfârșit, este omul de compromis între Hu Jintao, președintele care părăsea funcția, și Xi Jinping, noul stăpân al țării, pentru a-l înlocui pe Ling Jihua ( fostul braț drept al lui Hu) , scos din funcție. Asta îi permite să obțină un scaun în Biroul Politic și postul-cheie de director al Biroului general al Comitetului Central, care gestionează orarul înalților conducători.

Dovadă a încrederii oarbe pe care o are Xi în el, stă faptul că lui Li i se încredințează începând din 2015 misiuni diplomatice de primă importanță, întâlnind lideri străini împreună ori fără președinte: Barack Obama în 2013 și 2016, Vladimir Putin în 2015 și 2017, Ma Ying-jeou (președintele Taiwan-ului) în 2015, Donald Trump și Carrie Lam (Hong Kong) în 2017. O încredere bine plasată, întrucât Li se dovedește un executant fidel al misiunilor. Impune astfel la rece întregului partid „ supunere” față de autoritatea lui Xi Jinping.

Iar în prezent, la Congresul al XIX-lea, Li a ajuns în Comitetul Permanent la 67 de ani și a fost numit în locul lui Zhang Dejiang (nr. 3) , ca Președinte al Adunării Naționale, însărcinat poate cu problemele Hong Kong-ului.

Prezentul portret face parte din studiul „ Încoronarea lui Xi Jinping- și ce dacă? ”

Vești din China- Politică : Noul Comitet Permanent și Birou Politic dezvăluite !

 (traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 28 octombrie 2017. )

Lista completă a Comitetului Permanent ( 7 membri)

Nr.1 : Xi Jinping, Secretar de Partid

Nr.2 : Li Keqiang, Prim Ministru și Președinte al Consiliului de Stat

Nr.3 : Li Zhanshu, Președintele Adunării Naționale

Nr.4 : Wang Yang, Președinte al Conferinței Consultative a Poporului

Nr.5 : Wang Huning, responsabil cu ideologia și propaganda

Nr.6 : Zhao Leiji, Președinte al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplinei ( organ anti-corupție)

Nr.7 : Han Zheng, Vice-Premier executiv

Lista completă a Biroului Politic ( 18 membri)

Liu He

Sun Chunlan

Yang Jiechi (consilier de stat, diplomație)

Guo Shengkun (securitate publică)

Cai Qi (Pekin)

Li Hongzhong (Tianjin)

Chen Quanguo (Xinjiang)

Chen Min’er (Chongqing)

Hu Chunhua (Guangdong)

Li Xi (Liaoning)

Li Qiang (Jiangsu)

Xu Qiliang (militar)

Zhang Youxia (militar)

Yang Xiaodu

Chen Xi

Ding Xuexiang

Wang Chen

Huang Kunming

( comandați chiar acum studiul politic din care puteți afla amănunte)

Vești din China: Congresul al XIX-lea, start!

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 21 octombrie 2017. )
     Urmare a punerii Pekinului sub clopotul de sticlă al poliției, cel de-al XIX-lea Congres se anunța purtător al unui vânt „ revoluționar” : discursul președintelui Xi a confirmat această tendință, dar a și surprins lumea prin numeroasele deschideri și mâini întinse.

     Indiscutabil, Xi a dat, încă de la deschidere, tonul, cu mândrie: China ar fi un „ stat socialist de dictatură democrat-populară, condus de clasa muncitoare, bazat pe alianța muncitorilor și țăranilor” . Textul e din Marx --- cu toate că această societate a cedat pe scară largă, de 30 de ani, farmecelor sirenelor capitaliste.

     Mergând pe aceeași idee, primul secretar a anunțat o înăsprire fără precedent a controalelor sociale, bazate pe big data: „ vom institui un sistem de supraveghere în toate domeniile, cu supervizare unică de partid, care să asigure controlul intern în partid, dar și supervizarea democratică, controlul judiciar și supravegherea de către mase și opinia publică.  ”

     În lupta sa nemiloasă împotriva corupției, Xi nu pare a suferi de vreo îndoială, permițându-și chiar o butadă rarisimă în acest exercițiu în fața a 2300 de edili ai partidului: cadrele cu moravuri dubioase „ să se privească în oglindă, să-și aranjeze hainele, să facă un duș și să se îngrijească! ” Xi anunță așadar că vasta și puternica campanie anticorupție va continua: la colecția sa de funcționari pedepsiți, la „ muște” ( cei mici) și „ tigri” ( cei mari) , adaugă „ vulpea” , cadrul mediu. Atenționează asupra unei lupte nemiloase contra: „ sectarism, cultură a cercului, familiarism și joc dublu” și amintește „ problemele flagrante ale impurității ideologice, de organizare și stil de lucru nu sunt încă rezolvate. ”

     Cu toate acestea, prin întoarcerea sa la Mao, Xi Jinping întinde mâna multor medii și anunță îndrăznețe reforme economice și societale.

Țăranilor, el le promite o reformă a dreptului asupra solului, pentru întărirea drepturilor lor asupra pământurilor.

Provinciilor, le promite integrarea inter-regională ca mijloc de spargere a frontierelor interne și eliberarea energiilor închistate. Prioritate având proiectul „ Jing-jin-ji” , între Pekin, Tianjin și Hebei, precum și cel din delta fluviului Perlelor între Guangdong, Shenzhen, Hong Kong și Macao.

Străinilor el le oferă o deschidere fără precedent, de acces la piață și egalitate de tratament între actori privați, publici și străini. O deschidere ce merge în paralel cu deschiderea de celule ale partidului în aceste firme expatriate, dar „ sinizarea” accelerată a structurilor străine va fi însoțită de sfârșitul discriminării, o veche cerere nesatisfăcută până în prezent a investitorilor externi.

Pentru protecția mediului, Xi promite accelerarea decarbonizării, reciclării și cooperare mondială împotriva încălzirii climei. 

Cât privește Taiwanul, care agasează din 2016 odată cu venirea la putere a independistei Tsai Ing-wen, tonul a fost moderat. După inevitabila aluzie la „ lupta fermă a partidului împotriva forțelor secesioniste pentru independență” , Xi propune pacea vitejilor: „ suntem de același sânge ... gata de a împărți cu Taiwan mai întâi oportunitățile de dezvoltare pe care le avem. ”

Xi face apel la tineret: „ Se vor face eforturi deosebite pentru detectarea și constituirea unei rezerve de tinere cadre, fără a uita femeile, etniile minoritare și non-comuniștii. ” . Tendința nu e nouă: de mult timp regimul are mare grijă în a atrage creiere, astfel încât să poată conta pe o echipă de administratori străluciți. 

În încheiere, Xi atrage atenția că atare proiecte nu se vor impune fără a întâmpina rezistență: „ întinerirea mare a nației nu înseamnă plimbare prin parc și nici concert de gonguri și tobe. Pentru realizarea acestui mare vis va fi nevoie de o mare bătălie” . Vorbe ce amintesc de cele ale lui Mao de acum o jumătate de secol: „ revoluția nu înseamnă să bem împreună un ceai. ”

Vești din China: Săptămâna de aur de dinainte de Congres

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 14 octombrie 2017. )

     În 18 octombrie se deschide al XIX-lea Congres al Partidului, punct de orgă între două cincinale, care va reînnoi prin cei 2.287 delegați Comitetul Central (cu „Parlament” cu tot) și alte instanțe conducătoare. Tensiunea e la maximul său, presa și chiar zvonurile se epuizează într-o liniște abisală, în timp ce polițiștii veniți ca întăriri domnesc pe arterele de circulație împodobite cu lozinci ...

     Cum percepe populația această mare întâlnire? Afișând o indiferență profundă, ca și cum aceste probleme publice n-ar interesa-o. Are de altfel alte preocupări: concediul de ziua națională și cel de Sărbătoarea mijlocul toamnei ( 1-8 octombrie) . Au fost 705 milioane - veritabilă maree umană, care s-au înghesuit umăr la umăr pe Marele Zid, să admire soldații de teracotă de la Xi'an sau să se plimbe în spatele cămilelor pe dunele de la Dunhuang... Blocaje de circulație fenomenale i-au ținut pe loc pe cei aflați în vacanță aproape de Shanghai sau pe podul de la Humen ( Canton) , timp de 12 ore, provocând certuri, pierderi de copii și de cunoștință ...

     În această „săptămână de aur” chinezii s-au dedat la un shopping intensiv, încurajat de stat în numele creșterii economice. În fiecare zi, sertarele de bani de la magazine au înregistrat în medie 226 miliarde de $, respectiv + 10.7%. Orășenii însă și-au micșorat ardoarea față de cumpărăturile funciare: fie grație noilor frâne puse de stat speculației în domeniul funciar, fie poate în așteptarea unor viitoare schimbări ale legilor. Rezultatul la Pekin, Shanghai sau Canton: 78% scădere a vânzărilor, în ciuda rabaturilor de până la 20%.

     Tot ascultând de directive, cei aflați în vacanță, au boicotat Coreea de Sud, devenită indezirabilă ca urmare a afacerii THAAD. În această țară a dimineții liniștite, 70% dintre turiștii chinezi din 2016 au lipsit la apel. Coreea de Sud, care a fost destinația lor preferată anul trecut, a fost brusc retrogradată pe locul al șaselea. 

     Însă apar noi tendințe, comportamente curioase din alte culturi: în China și în afara granițelor ( pentru cei care își permit) , chinezii încep să se distanțeze de călătoriile organizate. Sunt de acum deja numeroși cei care călătoresc în familie sau în grupuri de prieteni, cu ghizi pentru circuite alcătuite „ meseriaș” . Cei 1% care au ales această formulă în 2016, au ajuns a fi 11% , conform Ctrip, celebrul tur-operator on-line.

     Șase milioane de persoane aflate în vacanță s-au îndreptat către 88 de țări, dintre care 70% în Asia, dar Tailanda este cea care a încasat laurii. Au cheltuit tot atât ( 1500$/persoană) , dar au întinerit: 60% dintre ei au avut între 19 și 45 de ani. Mai ales, însă, se feminizează: majoritatea sunt femei, deja mai numeroase decât bărbații în a vrea să plece departe și să riște confruntarea cu alte valori. 

     Din ce în ce mai mult, persoanele aflate în vacanță se arată grijulii în îmbunătățirea imaginii lor în străinătate, printr-un comportament mai discret și mai respectuos față de regulile locale pe unde ajung. Sunt încurajați în asta de către biroul național de turism, care-i avertizează „ să înfrumusețeze peisajele printr-un comportament civilizat ” .

     Anul acesta două regiuni au ratat acest concediu.
În Sichuan, faimosul parc Jiuzhaigou, deteriorat în august de un seism, s-a închis și va rămâne așa cel puțin un an.
În Xinjiang de asemenea, funcționarii și universitățile au fost privați în ultimul moment ( în 2 octombrie) de concedii, fără explicație. Poate pentru a preveni orice tulburare în această regiune instabilă. Pentru autoritățile locale e imposibil să-și asume cel mai mic risc în ajunul celui de-al XIX-lea Congres. 

Vești din China: jurnaliștii acreditați pentru congres vizitează Pekin-ul

      Jurnaliștii chinezi și străini aflați la Pekin laCcentrul de presă pentru al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, care își va deschide lucrările în 18 octombrie, au vizitat joi, 12 octombrie, capitala chineză însoțiți de un ghid. Au fost vizitate în principal: parcul Jingshan, Yongdingmen și Turnul olimpic.

la Jingshan

jurnalist din Coreea de Nord

Song Kai (rândul doi, stânga) , director adjunct al parcului Jingshan prezintă axa centrală a Pekinului

la Yongdingmen

( preluare după Xinhua)

Vești din China: Redeschiderea complexul memorial în cinstea eroului Qin Shaoyun

     Poate sunt care se miră că scriu despre acest eveniment, când sunt altele mai de anvergură în viața actuală a Chinei. Unul dintre motive este că am clară în minte o știre recentă despre martiri români reînhumați în cutii de carton de un minister care tocmai și-a crescut substanțial lefurile și pensiile. 

     La Chongqing, recent, în timpul vacanței de ziua națională a fost redeschis, după renovare, complexul memorial în cinstea martirului de război Qiu Shaoyun 邱少云 ( 1926-1952) care a murit ars de viu în 12 octombrie 1952 protejând pozițiile trupelor sale.

     Qiu Shaoyun a murit în timpul războiului de rezistență împotriva agresorului american și de ajutor pentru Coreea ( 1950-1953) . El s-a născut în 1926, la Qiujiagou, un sătuc în subdistrictul Guanjian, ( care acum se numește orășelul Shaoyun) , districtul Tongliang, provincia Sichuan ( după 1997 Tongliang a fost înglobat în metropola Chongqing, actualmente cel mai mare oraș din China) .

S-a alăturat în 1949 Armatei Populare de Eliberare, iar în 1951 s-a înscris în Armata chineză de voluntari, care a participat la războiul din Coreea. În 1952, la asaltul cotei 391, se apropia împreună cu ai lui, camuflați cu iarbă uscată și crengi, de pozițiile inamice. Trupele ONU au aruncat din avioane bombe incendiare. O astfel de bombă i-a fost fatală lui Qiu Shaoyun, care a ars de viu și fără a scoate vreun sunet, pentru a nu trăda pozițiile armatei sale. 

     În 1962 a fost deschis un complex memorial pentru cinstirea sa și a eroilor căzuți la datorie în același război.  

     Renovarea actuală, a durat doi ani și a însemnat și o modernizare a complexului memorial: s- a făcut aici un cinematograf cvadridimensional și o zonă RV ( realitate virtuală) care prezintă povestea eroului.

( preluare după Xinhua)

   

Vești din China:Șosea într-un district din provincia Guangxi

      Mai jos sunt fotografii cu o șosea din districtul autonom Yao de du'an provincia autonomă Guangxi a naționalității zhuang ( sudul Chinei) . În urmă cu 60 de ani, în acest district erau în jur de 70 ( șaptezeci) de km de șosea. Acum sunt 2.000 ( DOUĂ MII) de km, districtul având în relief 89% munte. Veți observa că e și un tunel în peisaj.   

( după Xinhua)

Vești din China: Simona Halep a câștigat net

     Imagini din timpul meciului câștigat de româncă în 4 octombrie 2017 la Pekin. A învins-o net în două seturi pe rusoaica Maria Șarapova: 6-2, 6-2, reconfirmându-și a nu știu câta oară valoarea! 

E pentru prima dată că Simona Halep a câștigat în fața rusoaicei și, așa cum spunea, ea a jucat așa cum joacă de obicei, n-a fost nimic ieșit din comun. 

Bravo Simona!

Vești din China: turism în vacanța de ziua națională

     În această săptămână de concediu ( 9 zile de fapt, între 1 și 8 octombrie) cu ocazia Zilei Naționale și a Sărbătorii mijlocul toamnei/ Sărbătoarea lunii se estimează de către Administrația Națională a Turismului din China că vor fi efectuate 710 milioane de călătorii turistice. Unde se duc turiștii? Câteva destinații:

În Gansu, la dunele cu nisipuri cântătoare 

      În Guizhou, la Anshun, la cascada Huangguoshu

Macao, ruinele Saint-Paul

În Jiangsu, Nankin, Mausoleul lui Sun Yatsen/ Song Zhongshan

De-ale mele: colțunași fierți în apă, rețeta

     Cum vine toamna și începe școala, cum încep elevii să mă-ntrebe de mâncare chinezească! Am găsit cea mai completă rețetă chinezească de colțunași chinezești pe care am citit-o vreodată și o postez aici. Colțunașii aceștia, tradițional, se mănâncă la Sărbătoarea Primăverii, Anul Nou chinezesc, care e destul de departe acum, dar se mănâncă și la alte mari sărbători și, de fapt oricând vor chinezii să mănânce colțunași, așa cum facem și noi cu sarmalele. 
Cum peste câteva zile e ziua națională a Chinei, tot o foarte mare sărbătoare, cred că e potrivit să mâncăm colțunași. Mulțumesc autoarei site-ului de mâncare chinezească pentru rigurozitatea prezentării tuturor rețetelor. Deci rețeta de colțunași chinezești:

http://andreeachinesefood.blogspot.ro/2012/01/coltunasi-chinezesti.html

Vești din China: Două cântece de lebădă

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 22 septembrie 2017. )

     De câtva timp, Liga Tineretului ( tuanpai 团派) , fosta bază de putere a lui Hu Jintao ( predecesorul lui Xi Jinping) este în cădere liberă. Secretarul său general, Qin Yizhi, tocmai a fost „ promovat” într-un post inferior. În plus, liga este acuzată de „ elitism” , greșeală de neiertat. La începutul lui septembrie liga a creat două conturi pe Twiter, portal social care în China este blocat -- ca și Cotidianul Poporului, care nu se teme să se regăsească acolo. Timp de două săptămâni, conturile au fost urmărite de 2000 de abonați fiecare dintre ele și au republicat articole din presa chineză. Dar brusc, liga le-a denunțat existența, cerând închiderea lor: erau „ false” . Ce-ar trebui crezut despre asta? Fie că asociația care e pe moarte a deschis aceste conturi pentru a se lupta, fie alte facțiuni le-au deschis pentru a înmormânta mai bine liga. În ambele cazuri e un cântec de lebădă, care anunță viitoarea ei dispariție. 

     Un alt probabil cântec de lebădă e cel al lui Wang Qishan, stăpân al poliției partidului (CCID). Wang, la 69 de ani, ar trebui să se retragă la Congresul al XIX-lea din octombrie -- spun zvonurile.

În 20 septembrie, Wang a primit vizita lui Lee Hsien Loong, prim-ministrul Singapore, venit la Pekin pentru reconcilierea celor două țări după șase luni de ciorovăieli.

Ori, Wang a lăsat să scape o confidență insolită, plângându-se că „ a te opera singur de o boală e un act de dificultate mondială” . Poate fi interpretată ca o referire la campania anti-corupție și dificultatea pentru partid de a-și alunga singur caprele râioase, fără o justiție independentă care să-i conamne și fără o presă liberă care să-i denunțe. Wang ar fi făcut în acest fel un gen de testament politic, criticând implicit partidul. Foarte rar, acest tip de act intervine totdeauna în ajunul unei pensionări. În anii 90, Qiao Shi a mai făcut un astfel de act cu câteva luni înainte de pensionarea sa din funcția de președinte al adunării: a susținut atunci o pledoarie pentru întărirea puterilor parlamentului ...

Zvonurile îi atribuie deja un succesor lui Wang: Li Zhanshu, 67 de ani, director al secretariatului general al PCC și foarte discretul braț drept al lui Xi Jinping, care îl însoțește pe acesta în deplasările sale în străinătate.

     La mai puțin de o lună de congresul al XIX-lea, pregătirile se grăbesc încet, distilate zi după zi de către presă: constituția partidului comunist va consfinți gândirea lui Xi Jinping, așa cum a făcut-o la fiecare sfârșit de cincinal pentru fiecare dintre conducători. Pentru Jiang Zemin a fost teoria (absconsă) a „ celor trei reprezentativități” . Pentru Hu Jintao a fost aceea ( puțin clară) a „ dezvoltării social științifice” . Pentru Xi Jinping ea se va numi „ sinizarea marxismului și noua guvernare” . Problema va fi de a ști dacă includerea se va face sub numele său. Dacă așa va fi, Xi Jinping li se va alătura lui Mao Zedong și Deng Xiaoping în Pantheonul lor, ceea ce Jiang și Hu n-au putut face.

     În spatele acestor subtilități semantice se ascunde războiul de succesiune. Miza pentru Xi este să obțină după 2022 un al treilea cincinal, ceea ce constituția interzice și față de care sferele înalte sunt îngrijorate, temându-se de reîntoarcerea cultului personalității, care a fost cât pe-aci să răstoarne regimul în anii 60.

     Din surse nipone în general informate se știe că planul lui Xi ar consta într-un nou sistem de alegere a secretarilor de partid ai provinciilor, mai deschis, cu mai mulți candidați. Dacă sistemul trece testarea, se va aplica din 2022 la nivel național: candidații vor fi atunci în mod automat membri ai comitetului permanent și nu vor mai avea ranguri de prioritate, vor fi toți egali, iar cel mai bun să câștige... Bineînțeles, Xi va conta pe aptitudinile lui naturale și mai ales pe toate organele și bărbații care i-au jurat loialitate, pentru a lua conducerea, la vremea potrivită.   

De-ale mele: Calendarul chinezesc în această perioadă

Calendarul solar chinezesc: azi, 23 septembrie, la ora 4h.01.44 a început a 16- a perioadă solară 秋分Qiūfēn. Este echinocțiul de toamnă azi. Ziua este azi egală cu noaptea.

Duminică, 8 octombrie, la ora 10:22:05 se intră în a 17-a perioadă solară,  寒露 Hánlù- Roua rece, care de regulă e însoțită de precizarea: cad primele frunze.

Calendarul lunar chinezesc: 

- 月亮节Yuèliàngjié/ 中秋节 Zhōngqiūjié Sărbătoarea Mijlocul Toamnei Data: a 15- a zi a lunii a 8- a din calendarul lunar,   miercuri 04 octombrie 2017

- 重阳节 Chóngyángjié Sărbătoare dublului 9/ Sărbătoarea dublului yang Data: ziua a 9- a lunii a 9- a din calendarul lunar, sâmbătă 28 octombrie 2017

Vești din China: China, meteor

(traducere din limba franceză, articole publicate de ziarişti francofoni acreditaţi în China. Articol apărut în 02 septembrie 2017. )

      De 10 ani, „ big data” interpretează comportamentele umane și prezic evoluțiile probabile în societățile noastre. În China, două studii, din 2010 și 2017, realizate de echipa lui Homi Kharas, director adjunct al prestigioasei Brookings Institution, propune un stop cadru asupra acestei țări și a comparației China- restul lumii. Rezultatele au fost compilate pornind de la datetele demografice, dar și de la buletinele de salariu, venituri și nivel de consum în ultimii ani în toate marile orașe chinezești.   

Rezumându-i teza, cohorta de 160 de milioane de chinezi cu venituri medii ( între 16.000$ și 160.000$/an) în 2009, este în curs de a exploda pentru a atinge 850 de milioane în 2030. Reprezentau 12% din populație, vor fi 73%. În acest stadiu sărăcia va fi fost atunci eradicată demult! Cei 17 ani care ne despart de această fază traduc o tranziție de șase ori mai rapidă decât cea înregistrată în timpul revoluțiilor industriale precedente, din Regatul Unit în sec XIX, din SUA în anii '20, din Japonia în anii '50.  

     Comparat cu celelalte continente, avansul chinezesc are motive să surprindă. În 2030, Europa cu ale sale 550 de milioane de locuitori, nu va adăuga dintre aceștia clasei mijlocii decât 16 milioane, iar Statele Unite vor vedea cum chiar se topește a lor, cu același număr. Pe aceste continente mature, pauperizarea va sta la pândă, complice cu emergența unui pumn de miliardari, în timp ce burghezia se va afla blocată în „ capcana venitului mediu” , zdrobită de impozitele necesare pentru susținerea grupurilor sociale vulnerabile. De altfel, între 2010, 2020, și 2030, cele trei „ mari” țări europene, Germania, Regatul Unit și Franța, coboară sau dispar din lista primelor zece națiuni consumatoare.

     În acest timp, decolarea chineză se accelerează: în 2010, Kharas prevedea până în 2030 o piață internă chineză de 10.000 miliarde de $, respectiv 18% din piața mondială. Dar astăzi, el crede că poate să-i prezică un consum de 14.300 miliarde de $, respectiv 22% din piața mondială. La acea dată, populația chineză reprezentând și ea 22% din cea mondială, va consuma partea „ cuvenită” din produsul mondial brut.

     O privire asupra altor continente este de asemenea instructivă. India decepționează, făcând mai puțin bine decât așteptat. În 2010, Kharas îi atribuia pentru 2030 un consum de 12.800 de miliarde de $, respectiv 23% din cel mondial. În 2017 revizuiește cifra pentru 2030 la 10.700 miliarde de $, respectiv 17%. Statele Unite, foarte stabile în 2010 și 2030, vor consuma 4.000 de miliarde de $, 7% din consumul mondial. Europa, care consuma 10.900 de miliarde de $ în 2015, își va vedea ameliorat scorul pentru 2030, la 12.500 miliarde de $. Dar la scară mondială, acest volum înseamnă în realitate un declin manifest. Cei 31% din consumul mondial din 2015 se vor fi redus la 20% în 2030.

     Concluzia tuturor acestor previziuni este fără de apel: China ajunge, cu viteza fulgerului, prima putere mondială - economică, respectiv militară, financiară, comercială, tehnologică și altele. Iar ea se pregătește pentru asta. În ciuda aparențelor ori a problemelor de ego naționale pentru puterile „ descendente” , Europa, America, Australia sau Japonia, noua distribuire a cărților de joc înseamnă orice altceva dar nu ceva rău. Departe de a se replia asupra ei însăși ca Statele Unite ale lui Trump, China uriașă și solvabilă se întoarce către lume pentru a-și afla aici completarea necesară în educație, sănătate, timp liber, libertăți. O va face tot mai mult, chiar dacă va investi în industriile, serviciile și agriculturile din străinătate, la un nivel necunoscut în trecut. 

     Acesta este un mod de a spune că lumea nu va avea de ales decât să lucreze cu China, în spiritul lui Spinoza, „ non flere, non indignari, sed inteligere” - să nu se plângă, nici indigneze, ci să înțeleagă. 

      

Vești din China: Opera florilor și tobelor, 花鼓戏 Huāgǔxì

     Este un gen de operă populară chineză, apărută în sec al XVII-lea, deci dinastia Qing, în provincia Hunan și răspândită apoi în provinciile Hubei, Anhui, Guangdong. Inițial avea două personaje: un bărbat și o femeie, jucate ambele de bărbați. Vocile umane sunt acompaniate de instrumente: 大筒 ( un fel de 胡琴) , 月琴,笛子 și 所拿( un fel de oboi) . Tempo-ul de bază al muzicii în spectacol e asigurat de instrumente de percuție. 
     Imagini din spectacol și pregătirea spectacolului de la Enshi, Hunan, în 17 septembrie 2017. 

preluare după Agenția Xinhua